Vaccinarea antigripală

Campania de vaccinare antigripală este întârziată în acest an de dificultățile întâmpinate în procurarea vaccinului prin licitație la nivelul Ministerului Sănătății, conform articolelor din presa din Neamț și Suceava. Dozele furnizate Direcțiilor de Sănătate Publică și distribuite apoi medicilor de familie sunt insuficiente.

„Îi alegem pe cei care sunt foarte bolnavi şi care nu îşi permit să şi-l cumpere din farmacii, cei care nu au niciun ajutor. Anul trecut când am avut vaccin, ne rugam de pacienţi să îi vaccinăm, iar acum când nu este avem foarte multe solicitări“, ne-a spus Doina Draga Buimistriuc, medic de familie şi reprezentanta Asociaţiei Medicilor de Familie Suceava.

Vaccinarea antigripală este recomandată în special persoanelor din grupele de risc - vârstnici, bolnavi cu boli cronice, copii cu vârsta peste 6 luni si gravide, personal medical. Gripa poate avea și complicații severe, de aceea este bine să vă adresați medicului. Protecția dată de vaccin pentru gripă apare la două săptămâni după vaccinare și durează până în sezonul gripal din anul următor.

Voluntariat pentru educația pacienților

Medicii de familie au lansat un proiect de voluntariat pentru educația pacienților pe teme medicale.

Pe portalul de educație medicală continuă online www.formaremedicala.ro a fost lansată secțiunea Educația Pacienţilor, inițiată de Societatea Națională de Medicina Familiei, cu obiectivul de a facilita comunicarea dintre medicul de familie și pacient.

Medicii vor putea, după stabilirea diagnosticului, să ofere pacienților acces rapid la informații actuale, validate științific și redactate într-un limbaj adecvat pacientului despre regimul de viață recomandat, dietele recomandate, momentul în care este cazul să se prezinte din nou la doctor, opțiuni de tratament etc.

Dr. Rodica Tănăsescu, președinte SNMF, explică: ”Fără a înțelege boala, pacienții ignoră semnele și simptomele sau renunță la tratament după cea mai neînsemnată ameliorare. Schimbarea stilului de viață cu unul corespunzător bolilor prezente este de asemeni în multe cazuri ignorat. Din păcate consecințele sunt agravarea bolii și începerea tratării acesteia în faze avansate, ceea ce implică șanse mai mici de vindecare și costuri mai mari atât pentru pacient cât și pentru sistemul de sănătate. Rolul medicului de familie în comunicarea cu pacientul este crucial.”

SIUI reclamat și de alți medici

Și medicii din ambulatoriul de specialitate critică problemele Sistemului Informatic Unic Integrat și birocrația excesivă pe care SIUI ar fi trebuit să o elimine, într-un articol publicat de medicalmanager.ro.

O treime din medicii de familie au rezolvat o parte din problema birocrației folosind softuri de cabinet, create special pentru activitatea medicală dintr-un cabinet de medicina familiei. Acestea sunt plătite de medicii de familie și sunt compatibile cu SIUI, conform cerințelor CNAS. În proiectul inițial de informatizare a sistemului sanitar era prevăzută și achiziționarea de astfel de softuri de cabinet, după dotarea medicilor de familie cu laptopuri și imprimante pentru raportarea datelor statistice colectate în cadrul Programului Național de Evaluare a Stării de Sănătate. Schimbarea ministrului a blocat însă această inițiativă iar medicii au achiziționat din fonduri proprii aceste softuri, dacă au avut posibilitatea financiară.

La Urgențe sau la medicul de familie ?

Câteva articole recente din presă prezintă reclamațiile unor medici din compartimentele de urgență ale spitalelor la adresa medicilor de familie. Aceștia susțin că sunt sufocați de pacienți care nu reprezintă urgențe pentru ca medicii de familie nu își fac treaba.

Așa cum am mai menționat, programul de lucru al medicilor de familie este limitat, de altfel ca și al medicilor din spitale. Acestea sunt prevederile contractului cu casa de asigurări. Program pe perioada nopții există doar în centrele de permanență, înființate doar în anumite zone, la solicitarea autorităților.

Prezența pacienților în număr mare la camerele de gardă nu ține însă neapărat de programul medicilor de familie, ci mai degrabă de o proastă informare din partea casei de asigurări și de reglementarea insuficientă a sistemului public de sănătate. O parte dintre pacienți nu știu că medicul de familie este medicul de prim contact și cred că toate problemele se rezolvă la spital, mai ales daca percep problema lor de sănătate ca pe una urgentă. Există și o necunoaștere a definiției urgenței medico-chirurgicale (anexa 21). Reglementarea insuficientă a sistemului face ca pacienții care aleg să apeleze la ambulanță sau să se prezinte la compartimentul de urgență, fără să aibă o urgență medico-chirurgicală, să fie totuși consultați și tratați. Nu sunt astfel stimulați ca a doua oară să apeleze la medicul de familie.

În plus, chiar și cu așteptarea care uneori poate fi de câteva ore, sunt totuși consultați în aceeași zi, în timp ce la medicul de familie trebuie să se programeze din cauza limitei de 20 consultații/zi.

Prezentarea la medicul de familie pentru orice problema de sănătate dar și pentru controale, în absența simptomelor, ar fi benefică atât pacienților cât și sistemului. Medicul de familie cunoaște cel mai bine istoricul pacientului, reducând astfel riscul diagnosticului greșit și având posibilitatea să stabilească mai rapid diagnosticul corect. Aceste informații reduc și necesarul de analize și investigații suplimentare, astfel încât costurile sistemului sunt mult reduse.

Medici de familie căutați

România Liberă a publicat un articol despre cei mai căutați medici de familie din București, în funcție de numărul de pacienți înscriși pe listele lor.

O temă recurentă în declarațiile acestora este nevoia de perfecționare continuă în medicina de familie, unde medicul trebuie să fie la curent cu noutățile din toate specialitățile medicale, nu doar dintr-o anumită arie a medicinii. O altă temă este cea a restricțiilor impuse de Casa de Asigurări, care nemulțumesc atât pacienții cât și medicii.

„Sistemul este gândit în asa fel încât sa pui omul pe drumuri. Am ajuns sa trimit un pacient la cardiolog pentru o hipertensiune, afectiune pe care i-o pot trata si eu"

„Nu mai înscriu pentru ca iau amenda, însa ajung la situatii aberante în care mama si tatal sunt pe listele mele, dar nu mai pot înscrie copilul pentru ca am prea multi pacienti"

Investiții riscante în cabinete

Arad Online scrie despre retrocedarea unei clădiri în care se află mai multe cabinete ale medicilor de familie. Iată de ce deținerea în proprietate a cabinetelor este un pas esențial în calea dezvoltării asistenței medicale primare și de de ambulator. Toate investițiile făcute din fonduri proprii de medicii arădeni sunt acum pierdute, noul proprietar nefiind obligat să despăgubească medicii.

În aceeași situație se află și medicii care sunt chiriași în clădiri aflate în proprietatea primăriilor, fără riscul retrocedării. Dacă primăria decide să mărească prețul chiriei și medicii nu mai pot plăti, orice investiție făcută este pierdută. Iar medicii sunt nevoiți să își găsească alte spații pentru cabinete, unde să o ia de la capăt cu investițiile. Spațiile medicale în care se află acum cabinetele au aparținut de Ministerul Sănătății și au fost trecute în proprietatea primăriilor strict cu scopul vânzării către medici. Refuzul primăriilor de a le vinde, deși nici nu le repară și ar putea folosi și banii rezultați din vânzare pentru finanțarea spitalelor pe care le au acum în administrare, este de neînțeles.

Programul medicului de familie

Conform contractului cu Casa de asigurări de sănătate, medicul de familie are un program de lucru de 5 ore la cabinet și 2 ore pentru consultații la domiciliu. Cele 5 ore de cabinet pot fi prelungite la 6 sau 7 ore, în cazul în care numărul pacienților care au preferat serviciile medicului respectiv și s-au înscris pe lista sa depășeste 2200 de pacienți, respectiv 3000. Programul trebuie să fie afișat la cabinet, alături de informații de contact despre casa de asigurări, serviciul de urgență 112 și numărul de telefon pentru programări.

Unii medici de familie pun la dispoziția pacienților și serviciul 1363 CallMed, de consiliere medicală telefonică. Codul medicului poate fi afișat la cabinet, transmis de medic sau căutat pe www.callmed.ro.

Casa de asigurări controlează periodic respectarea prevederilor contractuale. Într-un articol din Ziarul de Roman, directorul CJAS Neamț declară că medicii de familie respectă programul afișat.

Săptămâna alăptării

1-7 august este considerată în 170 de ţări, printre care şi România, Săptămâna Mondială a Alăptării. În aceste zile au loc dezbateri şi evenimente pentru promovarea alăptării naturale, la sân, dovedită ca cea mai sănătoasă şi nutritivă formă de alimentare pentru sugar.

Gravidele pot afla informaţii despre alăptare încă din primele luni de sarcină de la medicul lor de familie, în cadrul consultaţiilor prenatale lunare. Pe parcursul internării în maternitate, mama trebuie consiliată în privinţa alăptării de către personalul medical specializat. După ieşirea din maternitate, în timpul vizitei la domiciliul din primele 24 ore, medicul de familie reia informaţiile despre alăptarea la sân.

UNICEF susţine în România promovarea alăptării la sân şi adoptarea unui Cod de Marketing privind substituenţii de lapte matern (formulele de lapte).

Alăptarea este recunoscută ca standardul de aur în ceea ce privește hrănirea sugarului și a copilului mic. Pe lângă faptul că reduce riscurile apariţiei multor infecții (meningite, infecţii respiratorii, digestive, infecții ale urechii sau infecții urinare), alăptarea asigură o dezvoltare emoţională armonioasă și are și beneficii economice, atât pentru mamă, cât şi pentru sistemul de sănătate. Alăptarea exclusivă reduce mortalitatea infantilă din cauza unor boli comune copilăriei (diaree sau pneumonie) şi ajută la refacerea rapidă după boală.

La nivel global și european rata de alăptare este în creștere pe când în România rata alăptării exclusive a scăzut la 12,6%. Spre comparație, următoarea cea mai mică rată de alăptare exclusivă din Europa este de 53% în Irlanda. În țările nordice rata alăptării exclusive se cifrează în jurul valorilor de 89-94%.

Reforma ar trebui să aibă încredere în medicii de familie

"Urmează o doamnă care are o boală cronică de peste zece ani. Este o pacientă grijulie, respectă sfaturile şi se simte bine cu un medicament pe care îl ia de la începutul bolii. Vine pentru o „scrisoare medicală“, de multe ori doar o supervizare periodică, pe care medicii de familie sînt obligaţi să ne-o ceară nouă, specialiştilor. Mă simt ridicol, medicul de familie şi pacienta însăşi ştiu mai bine decît mine ce trebuie să facă, bolnava îmi spune şi doza din medicament care o ajută cel mai mult. Pierd timp, completez o mulţime de hîrtii, bolnava pierde timp. Pentru această pacientă, reforma ar trebui să aibă încredere în medicii de familie, să le dea competenţe multiple, pe care să le verifice, să le dea responsabilităţi mai multe, ajutor să-şi doteze cabinetele şi o remuneraţie mai mare. Imensa majoritate a bolilor pot fi diagnosticate, tratate şi urmărite de aceştia, mai eficient financiar şi lăsînd mai mult timp şi resurse spitalelor, mie, pentru cazurile dificile."

Dilema Veche - O zi din viața unui medic - Dr. Nicolae Rednic, medic primar medicină internă, Spitalul Universitar CFR Cluj

Rețete pentru boli cronice

Așa cum am menționat într-un articol din seria Mituri, medicii de familie nu pot prescrie decât anumite medicamente, conform deciziei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Ministerului Sănătății.

Listele medicamentelor aprobate și orice alte reguli de prescriere sunt adesea greu de găsit. CNAS și MS nu respectă obligația de a le afișa pe site și de a informa medicii și chiar și pacienții prin toate metodele disponibile.

Medicii de familie și chiar și pacienții din Brașov, Prahova, Suceava au început să fie amendați de casa de asigurări pentru erori în prescrierea rețetelor compensate. Aceștia reclamă dificultatea cu care au access la ultimele modificări, astfel încât să poată să știe care sunt ultimele reguli pentru rețete.

Să aibă acceste controale desfășurate brusc în mai multe județe legătură cu protestele medicilor de familie de luna trecută ?

Împreună Pentru Sănătate Rurală

Împreună Pentru Sănătate Rurală este proiectul inimoșilor studenți mediciniști de la Facultatea de Medicină din București, Societatea Studenților în Medicină din București. Alături de medici rezidenți din același centru universitar și cu sprijinul Asociației Medicilor de Familie București, Colegiului Medicilor din România și sponsorilor, acești tineri deosebiți acordă ajutor medical pacienților din mediul rural care au acces dificil la investigații paraclinice.

Supravegheați de medicul de familie care îngrijește pacienții din zonă, studenții și rezidenții examinează pacienții, efectuează câteva analize de laborator (glicemie, trigliceride și colesterol cu stripuri rapide), electrocardiogramă, ecografie abdominală și audiogramă. Studenți de la Facultatea de Medicină Dentară "Titu Maiorescu" se ocupă de partea de sănătate dentară și alți studenți voluntari oferă informații despre prevenția tuberculozei.

Aparatura este împrumutată pentru fiecare ediție iar costurile de deplasare (limitată la împrejurimile Bucureștiului) și consumabilele sunt acoperite din mici sponsorizări, obținute cu greu de studenți.

„De cele mai multe ori am fost nevoiţi să amânăm ediţii ale proiectului din lipsa fondurilor. Majoritatea sponsorilor sunt încântaţi de activităţile proiectului, însă de cele mai multe ori nu studenţii sunt targetul lor, ci medicii. De aceea, o sponsorizare se obţine după o perioadă lungă de prezentări şi insistenţe din partea noastră“, spune Anca Chelariu.

Proiectul a avut câteva ediții anul acesta și, cu sprijinul sponsorilor și prin entuziasmul tinerilor, va continua și în anii următori. Ultima ediție din acest an universitar este în Delta Dunării, la Sfântu Gheorghe. Mai multe informații despre proiect, imagini și date de contact - pe siteul Împreună Pentru Sănătatea Rurală sau pe pagina facebook.

Prioritățile primăriei București

Primăria Municipiului București a cheltuit în perioada 2008-2011 aproape un miliard de lei noi pentru spațiile verzi aflate în administrația sa. Suma se adaugă celei cheltuite de primăriile de sector cu același scop - peste 1,5 miliarde lei.

În aceeași perioadă, Primăria Municipiului București nu a alocat nici un leu pentru reabilitarea și dotarea cabinetelor medicale pe care le are în administrare deși avea obligația legală să facă acest lucru începând din iunie 2009. Mai multe detalii despre situația spațiilor aflate în proprietatea primăriei aici. Chiriile (redevențe) solicitate pentru cabinetele medicale începând cu acest an de primăria București sunt de aproximativ 50 euro/mp.

SIUI nu merge

Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) blochează iar activitatea medicilor de familie. Deși noile reguli din contractul cu casa de asigurări trebuiau introduse în SIUI de la data intrării lor în vigoare (1 iunie 2011), iată că nici pe 5 iulie sistemul nu funcționează și medicii nu pot să deconteze serviciile din luna iunie. Raportarea serviciilor în vederea decontării ar fi trebuit să înceapă în toată țara de vineri, 1 iulie, la prima oră însă actualizarea SIUI a fost disponibilă abia la prânz după ora 14. Aceasta a fost incompletă, deoarece nomenclatoarele care stabilesc regulile de decontare au fost puse la dispoziția medicilor de către CNAS abia luni, 4 iulie.

Încă se mai așteaptă alte actualizări care să rezolve erorile. Una din erori a șters din evidențele electronice toate serviciile introduse pe parcursul lunii iunie, medicii fiind nevoiți să le reintroducă într-o zi pentru a putea raporta.

Oare cât costă serviciile de update și suport tehnic pentru un program de zeci de milioane de euro ? Și cum ar funcționa SIUI dacă nu ar fi complet implementat și funcțional din ianuarie 2011 ?

Ce nu au obţinut medicii de familie

Săptămîna trecută am scris despre ceea ce au obţinut medicii de familie din problemele ridicate. Iată şi ceea ce nu au obţinut, preluat din comunicatul de presa.

- Nu s-a obținut suplimentarea bugetului alocat;

- Nu a fost eliminată sistarea plăţilor de către CNAS în cazul unui litigiu intre CNAS şi furnizor,

până la stabilirea vinovaţilor;

- Nu a fost anulată taxa de evaluare a cabinetului de 250 lei în mediul rural şi 1000 lei în mediul urban;

- Nu este recunoscut gradul profesional şi nu este indexată plata consultaţiei în funcţie de acesta;

- Nu au fost introduşi pacienţii care nu şi-au plătit asigurarea la plata per capita, cu drepturi

medicale minime pentru aceştia;

- Au rămas neclarităţi în ceea ce priveşte obligativitatea gărzilor în centrele de permanență;

- Nu a fost acceptată posibilitatea că medicii de familie să recomande unele investigaţii strict

necesare pentru pacienţi.

o Examen Babeş Papanicolau pentru cancer de col uterin,

o test PSA pentru cancer de prostată,

o testarea hemoglobinei glicozilate pentru pacienţii diabetici,

o TSH,

o markeri hepatita b şi C,

o ecocardiografie,

o osteodensitometrie.

Din cauza acestor limitări pacienţii trebuie să facă mai multe drumuri, la mai mulţi

medici sau chiar internări în spital când totul s-ar putea rezolva la nivelul medicului de

familie;

- Nu a fost acceptată mutarea serviciilor de vaccinare pe contract separat încheiat cu Ministerul Sănătăţii/DSP, fiind un program naţional al MS, pentru care MS face licitaţie naţională pentru achiziţia vaccinurilor. În mediul rural, acolo unde nu exista medic şcolar, primăriile şi DSP fac presiuni asupra medicilor de familie să facă muncă voluntară pentru vaccinare, în loc să încheie contract distinct cu medicul de familie sau să caute şi să plătească un medic şcolar;

- Nu au fost eliminate amenzile şi solicitările de rambursare a cheltuielilor de către cabinetul

medical, pentru greşelile neesenţiale de completare a reţetelor şi biletelor de trimitere (de

exemplu necompletarea antetului, nebifarea unei căsuţe);

- Nu au fost eliminate codurile de bare (nou introduse) de pe reţete şi biletele de trimitere cu

regim special şi nu a fost acceptată furnizarea acestor formulare în mod gratuit de către CNAS unităţilor medicale. Acest lucru a fost solicitat întrucât formularele cu regim special nu

reprezintă decât o modalitate de decontare pentru CNAS;

- Nu a fost acceptată plata unor penalităţi de către Casele de Asigurări în cazul în care nu

efectuează plata furnizorilor la termenele prevăzute de lege.

Împreună pentru fiecare 2011

Şi în acest an în programul Împreună pentru fiecare au fost înscrise foarte multe proiecte de reabilitare şi dotare a unor cabinete de medicină de familie din întreaga ţară. Este al treilea an consecutiv în care programul ajută comunităţile locale să beneficieze de o unitate sanitară modernă. Pentru a înscrie un proiect este necesară iniţiativa medicului sau a unui voluntar dar şi acordul autorităţii locale (primăria), în calitate de proprietară a cabinetelor şi de garant al durabilitităţii investiţiei.

Proiectul se adresează oricărui tip de unităţi sanitare însă proiectele pentru cabinetele de medicina familiei sunt cele mai numeroase, acestea fiind într-o stare avansată de degradare în întreaga ţară, prin neimplicarea autorităţilor locale care le au în proprietate. Aceasta deşi legislaţia în vigoare (Ordonanţa de Urgenţă 68/2008) a obligat primăriile să repare şi doteze cabinetele începând cu iulie 2009, în cazul în care nu au dorit să vândă cabinetele. Unul din motivele des invocate de primării pentru refuzul vânzării este acuzaţia că medicii, odată ajunşi proprietari, ar dori să schimbe destinaţia spaţiului, transformându-l în bar sau magazin. Legea menţionată are însă prevederi clare - destinaţia nu poate fi schimbată iar primăria are obligaţia să controleze anual acest lucru şi, în cazul în care constată încălcarea legii, poate anula vânzarea şi reprelua spaţiul în proprietate. În alte cazuri, în care primăriile au decis să scoată cabinetele la vânzare, preţurile solicitate au fost similare celor pentru spaţiile comerciale.

Consultaţii la domiciliu

Peste 60% din gravidele din mediul rural au beneficiat de consultaţii la domiciliu asigurate de medicii de familie, conform unui studiu al World Vision Romania, prezentat de PaginaMedicala.ro.

În baza contractului cu casele de asigurări, medicii de familie pot efectua consultaţii la domiciliu timp de 2 ore pe zi şi doar 20 de consultaţii pe lună. Deşi CNAS a încercat limitarea acestor consultaţii doar la copiii până în 3 ani şi la pacienţii nedeplasabili (imobilizaţi la pat), medicii au obţinut în urma protestelor dreptul de decide singuri în ce situaţii este nevoie să asigure consultaţii la domiciliu, în urma solicitării pacienţilor lor.

În perioada aprilie-decembrie 2010, conform raportului CNAS, medicii de familie au raportat pentru decontare 30 de milioane de consultaţii în cabinet şi 1,4 milioane de consultaţii la domiciliu. Raportat la totalul de 11400 de medici de familie români, reiese o medie lunară de aproape 300 consultaţii la cabinet şi 13 consultaţii la domiciliu. De menţionat că acestor consultaţii care sunt raportate şi decontate de către CNAS li se adaugă consultaţii la cabinet care nu pot fi raportate distinct, fiind parte din "abonamentul" per capita.

Dimensiunea "fraudei" cu reţete

Cât de importantă este "frauda" cu reţete compensate ? CNAS a alocat pentru medicamente compensate 3 miliarde lei/an iar suma anunţată de CNAS ca "fraudă" prin reţetele "prescrise incorect" reprezintă doar 0,01% din total şi a fost recuperată de către CNAS de la furnizori.

Conform datelor oferite presei de CNAS, în primele 4 luni ale anului 2011 au fost emise 51266 de reţete suspecte. Motivele suspiciunilor au fost: greşeli de CNP (cod numeric personal), reţete pentru "morţi" sau mai multe reţete pe acelaşi CNP.

Luând în considerare birocraţia existentă în sistem şi în cabinetul medicului de familie în special, scrierea greşită a unui CNP pe reţetă sau copierea greşită în calculator în farmacie este extrem de posibilă, şi a fost recunoscută şi de un oficial al unei case de asigurări. În plus, multe CNP-uri sunt furnizate greşit de Poliţie, aşa cum a prezentat şi presa. Este aceasta o fraudă, cum susţine CNAS ?

Reţetele pentru "morţi" pot să apară în sistem din cauza erorilor din baza de date, morţii-vii din SIUI, sau din cauza unei alte greşeli a sistemului de raportare electronic - pacientul care a venit la medic şi a primit reţetă pe 5 mai şi care decedează pe 25 mai este considerat mort de SIUI în toată luna mai, pentru ca îl "omoară" începând cu 1 mai.

Numărul de reţete emise pentru un pacient (cu un CNP) variază în funcţie de numărul de boli pe care îl are pacientul şi de câte consultaţii a beneficiat. CNAS a impus o limită de 3 consultaţii pe episod de boală. Un pacient cu 3 boli cronice care necesită tratament lunar şi înca 4 episoade de boală acută (pneumonie, infecţie urinară, colică biliară, otită) va primi cel puţin 16 reţete în 4 luni, toate emise pe acelaşi CNP.

Revenind la datele furnizate de CNAS presei, din cele 51266 reţete suspecte, doar 3036 au fost confirmate ca fiind emise greşit. Termenul folosit de CNAS în documente scrise este "prescrise incorect", nu "fraudulos" cum apare în declaraţii televizate. Mai puţin de 10% dintre reţetele anunţate iniţial. Prejudiciul recuperat de CNAS de la furnizori (cabinete sau farmacii) a fost de 160007 lei, aprox 38000 euro.

Tot din date furnizate de CNAS, în raportul de activitate, se poate constata cât de importantă este această problemă a reţetelor prescrise incorect. Pentru medicamente au fost alocate 3 miliarde lei/an, deci 1 miliard lei pentru 4 luni. Suma de 160007 lei "fraudată" prin reţetele "prescrise incorect" reprezintă doar 0,01% !

Conform aceluiaşi raport, numărul de reţete emise în 4 luni în sistemul de asigurări sociale este de aprox. 14 milioane. Numărul de reţete confirmate ca fiind prescrise incorect, 3036, reprezintă doar 0,02% din total !

O altă fumigenă lansată de CNAS pentru a acoperi problemele grave reclamate de societatea civilă. Aruncată presei a doua zi după refuzul medicilor de familie și din ambulatorul de specialitate de a semna contractele, deși știrea era veche de cel puțin un an.

Frauda cu reţete compensate

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a acuzat medicii în ultimele luni că fac fraude importante cu banii asiguraților cu rețetele compensate și gratuite.

O analiză a articolelor din presă din anii 2002-2005 ne arată adevărul - CNAS și Ministerul Sănătății, în calitate de ordonatori de credite și având putere de decizie privind regulile din sistem, sunt direct responsabili de existența şi posibilitatea realizării fraudelor. În anul 2004 s-au luat decizii privind securizarea formularelor pe baza cărora se eliberează medicamentele, formulare care sunt plătite de medici (!) și frauda nu ar fi trebuit să mai fie posibilă. Din 2008 s-a implementat sistemul informatic (SIUI), foarte costisitor, care a avut același scop - eliminarea fraudei ! SIUI a fost plătit de către CNAS din banii asiguraților dar în același timp fură și din banii medicilor în fiecare lună, prin erorile pe care le generează și prin refuzurile la plată. Cu toate acestea, autorităţile statului acuză toți medicii de fraudă și pozează în apărători ai asiguraților și buni administratori ai banilor.

Politia cauta beneficiarii a cinci mii de retete medicale falsificate (iulie 2002)

Prof. Turlea ne-a asigurat ca se va autosesiza si va ordona o anchetare a Casei Judetene de catre corpul de audit al CNAS. "Mi-e greu sa cred ca fara complicitatea unor persoane din Casa de Asigurari s-ar fi putut deconta retete pentru diabetici de 102 ani (!?) sau a caror adresa nu se regaseste in acte. Trebuie vazut daca s-au respectat normele in vigoare"

In lipsa unui control strict al retetelor compensate si gratuite, pierd farmacistii, pacientii si medicii (septembrie 2003)

Casa de Asigurari trebuie sa inceteze cu "licitatiile atipice" (octombrie 2003)

In urma semnalelor din Adevarul, Ionel Blanculescu, ministrul Sanatatii, a cerut Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) sa intrerupa "licitatia" pentru retetele de medicamente compensate si gratuite. CNAS a optat pentru o selectie de oferte, cu toate ca suma pusa in joc este de peste 15 miliarde de lei. CNAS a descoperit smenul ideal: organizeaza licitatii dubioase, desi nu are fonduri, angajand banii medicilor. In primavara, conducerea CNAS a mai generat un scandal. Presedintele, Eugeniu Turlea, a organizat o "licitatie", in urma careia a stabilit ca medicii, farmacistii si asistentii trebuie sa incheie asigurari de malpraxis la 4 societati de asigurari alese de CNAS.

Cum se pot controla retetele compensate si gratuite (septembrie 2003)

CNAS centralizeaza spaga pentru medicamente compensate (octombrie 2003)

Smenurile cu retetele compensate si gratuite de la Casa Nationala - anchetate de ANC(octombrie 2003)

Autoritatea Nationala de Control ancheteaza situatia creata la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) in urma "licitarii" noilor tipizate pentru medicamentele compensate si gratuite.

Securizarea documentelor, conditie pentru siguranta actului medical (august 2004)

40 de milioane de retete medicale pentru 20 de milioane de romani (martie 2005)

Formularele pentru retetele compensate si gratuite au fost securizate de la 1 ianuarie 2004, la initiativa Imprimeriei Nationale. Pana la securizarea acestor prescriptii, numai in Bucuresti, farmaciile au pierdut in jur de 5 miliarde de lei, din cauza ca au onorat retete falsificate.

Noul sistem de compensare functioneaza numai in Capitala (aprilie 2005)

De ieri, orice pacient poate beneficia de medicamente compensate si gratuite in valoare de pana la sapte milioane de lei pe luna. Noul sistem de compensare este functional deja in peste 70 la suta din farmaciile din tara, sustin autoritatile. Astfel, un medic are dreptul sa prescrie unui bolnav medicamente de maxim un milion de lei pe luna din lista A. Pentru listele B si C, limita este de cate trei milioane de lei pe luna. Limita la prescrierea lunara poate fi depasita cu aprobarea comisiilor de specialitate.

Medicamentele compensate si gratuite se vor scrie pe retete noi (septembrie 2005)

Dupa ce in luna august a fost schimbat modul in care se elibereaza produsele farmaceutice, in loc de denumiri comerciale pe reteta se scrie substanta activa, aceasta masura vine sa intregeasca decizia de acum doua luni a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Pe noul formular va trebui scris si codul fiecarei afectiuni, stabilit de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Utilizarea codurilor de boala va permite evidentierea statistica a morbiditatii si consumului de medicamente. In viitor, se va putea evalua precis starea de sanatate a populatiei si se va prognoza necesarul de medicamente.

Unde sunt aceste evaluări ? Unde sunt rezultatele regulilor impuse în urmă cu 5-6 ani ? De ce sunt acuzaţi medicii de fraudă, când vinovaţii sunt cei care administrează sistemul, fac regulile şi pot urmări electronic toate reţetele eliberate din 2005 până în prezent ?

Reforma în Sănătate

Fragment dintr-un articol de ziar:

"Va continua reducerea numarului de paturi din spitale pana vor ramane 5 la mia de locuitori, iar alte unitati vor fi privatizate sau transformate in camine pentru varstnici. De asemenea, Guvernul a recunoscut ca nu poate sustine actuala lista de medicamente compensate si gratuite, aceasta urmand sa fie modificata cu ajutorul expertilor Uniunii Europene. Deoarece pana acum au fost prescrise multe medicamente scumpe, de ultima generatie, pe lista de compensate vor ramane doar produsele generice, au declarat reprezentantii Guvernului. In plus, spitalele clinice vor fi platite doar pentru cazurile rezolvate, iar directorii de unitati vor incheia contracte de management, avizate de Directiile de Sanatate Publica si consiliile judetene."

Articolul a apărut în ziarul Adevărul pe 22 februarie 2003.

Ce au obținut medicii de familie

Ce au obținut medicii de familie pentru contractul 2011 ?

Conform comunicatului de presă al organizațiilor reprezentantive:

- A fost eliminată introducerea plafonului de medicamente la medicul de familie, ceea ce

garantează libertatea profesională a medicului și asigură pacientului accesul permanent la cele mai bune servicii medicale din partea medicului său de familie;

- Pacientul cu boli cronice poate fi consultat lunar sau la două - trei luni și poate primi rețeta

lunar, după necesităţile sale;

- Pacientul care nu respectă programarea, dar nu este o urgenţă, deşi plăteşte o taxă

suplimentară, poate beneficia în urma consultaţiei de reţete compensate, analize şi consultaţii în alte unităţi sanitare, dacă este asigurat; reglementările CNAS din proiectele de norme nu

respectau acest drept al asiguratului;

- Consultațiile la domiciliu pot fi efectuate conform deciziei medicului, fără limitări privind vârsta sau diagnosticul, în limita a una/zi;

- Consultațiile pentru evaluarea stării de sănătate a copiilor până în 3 ani, vaccinările și

consultațiile oferite femeilor gravide în cadrul monitorizării sarcinii sunt servicii distincte,

realizând o revenire spre rolul medicului de familie, cel de prevenţie şi de profilaxie;

- Plata minimă garantată, astfel încât plata unei consultaţii să nu poată să fie mai mică de 9,9 lei, suma încă prea mică pentru valoarea unui serviciu medical;

- Constituirea şi funcţionarea centrelor de permanentă implică obligații și pentru autoritățile

statului, nu doar pentru medici; autospecialele de transport sunt sub coordonarea serviciului de ambulanță, cu șofer; plata pentru ora de gardă a fost majorată de la 10 lei la 12,8 lei;

- Costurile implementării informatizării sistemului sanitar (card de asigurat, fișa electronică, rețetă electronică, internet de bandă largă şi backup), dar şi responsabilitatea funcţionării sistemului nu mai cad în sarcina medicului de familie, iar editarea datelor medicale va fi realizată în baza unui contract separat de cel pentru furnizarea serviciilor medicale;

- A fost eliminată prevederea abuzivă și ilegală care oferea posibilitatea preluării activității

medicilor de familie de către alte categorii de medici, de alte specialități;

- A fost eliminată obligativitatea certificării ISO pentru cabinetele cu mai puțin de 5 angajați;

- A fost garantată majorarea veniturilor cabinetelor din aria Rezervaţiei biosferei Delta Dunării cu 100%, datorită lipsei grave de asistență medicală din această zonă;

- Penalizarea pentru încălcarea contractului se va face prin avertisment la prima abatere, apoi oprirea a 10% din venitul cabinetului, apoi reziliere și nu direct prin penalizarea de 10%, 20% apoi 30%;

- Contractul individual este pe un an, până la 31 decembrie 2011;

Oare chiar trebuia să se ajungă la forță pentru aceste cerințe ? CNAS și MS nu ar fi putut să rezolve aceste probleme încă din septembrie 2010, de când au fost prima oară sesizate oficial de medicii de familie sau din decembrie 2010, de la conferința de presă ? Chiar era necesar tot ce a urmat din partea CNAS și MS, mai ales pe durata protestului ?

Neasigurat în SIUI

"Ce pot face dacă medicul îmi spune că apar neasigurat în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), deşi în realitate sunt asigurat ?"

Pasul 1. Vizitaţi portalul SIUI-CNAS şi verificaţi cum apăreţi în baza de date online a CNAS.

Pasul 2. Dacă apăreţi neasigurat, vi se va cere şi codul de parafă al medicului de familie la care sunteţi înscris. Dacă îl cunoaşteţi, introduceţi-l şi portalul va genera un fişier .PDF pentru tipărire. Codul de parafă are 6 cifre sau o literă şi 5 cifre şi se află pe parafa (ştampila) medicului, pusă pe orice document eliberat de medic.

Acest document poate fi tipărit şi de medicul de familie în cabinet, dacă deţine tehnica de calcul necesară şi acces internet.

Pasul 3. Cu documentul de la Pasul 2. şi cu actele necesare dovedirii calităţii de asigurat trebuie să vă prezentaţi la Casa de Asigurări de Sănătate de care aparţineţi, la departamentul Evidenţă Asiguraţi, şi să solicitaţi să fie făcute corecturile necesare. Pentru siguranţă, cereţi apoi funcţionarului şi o adeverinţă de asigurat care să confirme modificarea.

Atenţie ! Este posibil ca funcţionarii casei de asigurări să vă spună că modificarea de la Pasul 3. trebuie sau poate fi făcută şi de medicul de familie. Această informaţie este falsă ! Medicii şi furnizorii de servicii în general nu au drepturi de editare în baza de date SIUI, nu pot face modificări privind calitatea de asigurat. Singurii care pot face aceste modificări sunt funcţionarii casei de asigurări.

Cu toate acestea, este posibil ca peste câteva luni (în general 3) să apăreţi din nou ca neasigurat în SIUI, caz în care va trebui să reluaţi toţi paşii, altfel nu veţi putea beneficia de drepturile de asigurat. Pe măsură ce SIUI este implementat în tot sistemul sanitar, erorile din bazele de date vă vor împiedica să vă ridicaţi reţetele compensate de la farmacii, să beneficiaţi de consultaţii fără plată la medicul de familie sau din ambulatoriul de specialitate şi de reţete şi bilete de trimitere, de analize de laborator fără plată sau de internări în spital fără plată.

Din păcate, medicul dvs. de familie nu vă poate ajuta mai mult în legătură cu modul în care apăreţi în baza de date. Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) aparţine Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi doar aceasta, în calitate de plătitor al programului informatic, poate solicita şi efectua modificări, mai ales modificările din baza de date cu evidenţa asiguraţilor.

Minciuni de 9000 euro

Mediafax, parte a trustului pro-intoxicărilor de presă, continuă şirul ştirilor inventate.

Săptămâna trecută, o altă ştire inventată, "cu dedicaţie" a pus pumnul în gură protestului medicilor de familie. Deşi dezminţirea din partea medicilor de familie a venit în doar o oră prin comunicat de presă, Mediafax nu s-a grăbit cu corectarea ştirii. Ştirea originală a rămas pe site, complet nemodificată, iar articolul pentru dezminţire apărut abia după 2 ore lasă loc interpretărilor.

Astăzi este rândul "divulgării" veniturilor medicilor de familie, tot printr-un articol în mod evident tendenţios. Sursa: Ziarul Financiar, parte a aceluiaşi trust din care face parte şi Mediafax.

Deşi dintr-o frază din text reiese că un singur cabinet a avut un venit lunar de 9000 euro, conform informaţiilor discutabile furnizate jurnalistei Ioana David de surse din CNAS, titlul şi restul articolului sugerează că acestea ar fi veniturile tuturor medicilor de familie.

Autoarea continuă în mod deliberat confuzia dintre venitul net al medicului (prin comparaţia cu cel al CEO-ului) şi cel al cabinetului medical.

Se sugerează că media de pacienţi care se adresează unui cabinet este de 2500-3000 pacienţi, deşi în realitate, aşa cum reiese şi din al doilea articol tendenţios pe aceaşi temă publicat astăzi de ZF.ro (?!), doar 20% dintre medici au peste 2500 de pacienţi !

Este uluitoare lipsa de profesionalism şi de deontologie a jurnalistei Ioana David, redactor Companii (?!) la Ziarul Financiar, care în urmă cu doar 6 luni ştia foarte bine diferenţele dintre venitul cabinetului, al medicului si cheltuielile cabinetelor.

În realitate un cabinet de medicină de familie nu poate primi pentru serviciile decontate încă de anul trecut sume atât de mari de bani, deoarece limita maximă impusă de CNAS pentru plată este de 2200 pacienţi. Chiar şi înainte de 2010 însă, veniturile aferente unei liste de peste 2200 de pacienţi erau echilibrate prin cheltuielile foarte mari existente pentru un aşa număr mare de pacienţi - nu există medic cu 6600 de pacienţi care să funcţioneze într-un singur cabinet. Este vorba de câte un medic din mediul rural şi zone izolate, care administrează mai multe cabinete/puncte de lucru grupate, pentru care toţi banii de la casa de asigurări vin pe acelaşi contract. Mai există posibilitatea ca aceste facturi să fie de fapt pentru centrele medicale private, cu mai mulţi medici de familie angajaţi !

CNAS, prin casele judeţene de asigurări, are obligaţia contractuală să afişeze pe site valorile tuturor contractelor cu toţi furnizorii, obligaţie care nu este respectată. În schimb, CNAS consideră oportun să lanseze câte o fumigenă cu ajutorul anumitor părţi ale presei, cum ar fi "Top 3 venituri", prezentate ca medie şi regulă în cel mai manipulator mod cu putinţă, de fiecare dată când furnizorii reclamă câte o problemă gravă din avalanşa de probleme existente în ograda CNAS. De menţionat că fumigena "top 3 venituri" a fost lansată şi în aprilie 2010, la începutul protestului medicilor, cu acelaşi scop de a manipula opinia publică.

Alte exemple din partea trustului de presă pro-intoxicare în ultimii 2 ani:

CNAS recunoaşte că pacientul 21 există

Lipsă de deontologie: PRO TV, Andreea Esca

Care ar putea fi cauza unei asemnea slugărnicii faţă de CNAS ? Umblă vorba în târg că restanţele la plata asigurărilor de sănătate...

Update: ZF.ro a blocat comentariile pentru cele două articole şi le-a ascuns pe cele care existau deja. Pagina are în acest moment peste 5000 de vizualizări, în mare parte ale medicilor de familie indignaţi care încearcă un drept la replică. Un articol pus la aceeaşi oră ieri are doar 2000 de vizite...

Muncă nelimitată, venituri plafonate

O excelentă analiză a riscograma.ro, 3 motive pentru care sistemul asigurărilor de sănătate a eşuat

"3. Munca nelimitata, venituri plafonate.

Sistemul medicilor de familie functioneaza totusi relativ eficient. Cabinetele sunt private iar deciziile manageriale sunt autonome, ceea ce face ca medicii sa fie foarte responsabili cu banii lor. De ce sa cumperi la preturi umflate când nu faci altceva decât sa-ti furi caciula? În total, cabinetele individuale, în care activeaza un sfert dintre medici, au consumat anul trecut doar 250 de milioane de euro. Asta înseamna 6% din cheltuielile Casei si sub 5% din cheltuielile publice totale cu sanatatea.

Totusi calitatea serviciilor nu este atât de buna pe cât ar putea fi, pentru ca autorii politicilor publice nu pot iesi din blocajul mental de sorginte comunista. Indiferent cât de multi pacienti are un medic, indiferent cât de multe consultatii da, sumele totale pe care le poate încasa sunt strict limitate. Ratiunile din spatele acestui plafon sunt ca pacientii sa aiba parte de o oarecare calitate a serviciului si ca medicii cu mai putini pacienti sa nu fie exclusi din sistem. Însa solutia gasita este absolut contraproductiva.

Alegerea medicului este libera – asta înseamna ca un medic cu multi pacienti se bucura de încrederea pacientilor. Este firesc ca ei sa fie rasplatiti pentru asta iar medicii ocoliti de pacienti sa fie penalizati. Sigur, de la un anumit numar de pacienti în sus, medicul nu mai are timp fizic pentru consultatii amanuntite. Însa solutia pentru aceasta situatie este ca el sa angajeze alt medic. În felul acesta, se rezolva si paroblema banilor si cea a calitatii serviciilor. Medicii buni sunt rasplatiti prin faptul ca se pot extinde iar cei slabi îsi pierd autonomia si devin salariati, sub supravegherea profesionala a primilor. Asa functioneaza selectia naturala, iar orice încercare de-a schimba ordinea fireasca a lucrurilor duce la colaps – ca acum."

Finanţarea sănătăţii pe înţelesul tuturor

Per capita, per serviciu, procente, FNUASS, puncte... Lucrurile sunt foarte simple de fapt.

Cei mai mulţi români plătesc, într-o formă sau alta, asigurări sociale de sănătate. Aceşti bani ajung la Ministerul Finanţelor care îi trimite apoi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Nu ştim câţi bani se strâng şi dacă toţi ajung la CNAS. Aceşti bani se numesc "fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate" (FNUASS).

Anul acesta, CNAS are aproximativ 20 miliarde lei de împărţit. Medicinei de familie i-a dat 1 miliard lei, adică 5%. Toate ţările europene, chiar şi cele mai sărace, dau de la 9 până la 12%. Cele mai bogate chiar 15%. Deci şi România ar trebui sa finanţeze medicina de familie cu aproximativ 2 miliarde lei.

Medicii de familie au cerut anul acesta doar 1,3 miliarde, cu 300 milioane mai mult decât s-a gândit să dea CNAS. Este suma care a fost promisă de anul trecut, când au înţeles că este criză economică şi toată lumea trebuie să strângă cureaua.

Reţete pentru "morţi"

Preşedintele CNAS, dl. Lucian Duţă, a declarat astăzi într-o conferintă de presă că a identificat 2000 de reţete prescrise unor pacienţi decedaţi la nivelul întregii ţări, prejudiciul ridicându-se la câteva sute de mii de lei.

Un exemplu de "mort". În SIUI există mii.

UPDATE: Ziarul de Mureș a prezentat multe probleme ale SIUI, inclusiv "zombie" (morții-vii) din SIUI. Un alt articol despre copiii nenăscuți și morții asigurați din SIUI poate fi citit și în Adevărul.

Medicii de familie explică, pacienţii şi medicii din ambulator îi susţin

Preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, dr. Rodica Tănăsescu, a participat la emisiunea Ediţie de prânz la postul B1 TV, unde a vorbit despre situaţia explozivă din sistemul medical, nemulţumirile medicilor şi acuzaţiile autorităţilor statului.

În aceeaşi emisiune au fost prezenţi şi dl. Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor şi dr. Cosmin Alexandrescu, preşedintele Asociaţiei Profesionale a Medicilor din Ambulator. Toate cele trei organizaţii fac parte din Alianţa Pentru Sănătate din România, constituită din necesitatea realizării şi implementării unor masuri pentru atenuarea degradării progresive a sistemului de sănatate din România.

Emisiunea poate fi urmărită pe siteul b1tv.ro.

Preşedintele Patronatului Medicilor de Familie din Bucureşti şi judeţul Ilfov, dr. Marina Pîrcălabu, a oferit un interviu Radio România Actualităţi, care poate fi ascultat pe siteul AMF Mures şi a avut o intervenţie prin telefon în emisiunea Business Box pe postul Money Channel, care poate fi urmărită pe money.ro.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie, dr. Doina Mihăilă, a răspuns întrebărilor reporterilor Antena3. Înregistrarea poate fi vizionată pe siteul antena3.ro.

"Un război la care am visat de mult" - Vlad Mixich

Jurnalistul Vlad Mixich scrie pentru Hotnews.ro un articol bine documentat şi foarte interesant despre medicii de familie şi "războiul" cu CNAS şi MS care are loc, din păcate, anual.

Acelaşi autor a realizat două interviuri pentru Hotnews.ro cu dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie şi cu Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

"Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a mintit", afirma presedintele Societatii Nationale de Medicina Familiei. Razboiul dintre medicii de familie si autoritati atinge paroxismul"

"Lucian Duta, presedintele CNAS: Bugetul medicinei de familie creste cu 10% Rodica Tanasescu, presedintele Societatii Medicilor de Familie: E o crestere ca la radio Erevan"

Analize și consultații "gratuite", "cu discount 60%"

Pe unul dintre siteurile de reduceri poate fi găsită oferta următoare:

"Set complet de analize - colesterol total, glicemie, hemoleucograma, TGO, TGP, IMC, tensiune arteriala, EKG, consultatie medicina interna sau de familie, interpretarea analizelor si stabilirea planului de actiune cu pacientul (pentru 3 luni,) cu numai 90 RON la Clinicile Anima. Discount 64%. Economisiti 160 lei."

Important ! De toate analizele, investigațiile și consultațiile din pachetul prezentat pot beneficia în mod gratuit, fără plată suplimentară, toți asigurații (salariați, pensionari, gravide, copii, elevi, studenți fără alte venituri, șomeri ș.a.). Pentru aceasta, trebuie să fie înscriși la un medic de familie în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate și doar să se prezinte la o consultație la medicul de familie, în urma unei programări telefonice.

Deoarece fondurile alocate de CNAS sunt insuficiente, este posibil ca unele laboratoare de analize să nu poată efectua analizele gratuit, însă pe piață există foarte multe laboratoare și nu toate termină fondurile. Cu biletul de trimitere pentru analize, prescris de medicul de familie, vă puteți prezenta la orice laborator care are contract cu casa de asigurări, în termen de 30 de zile de la emitere. Puteți afla care laboratoare au contract cu casa de asigurări consultând secțiunea Furnizori de pe paginile caselor de asigurări sau întrebând medicul de familie.

Revenind la oferta de la început, la verificarea paginii de prezentare a clinicii, se poate obține prețul defalcat al pachetului din ofertă.

Măsurare IMC 7 lei

Măsurare tensiune arterială 5 lei

Interpretare EKG 30 lei

Examinare medicină de familie 60 lei

Interpretare analize 25 lei

Control medicină de familie (~ stabilirea planului de acțiune cu pacientul) 30 lei

Total servicii medicină de familie 157 lei

EKG - fără interepretare 30 lei

Pentru prețurile analizelor de laborator am consultat un alt laborator, cel din ofertă neavând prețurile afișate pe site. Oferta pieței este însă similară.

Colesterol total 9 lei

Glicemie 9 lei

Hemoleucograma 29 lei

TGO 9 lei

TGP 9 lei

Total analize 65 lei

Preț total pachet 252 lei

Să analizăm cât decontează Casa de Asigurări de Sănătate furnizorilor aflați în contract pentru același pachet.

Măsurare IMC 0 lei

Măsurare tensiune arterială 0 lei

Interpretare EKG 0 lei

Examinare medicină de familie 6,54 lei

Interpretare analize 0 lei

Control medicină de familie (~ stabilirea planului de acțiune cu pacientul) 6,54 lei

Total decontare CNAS servicii medicină de familie 13,08 lei + plata per capita (aferentă unui pacient înscris la medic) 20,52 lei/an = 33,6 lei (Diferență față de prețul pieței: 78%)

Mențiune - toate serviciile de mai sus sunt incluse în manevrele și procedurile terapeutice aferente unei consultații medicale, neputând fi taxate suplimentar de medicul de familie cu contract. Valoarea plății per capita utilizată în calcul este cea anuală, luându-se în considerare faptul că pachetul oferit reprezintă în esență un examen de bilanț, care se realizează conform recomandărilor generale anual.

EKG - fără interpretare decontat CNAS 7,12 lei (Diferență față de prețul pieței: 76%)

Colesterol total 5,35 lei

Glicemie 5,35 lei

Hemoleucograma 13,6 lei

TGO 5,43 lei

TGP 5,46 lei

Total decontare CNAS analize 35,19 lei (Diferență față de prețul pieței: 41%)

Preț total decontat CNAS pachet 75,91 lei (Diferență față de prețul pieței: 69%)

Prețurile pot fi verificate atât pe siteurile clinicilor cât și în proiectul de Norme metodologice pentru Contractul-Cadru 2011 de furnizare a serviciilor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, publicat astăzi.

SIUI

SIUI

No comment.

Telemedicină în cabinetele medicilor de familie din regiunea Nord-Est

În ciuda problemelor generate de decidenți, medicii de familie își respectă profesia și caută soluții pentru ca pacienții lor să beneficieze de cele mai bune servicii medical și de metodele moderne de diagnostic și tratament. Un exemplu în acest sens îl constituie cei 240 de medici de familie din Regiunea Nord-Est (județele Suceava, Neamt, Botosani, Iasi, Vaslui, Bacău) care iau parte la proiectul E-Cord Center - Multiplicarea şi proximizarea serviciilor de electrocardiografie.

Acesta a fost realizat la inițiativa dr. Mihaela Grecu, medic primar cardiolog la Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. G.I.M. Georgescu” din Iași, cu sprijinul asociațiilor județene ale medicilor de familie și cu finanțare europeană prin Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice Axa 3, obținută cu sprijinul Fundației Corona din Iași.

"Acest parteneriat denotă preocuparea medicilor de familie pentru creşterea calităţii actului medical şi oferă bolnavilor o serie de consultaţii în sfera bolilor cardiovasculare. În acest proiect sînt implicaţi 240 de medici de familie din Regiunea Nord-Est. La nivelul judeţului, vor fi aproximativ 50 de medici de familie, în special din mediul rural. Pacienţii nu vor mai trebui să meargă la Iaşi pentru consultaţii, ci vor merge direct la medicul de familie. Medicii implicaţi în proiect vor primi electrocardiografe şi un laptop, împreună cu softurile necesare, pentru a transmite Institutului de Boli Cardiovasculare datele pacienţilor. Proiectul se va derula pe o perioadă de cinci ani şi de el vor beneficia cel puţin 50 de pacienţi înscrişi la medicii de familie care au contract cu Institutul", a declarat medicul de familie Angela Bica, vicepreşedintele Patronatului Medicilor de Familie şi Medicină Generală Neamţ. (ziarulderoman.ro)

Luni a fost lansat și portalul de educație medicală continuă on-line al Societății Naționale de Medicina Familiei, www.formaremedicala.ro.

Medicul satului

România Liberă a publicat două interviuri cu dr. Cătălin Petrencic, medic de familie în Mânăstirea jud. Călăraşi și dr. Mihaela Pop, medic de familie în Grația, jud. Teleorman. Titlul articolului este deosebit de sugestiv: Cine îi face bine pe tanti Joiţa şi nea Alecu.

Interviu Dr. Adrian Dărăbanțiu

Pe Arad Online poate fi citit un interviu cu președintele Patronatului Medicilor de Familie Arad, dr. Adrian Dărăbanțiu, despre Contractul 2011-2012 și ce noutăți aduce pentru pacienți.

Interviul poate fi citit aici.

Ce înseamnă plata per capita (pe listă)

Ce înseamnă plata “per capita”, greșit denumită plată “pe listă”

Pe scurt, este un abonament, similar celui din sistemul medical privat, achitat însă de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, și nu direct de către pacient, cabinetelor de medicina familiei.

Cât costă abonamentul ?

În plata “per capita” cabinetului de medicina familiei i s-au plătit de către CNAS, în anul 2010, 2,7 lei/lună pentru fiecare pacient înscris, cu excepția sugarilor și vârstnicilor, pentru care CNAS a plătit 4,2 lei/lună.

Până în anul 2010, când a fost schimbat drastic contractul-cadru, în plata “per capita” erau incluse toate consultațiile oferite de medicul de familie. Altfel spus, un abonament care includea consultații nelimitate.

Ce include abonamentul ?

Din anul 2010, în plata “per capita”, deci în plata “abonamentului”, sunt incluse următoarele servicii și consultațiile aferente acestora:
o vaccinările copiilor și adulților
o examenele specifice ale gravidei (12 consultații pentru o sarcină)
o examenele specifice ale sugarului (9 consultații între 1-18 luni)
o examenul anual al pacienților
o controlul trimestrial al majorității pacienților cronici
o depistarea cazurilor noi de TBC, boli endemoepidemice
o consultațiile pentru urgențele medico-chirurgicale
o serviciile de consiliere pentru promovarea sănătății - educație medico-sanitară, consiliere pentru prevenirea și combaterea factorilor de risc, precum și consilierea antidrog
o serviciile de planificare familiala.
Restul consultațiilor au fost plătite de CNAS în anul 2010 prin plata “per serviciu”, însă limitate la 20 consultații/zi:
o consultație pentru boală acută sau cronică – 4,95 lei
o consultație pentru monitorizarea (evaluarea) anumitor boli cronice – 4,95 lei
o consultație la domiciliu – 13,5 lei

Până în anul 2010, în plata “per capita”, erau incluse toate consultațiile.
Câteva servicii medicale erau plătite de CNAS distinct (plata “per serviciu”):
o vaccinare (6 lei),
o examenele specifice ale gravidei (12 lei) și ale sugarului (9-22 lei),
o examen anual al pacienților (5 lei),
o control trimestrial al unor pacienți cronici - diabet, insuficiență cardiacă și AVC (5 lei),
o depistarea unui caz nou de TBC (30 lei) sau boli endemoepidemice (5 lei),
o consultații la domiciliu (15 lei),
o consultații pentru urgențe medico-chirurgicale (9 lei),
o serviciile de planificare familiala (5 lei).

Care sunt sumele totale plătite de CNAS cabinetelor de medicina familiei ?

Variază, în funcție de numărul de pacienți, de categoriile de vârstă, de cererea de consultații și de gradul profesional al medicului. Până la anularea sporurilor pentru mediul rural, variază și în funcție de aceste sporuri.

Până în anul 2010, pentru servicii, CNAS plătea în general o sumă între 500 și 1000 lei/cabinet, iar abonamentul “per capita”, pentru 1600 de pacienți (media pe țară), aproximativ 5000 lei lunar.

Din anul 2010, pentru servicii (consultații), CNAS plătește maximum 2349 lei (sumă aferentă pentru limita maximă impusă de 20 consultații/zi și o consultație la domiciliu/zi) și pentru abonamentul “per capita” maximum 7000 lei (sumă aferentă pentru numărul maxim de pacienți înscriși, 2200). În realitate însă, puține cabinete ating valorile maxime, media fiind 1500 lei pentru servicii (consultații) și 4000 lei pentru „per capita”.

Sumele efective în lei plătite cabinetelor pentru fiecare serviciu, consultație sau pacient, pe care vi le-am prezentat în acest document, rezultă în urma unor formule de calcul existente în Normele de aplicare ale Contractului-Cadru. Aceste formule au la baza
- un număr de puncte “per capita” (PC) aferent fiecărei categorii de vârstă și
- un număr de puncte “per serviciu” (PS) aferent tipurilor de consultații,
care se înmulțesc cu valorile în lei ale punctelor (valori hotărâte anual prin norme, de CNAS) pentru a obține suma efectivă plătită cabinetelor.

De exemplu:
• consultația la domiciliu are 15 puncte “per serviciu” aferente iar cea la cabinet 5,5
• în 2010 valoarea în lei a punctului “per serviciu” a fost de 0,9 lei
Deci consultația la domiciliu este plătită cabinetelor de medicina familiei cu 15*0,9 = 13,5 lei iar consultația la cabinet cu 5,5*0,9 = 4,95 lei

o pentru categoria de vârstă 4-59 ani sunt alocate anual 7,2 puncte “per capita”
o în 2010 valoarea în lei a punctului “per capita” a fost de 4,5 lei
Deci “abonamentul” plătit de CNAS cabinetului de medicina familiei, pentru un pacient cu vârsta între 4-59 ani, este de 7,2*4,5 = 32,4 lei anual, adică 2,7 lei lunar.

Surse:
http://www.cnas.ro/informatii-publice/valoarea-punctelor/valoarea-definitiva-a-punctului
http://www.cnas.ro/norme-contract-cadru/norme
http://www.cnas.ro/norme-contract-cadru/contract-cadru

Preluat din comunicatul de presă al Societății Naționale de Medicina Familiei din 12 februarie 2011.

UPDATE iunie 2011: Începând cu 1 iunie 2011, o parte din consultațiile din "abonamentul" per capita vor fi decontate de CNAS distinct, ca servicii (consultații), deoarece și plata aferentă per capita s-a diminuat în 2011.

Cu cât finanțează medicul de familie proiectul eSănătate al statului român

Președinții caselor județetene de asigurări de sănătate și chiar și șeful CNAS declară în presă că acuzațiile reprezentanților medicilor de familie sunt nefondate, informatizarea nereprezentând un efort financiar așa mare pentru cabinetul de medicina familiei.

Lucian Duță declară pentru evz.ro "cititorul de carduri nu costă mai mult de 100 euro". Realitatea însă îl contrazice, ca de obicei: în Franța cititoarele pornesc de la prețul de 130 euro fără TVA pentru modelele fixe și 300 euro fără TVA pentru modelele portabile. Probabil în România CNAS va solicita cititoare portabile, pentru a controla dacă medicii de familie chiar văd pacienții la domiciliu, unul din motivele introducerii cardului fiind acest control al serviciilor. Și probabil că prețurile cititoarelor vor fi mult mai mari decât în Franța, date fiind taxele și comisioanele. De ce am ales modelul francez ? Pentru că acesta se pare că va fi cel folosit și în România, conform licitației pentru cipuri a Ministerului.

Pentru acces internet sunt necesare două surse, conform Ordinului 1571/2010 pentru implementarea eSănătate, care prevede "soluţii de internet de bandă largă şi de back-up pentru acestea". Ordinul nu cere și o viteză minimă, dar probabil 2Mbps sunt suficienți, fiind și viteza maximă care este, cu indulgență, disponibilă și în satele unde medicii de familie se încăpățânează să asigure asistentă medicală, în ciuda dezinteresului politicienilor. Această soluție fixă de internet, prin cabluri de cupru, disponibilă cât timp cablurile nu se fură, costă 3,5 - 5,5 euro/luna, TVA și modem incluse.

Pentru varianta de rezervă există soluții mobile de internet de bandă largă, de tip EDGE/3G. Disponibilitatea variază în funcție de acoperire, care face să varieze și prețul. Probabil că 20 euro/lună este o apreciere corectă a costului soluției de rezervă. Cu siguranță că aproximativ 25 euro/lună pentru accesul internet nu reprezintă o cheltuială foarte mare, însă se adaugă la restul cheltuielilor cabinetului medical, în condițiile în care veniturile au scăzut în ultimii trei ani cu 52%. Și reprezintă o cheltuială obligatorie, prin lege, la fel ca cele pentru autorizații, evaluări, certificări, apărute în acest an.

Update: Conform declarațiilor președintelui Băsescu din aprilie 2010, accesul la comunicații electronice pe bandă largă, pentru comunicațiile mici, urbane și rurale se dorește să atingă un procent de 55% până în 2012. Conform ANCOM, in iunie 2010, doar 50% din gospodăriile din mediul rural aveau acces la internet fix, iar in noiembrie 2009, gradul de penetrare al serviciilor de internet mobil la suta de locuitori era de doar 32%. Medicii de familie din toate localitățile României, inclusiv cele din mediul rural, sunt obligați să aibă până la 31 martie 2010 două surse de internet.

În plus, există fonduri europene pentru informatizare, mai ales în mediul rural, pe care un cabinet medical nu le poate accesa, dar o soluție la nivelul autorităților statului s-ar fi putut găsi, dacă se dorea. Iar transmisia de date se anunța în 2008 ca fiind una securizată, aflată în grija Serviciului de Transmisiuni Special (STS), care în prezent a dispărut din frăția SIUI.

Pentru acces continuu la electricitate, mai ales în zonele rurale, este nevoie de un UPS, pentru care prețurile variază între 40 și 200 euro. Iar în zonele unde întreruperile de curent sunt de mai lungă durată, este necesar un generator, care costă între 100 și 300 euro, plus costul benzinei.

Ordinul prevede și necesitatea de a achiziționa tehnică de calcul, însă aceasta a fost asigurată în 2008 de Ministerul Sănătății, pentru implementarea programului de evaluare a stării de sănătate, inițiat de ministrul Eugen Nicolăescu. Calculatoarele și imprimantele asigurate medicilor prin contract de comodat sunt folosite zilnic de o treime din medicii de familie, conform declarației dr. Sandra Alexiu, secretar SNMF, și după cum se poate observa și în reportajele televiziunilor din cabinetele medicilor de familie. Toți medicii de familie însă raportează electronic serviciile medicale către CNAS de aproximativ 10 ani, și de 3 ani în sistemul SIUI. Calculatoarele primite în urmă cu 3 ani pot necesita îmbunătățiri pentru o bună funcționare a soluțiilor software impuse de CNAS (de exemplu creșterea memoriei RAM, aproximativ 20 euro), iar cele mai multe au necesitat deja înlocuirea bateriei, adică alți aproximativ 70 euro.

Același ordin 1571/2000 prevede și necesitatea certificatului digital (semnătura electronică) pentru raportarea serviciilor medicale. Acest certificat este necesar și în relația cu alte instituții, cum ar fi ANAF, însă reprezintă o cheltuială suplimentară de 40-50 euro fără TVA anul acesta și 30 euro fără TVA apoi anual.

În afara costurilor, este cel puțin ciudată și decizia Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, de a se purta precum un angajator cu medicii de familie. Proiectul de Norme pentru implementarea cardului de sănătate prevede:

"Art 7 - (3) Informaţiile medicale minime stocate în format electronic, vor fi editate de medicul de familie pe listele căruia figurează asiguratul."

Medicul de familie nu este salariat nici al MS, nici al CNAS, nu i se pot trasa sarcini nici măcar prin hotărâri de guvern. Cabinetul medicului de familie are un contract de furnizare de servicii cu CNAS. Editarea datelor pe card ar putea reprezenta un serviciu, plătit separat, stipulat în contract. Plata acestui serviciu ar putea finanța angajarea unui operator PC care să se ocupe de aceste lucruri, astfel încât medicul să își dedice întreaga atenție pacientului, în cele 15 minute alocate consultației de CNAS, și să scape astfel și de birocrația reclamată chiar de ministrul Cseke Attila la preluarea mandatului !

"Doresc să redăm medicului de familie demnitatea şi să-i dăm posibilitatea de a-şi exercita meseria, nu de a fi un funcţionar care completează reţete şi borderouri cum se întâmplă acum."

Probabil ordinul de a completa, în plus, și datele de pe cardul de sănătate, face parte din planul d-lui ministru de a reda demnitatea medicului ?

Revenind cu privirea spre alte zări, poate fi folosit modelul francez: medicii de familie francezi nu au fost obligați să se informatizeze, ci stimulați prin recompense financiare ! Aceeași viziune, a stimulării financiare a medicilor pentru informatizare, există și în Statele Unite. Lucian Duță, președintele CNAS, chiar declară în articolul evz.ro că "Asemenea proteste [n.n. la adresa informatizării] s-au întâmplat în toată lumea". Doar despre proteste a aflat, despre masurile luate de casele de asigurări din toată lumea nu a aflat dl. președinte Duță ?

Sănătate de 10 lei

10 lei. Atât consideră Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății că valorează starea de sănătate a pacienților cu boli cronice. În proiectul de Norme de aplicare a Contractului-cadru, aprobat pe 11 februarie, apare următorul paragraf:

"1. Pentru evaluare clinică şi paraclinică, prescrierea tratamentului şi urmărirea evoluţiei bolnavilor cu afecţiuni cronice, casele de asigurări de sănătate decontează pentru un bolnav cu una sau mai multe afecţiuni cronice, o consultaţie şi prescripţia/prescripţiile medicale aferente, trimestrial, respectiv lunar, în funcţie de schema de monitorizare a fiecărei boli cronice;"

Trecând peste faptul că nu există un document elaborat de CNAS referitor la schema de monitorizare pentru fiecare boala cronică și că recomandările din ghidurile de tratament variază, schema de monitorizare ar putea eventual fi stabilită de medic. De exemplu, pentru hipertensiunea arterială, boală extrem de frecventă, ar putea fi 3 luni. Conform paragrafului citat, pacientul va putea fi consultat de medicul de familie doar o data la 3 luni, ocazie cu care va primi și rețete compensată pentru tratamentul recomandat.

Însă în urma modificării de anul trecut a listei de medicamente compensate, prețul plătit de pacient, ca diferență între valoarea compensată de CNAS și prețul medicamentelor, este foarte mare. Pacienții cu venituri reduse abia își pot permite să plătească lunar această diferență. Pentru medicamentele aferente unei perioade de 3 luni, suma depășește cu mult posibilitățile majorității pacienților. Ce vor face pacienții cu boli cronice în aceste condiții ? Își vor întrerupe tratamentul, vor lua o pastilă la 3 zile sau doar o parte din tratament, după posibilități. Starea de sănătate li se va agrava.

De ce au ales CNAS și MS această variantă ? În scopul economiei ! O consultație la medicul de familie este plătită de CNAS cu 5 lei. Prin acest paragraf, CNAS economisește 10 lei pe care i-ar fi plătit pentru 2 consultații în fiecare trimestru medicului de familie. Dar angajații CNAS care au semnat documentul nu s-a gândit și la pacienții care nu au bani să își cumpere medicamentele conform planului CNAS. Sau poate s-au gândit - cu mult cinism.

Sănătoși cu doctor Otilia

Dr. Otilia Țigănaș, medic de familie în comuna Hășmaș, jud. Arad, prezintă emisiunea "Sănătoși cu doctor Otilia" pe postul Baricada TV.

"Vreau să explic oamenilor termenii medicali pe limba lor. Este o emisiune interactivă. O parte din explicațiile mele vor fi cele pe care le presupun. Cam știu ce nedumeriri au oamenii. O alta parte vor fi răspunsuri la întrebările lor, de obicei cu invitați pe care o să-i aduc în emisiune. ", a declarat dr. Țigănaș pentru același post.

Emisiunea poate fi urmărită în direct în fiecare vineri începând cu ora 17, sau în arhivă.

Schema de vaccinare 2011

Actualizare: noua schemă de vaccinare din 22 august 2012 este disponibilă aici

Calendar de vaccinare 2011 conform Programului Național de Imunizare, finanțat de Ministerul Sănătății

Vârsta recomandată -   Vaccin       - Comentarii
Primele 24 de ore -  Hep B -  În maternitate
2-7 zile - BCG - În maternitate
2 luni - DTPa-VPI-Hib, Hep B - Simultan - la medicul de familie
4 luni - DTPa-VPI-Hib - Simultan - la medicul de familie
6 luni - DTPa-VPI-Hib, Hep B - Simultan - la medicul de familie
12 luni - DTPa-VPI-Hib, RRO - Simultan - la medicul de familie
4 ani - DTPa - la medicul de familie
7 ani (în cls I-a) - RRO - Campanii şcolare
9 ani (în cls III-a) - VPI - Campanii şcolare
14 ani (în cls VIII-a) - dT - Campanii şcolare


Abrevieri:
DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular
VPI = vaccin polio inactivat
Hep B = vaccin hepatitic B
DTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B
RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion
BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin
dT = vaccin diftero-tetanic pentru adulţi

Aceste vaccinări se efectuează fără costuri suplimentare, fiind finanțate de Ministerul Sănătății. Dacă părinții doresc un alt tip de vaccin (de la alt producător) decât cel furnizat medicilor de familie de către Direcțiile de Sănătate Publică din subordinea ministerului, sau alte vaccinuri suplimentare, își pot cumpăra vaccinurile din farmacii sau de la distribuitori. Atenție ! Vaccinurile trebuie păstrate și transportate în anumite condiții, menționate pe ambalaj. Întrebați în farmacie sau distribuitorul.
Este recomandat ca vaccinările să se efectueze în spații dedicate (puncte de vaccinare, camere de tratament) din unități sanitare autorizate, în urma unei consultații medicale realizate de medicul de familie sau pediatru.

Consiliere telefonică - 1363 CallMed

Medicii de familie pot fi sunați de pacienții lor începând din ianuarie 2011 folosind CallMed. Acesta este un serviciul de consiliere medicală telefonică, disponibil prin apelarea unui număr scurt cu suprataxă (0,95 euro/minut + TVA). Numărul CallMed este 1363 și este apelabil din rețelele Vodafone, Orange, Cosmote și Romtelecom. La primul apel, pacientul trebuie să tasteze codul unic al medicului său de familie. De la al doilea apel, conectarea cu medicul de familie se face automat.

Pentru a afla codul unic al medicului de familie, pacientul își poate întreba medicul sau poate verifica pe siteul www.callmed.ro, unde poate afla și alte detalii despre CallMed.

CallMed este un serviciu lansat de Patronatul Medicilor de Familie București-Ilfov și susținut de Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie.

Conform unui articol din Gândul, "În curând, nu doar medicii de familie vor fi incluşi în sistem, dar şi medicii specialişti. "Porţiunea aceasta de serviciu este în fază de proiect şi de testare pentru că necesită resurse de IT suplimentare. Dar nu va mai dura mult până vom reuşi şi lucrul acesta. Pacientul va forma tot 1363 şi imediat zero. Atunci va apărea un robot care îi va spune: tastaţi codul medicului căutat şi pacientul va tasta codul cardiologului, care îi va răspunde", spune Marina Pîrcălabu."

"Asta dorim. Să fim aproape de ei (n.n. pacienți). S-ar putea ca unii să nu apeleze niciodată la acest serviciu. Însă existenţa acestui serviciu generează o siguranţă. Când am o problemă, pot să-mi apelez medicul de familie la orice oră, iar el îmi va răspunde. Este motivat să-mi răspundă, iar eu îmi plătesc această solicitare. Este un serviciu privat."

Declarațiile contradictorii ale dl. Dorin Ionescu

Dl. Dorin Ionescu, director general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a facut următoarele precizări, legate de contractul cadru pentru 2011-2012:

"În cazul serviciilor medicale efectuate la cererea asiguraţilor, s-a prevăzut explicit că niciun furnizor de servicii medicale nu poate elibera bilete de trimitere sau prescripţii medicale utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate ori decontate de casele de asigurări de sănătate, aceste servicii fiind acordate în afara sistemului de asigurări sociale de sănătate. Deşi erau prevăzute şi în Legea sănătăţii, medicii nu înţelegeau, aşa că am făcut precizarea explicit. Serviciile medicale la cerere se plătesc"

Să recapitulăm ce nu înteleg medicii:
- De la 1 aprilie 2010 a intrat în vigoare ordinul prin care consultațiile la medicul de familie pot fi acordate doar în urma programării și trebuie sa aibă o durată medie de 15 minute.
- Programul contractat de casa de asigurări cu medicii de familie este de 5 ore la cabinet și 2 ore pe teren (vizite la domiciliu).
- Singurele consultații care nu trebuie programate sunt cele pentru urgențe medico-chirurgicale. Rezolvarea acestora poate dura însă în medie mai mult de 15 minute, care se scurg tot din totalul de 5 ore.
- Ceea ce nu reprezintă consultație programată sau pentru urgență medico-chirurgicală, reprezintă serviciu medical la cerere, se taxează și nu se pot elibera rețete compensate sau bilete de trimitere.

Din toate cele de mai sus rezultă că:
- medicii de familie pot consulta, conform legii, nu mai mult de 20 de pacienți în timpul programului de 5 ore;
- serviciile la cerere (neprogramate, care nu sunt urgențe medico-chirurgicale) pot fi taxate.

Poate explica atunci dl. Dorin Ionescu de ce CNAS afirma în urmă cu câteva luni că taxele percepute de medicii de familie erau ilegale ? Și de ce afirma chiar domnia sa într-o emisiune că se pot elibera rețete compensate și bilete de trimitere tuturor celor care le solicită, chiar și peste numărul de 20 pacienți pe zi, dacă legea era așa de clară chiar și înainte de aceste precizări ?

Articolul Mediafax despre noutățile contractului cadru și normelor de aplicare pentru 2011-2012 poate fi citit aici.

Nici o săptămână fără o nouă lege

Ministerul Sănătății a emis în ultimele săptămâni foarte multe proiecte de legi și ordonanțe care vizează medicina de familie. Întotdeauna s-a declarat că medicina de familie este foarte importantă, deci nu ar trebui să mire toată această atenție concentrată.

Totul a început cu dorința de a modifica modul în care se acordă sporurile de rural, prin tăierea acestora.

A continuat cu proiectul prin care Ministerul dorea ca orice medic din România, care opta sa devină medic specialist de medicina familiei, să o poată face printr-o simplă reconversie profesională de 6 luni, ignorând chiar legile pe care tot Ministerul Sănătății le-a emis, prin care specialitatea de medicină de familie se obține numai după pregătirea specifică, după trei ani de rezidențiat !

O nouă săptămână, o nouă hotărâre de guvern de data aceasta. Fără proiect și dezbateri, în această privință Ministerul a fost hotărât: medicii de familie (în calitatea lor de furnizori) vor cumpăra din fonduri proprii internet de bandă largă, sisteme de back-up, sisteme de rețelistică, adică tot ce este necesar pentru implementarea informatizării sistemului sanitar.

Printre aceste proiecte si hotărâri, tot Ministerul a emis, împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Contractul Cadru pentru furnizarea serviciilor medicale, în care apare cea mai dură ripostă la adresa protestelor medicilor de familie din anii precedenți - amenințarea că refuzul de a semna contractul va duce la preluarea activității (specifice!) a medicilor de familie de către medicii din ambulatoriul de specialitate. Desigur, Ministerul și CNAS nu s-au gândit să întrebe și pe respectivii medici dacă pot sau măcar dacă își doresc să preia această activitate. Probabil nici foarte multe întrebări despre regimul în care se aplică astfel de tactici nu și-au pus.

Ultimul proiect, apărut astăzi, readuce la lumină de fapt un proiect vechi de doi ani, combătut intensiv la vremea sa - obligarea medicilor de familie să asigure permanența și servicii de medicină de urgență în centrele de permanență. Discuții pe această tema au fost prezentate pe blog aici și aici.

Oare ce proiect reapare săptămâna viitoare ? Call centre ? Programul de screening de cancer de col uterin, în care medicii de familie sunt simplii poștași ?