CNAS are grijă de asigurați !

Guvernul a aprobat astăzi cu o rapiditate demnă de cauze mai importante două acte normative.

Primul este o Ordonanță de Urgență a Guvernului prin care se modifică Legea Sănătății, Mai exact se introduc câteva articole despre o Agenție de acreditare a spitalelor și, fără nici o legătură, se modifică articolul despre modalitatea de distribuire a cardului național de asigurări de sănătate. Fără nici o explicație în Nota de fundamentare a Ordonanței, cu atât mai puțin a unei explicații privitoare la caracterul urgent al modificării. Graba a fost atât de mare încât proiectul OUG a fost afișat pe siteul Ministerului Sănătății cu doar două zile înainte să fie aprobat de Guvern ! Sfântă transparență decizională !

Al doilea act normativ este Hotărârea Guvernului prin care se modifică Normele metodologice de implementare a cardului. În acest act sunt mai multe modificări, dintre care cele mai interesante pentru articolul de față sunt trei: păstrarea adeverinței de asigurat cu valabilitate de 3 luni pentru asigurații care refuză cardul, procedura pentru reemiterea unui card în cazul furtului, pierderii, distrugerii și distribuirea cardurilor care nu au putut fi livrate de Poșta Română.

Despre distribuirea cardului de asigurat s-a discutat mult, în special din cauza refuzului argumentat al medicilor de familie de a prelua sarcinile funcționarilor caselor de asigurări sau ale serviciilor poștale sau de curierat, în detrimentul activității medicale specifice. În egală măsură și din cauza încăpățânării CNAS de a obliga medicii de familie să distribuie. În anul 2013 lupta a părut să ia sfârșit, prin modificarea Legii Sănătății și a Normelor metodologice ale cardului în sensul realizării distribuirii prin serviciile poștale. Argumentul din Nota de Fundamentare la acea dată ? Exact opoziția Societății Naționale de Medicina Familiei și a Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie. Refuzul organizațiilor reprezentative ale medicilor de familie a fost atunci suficient pentru autorități.

Ce a fost diferit de această dată ? Dacă în perioada 2010-2013 decidenții nu au fost capabili să argumenteze de ce medicii de familie trebuie să distribuie cardurile, iată că în ultimele luni au găsit explicația - grija pentru pacient ! Președintele CNAS, Vasile Ciurchea, a explicat în mai multe apariții televizate că nu dorește să pună asigurații pe drumuri către casa de asigurări. Este interesantă opinia președintelui Ciurchea dacă studiem celelalte două modificări menționate anterior din Norme.

1. Soluția găsită de CNAS pentru anumiți asigurați, cei care refuză cardul, este un drum inițial până la casa de asigurări pentru a depunde o cerere scrisă că refuză cardul și apoi drumuri repetate din 3 în 3 luni pentru a-și ridica adeverința de asigurat ! Poate este bine să menționăm că în prezent adeverința de asigurat nu este necesară deorece conform legii orice furnizor de servicii medicale poate verifica starea de asigurat online, pe portalul CNAS-SIUI. De ce introduce așadar CNAS aceste drumuri inutile din 3 în 3 luni ? Din grija pentru asigurații care refuză cardul ?

2. Soluția găsită de CNAS pentru alți asigurați, cei care își pierd sau distrug cardul sau le este furat, este tot un drum până la casa de asigurări pentru a depune o cerere-tip scrisă, o copie a buletinului și dovada achitării costului cardului și livrării prin poștă. În interesul asiguratului n-ar fi fost oare o soluție online sau chiar prin serviciile poștale, ca în alte țări europene unde chiar și cererea pentru emiterea cardului european de asigurări de sănătate se poate face prin internet, poșta și chiar SMS ? Probabil că țările europene sunt bune pentru comparații doar în legătură cu Dosarul Electronic de Sănătate, Rețete Electronică și alte proiecte de pionierat ale CNAS.

Cu regret constatăm că CNAS încă nu și-a înțeles rolul în sistemul medical și cu atât mai puțin relația pe care ar trebui să o aibă cu furnizorii de servicii medicale și asigurații care îi justifică existența.

Comunicatul de (dez)informare a presei - CNAS - rețeta electronică

Biroul de presă al CNAS a publicat ieri seară un comunicat de presă cel puțin hilar pentru majoritatea medicilor și pacienților români care au accesat sistemul sanitar în ultimele zile.

"Platforma informatică a asigurărilor de sănătate este funcţională, inclusiv SIPE."

După titlul și prima frază lipsite de orice drept de apel, CNAS admite totuși că există anumite probleme însă minimalizează gravitatea și cauza lor.

"Pentru că în această perioadă furnizorii de servicii medicale şi farmaceutice realizează raportările lunare, este posibil ca, în unele cazuri, să existe întârzieri în confirmarea transmiterii datelor către sistem."

Deși este real că raportările lunare încetinesc în general, de mai mulți ani, atât Sistemul Informatic Unic Integrat cât și Sistemul Informatic al Prescripției Electronice, totuși blocarea totală a validării rețetelor electronice timp de mai multe zile nu se întâmplă lunar. De asemenea, blocajul este de această dată total, la nivel național! Nicidecum în unele cazuri și sub nici o formă nu este vorba doar de întârzieri. Situația este reclamată încă de vineri, 3 octombrie, de medicii și farmaciștii utilizatori ai platformei informatice a CNAS dar și de firmele de software medical care furnizează soluții informatice personalizate pentru cabinete medicale, spitale și farmacii. Sesizările acestora pot fi citite pe grupul Google (sic!) de asistență tehnică pentru SIPE, pe care răspunurile CNAS întârzie să apară.

Singurul anunț al CNAS care admite o oprire totală a sistemelor SIUI și SIPE a fost dat în cursul zilei de vineri - deși problemele au început de dimineață - referitor la lucrări programate de mentenanță pe durata weekendului. Luni însă problemele au reapărut, spre nemulțumirea medicilor, farmaciștilor dar mai ales a pacienților!

Un răspuns al CNAS și o soluție a instituției pentru cazurile pretins izolate a apărut în cursul zilei de 6 octombrie sub forma comunicatului de presă menționat anterior.

"În astfel de situaţii, medicii pot prescrie reţete în sistem offline, cu obligativitatea de a opera 
datele în sistem în 24 de ore de la eliberare, conform legislaţiei în vigoare."

În afară de dezinformarea privind starea de funcționare a platformei asigurărilor de sănătate, în comunicat există, iată, și o altă dezinformare, probabil apărută de această dată prin necunoașterea legislației în vigoare menționată. Conform Normelor de aplicare ale Contractului-cadru, furnizorii de servicii medicale au obligația "să introducă în sistemul informatic toate prescripţiile medicale electronice prescrise off-line în termen de 30 de zile calendaristice de la data prescrierii". Comunicatul menționează o obligativitate pentru medici de 24 de ore de la eliberare. În realitate, farmaciile sunt cele care elibereaza rețetele prescrise de medici dar și aceastea au un termen de 30 de zile în care pot introduce ulterior în sistemul informatic rețetele offline eliberate în situațiile în care SIPE nu poate fi accesat. De unde apare așadar în comunicatul CNAS, instituția semnatară a legislației în vigoare, termenul de 24 de ore ?

Chiar dacă majoritatea medicilor cunosc prevederile contractuale și eliberează rețete offline fără incidente până la remedierea problemelor platformei informatice, pacienții reclamă că unele farmacii refuză eliberarea acestor rețete. Atitudinea este de înțeles deoarece în absența posibilității verificării online, în timp real, a rețetelor compensate sau gratuite, farmaciile riscă să acopere integral valoarea medicamentelor eliberate, în cazul unor probleme ale rețetei pentru care CNAS va refuza decontarea. Și unii medici refuză prescrierea offline a rețetelor în absența posibilității verificării online a corectitudinii rețetei și a calității de asigurat a pacientului, deoarece în aceste cazuri CNAS va imputa medicilor contravaloarea medicamentelor prescrise.

Între frica justificată a medicilor și farmaciștilor de imputări și bâlbâielile, incompetența și nepăsarea CNAS și SIVECO - implementatorii SIUI și SIPE - pacienții sunt cei puși pe drumuri și nevoiți să își cumpere medicamentele sau să aștepte remedierea problemelor. A căror existență CNAS trebuie mai întâi să o recunoască și abia apoi, poate, va avea capacitatea să lanseze un termen de rezolvare.

Plata centrelor de permanență

Între anii 2008 și 2011 Ministerul Sănătății aloca pentru activitatea din centrele de permanență următoarele sume:
- medic de familie - 10 lei/oră de gardă
- cheltuieli administrative (inclusiv plata asistentei medicale) - 15 lei/oră de gardă

Din anul 2011, în urma unei modificări a legii, sumele au fost:
- medic de familie - 12,8 lei/oră de gardă
- asistentă medicală - minimum 8 lei/oră de gardă
- cheltuieli administrative - 6,4 lei/oră de gardă

Curtea de Conturi a României a semnalat în urma unui control la Casele Județene de Asigurări de Sănătate o discrepanță în legea valabilă în perioada 2008-2011 - deși în modelul de Borderou centralizator, publicat în Monitorul Oficial al României, în baza căruia se efectuau plățile figura valoarea de 15 lei/oră de gardă pentru cheltuielile administrative, Curtea de Conturi a apreciat că de fapt această valoare ar fi trebuit să fie 5 lei/oră de gardă.

Motivul ?

Art. 47. - (1) Valoarea de referinţă a tarifului orar pentru medicul specialist de medicină de familie este de 10 lei/oră.(2) Cabinetul de medicină de familie suportă şi cheltuieli de administrare şi funcţionare pentru centrul de permanenţă fix, inclusiv cheltuieli cu personalul angajat, altul decât medici, situaţie în care tariful orar prevăzut la alin. (1) se majorează cu 50% pentru fiecare medic de familie care îşi desfăşoară activitatea în centrul de permanenţă.

Prevederea de mai sus a fost interpretată de inspectorii Curții de Conturi în sensul că din suma de 10 lei se vor aloca doar 50%, adică 5 lei, pentru cheltuielile administrative. Concluzia raportului a fost că diferența de 10 lei plătită greșit trebuie recuperată.

Sumele au fost plătite în anii 2008-2011 de CJAS medicilor de familie care au fost de gardă în centrele de permanență în afara programului de lucru de la cabinet, adică noaptea și în weekenduri. La rândul lor, medicii au folosit banii primiți pentru cheltuielile administrative, adică salariile asistentelor medicale, ale îngrijitoarei centrului, cheltuielile de întreținere și pentru consumabilele medicale. Plus taxe și contibuții.

CJAS au început să trimită în această perioadă notificări de plată medicilor, în valoare de 20.000 lei, 30.000 lei și mai mult, în funcție de orele de gardă efectuate de medicul respectiv în perioada 2008-2011.

O adunare simplă a sumelor dinainte și de după modificarea sumelor în anul 2011 arată foarte clar intenția legiuitorului, dincolo de neclaritățile din text:

- anii 2008-2011 - Total 25 lei/oră (10+15 lei)

- după anul 2011 - Total 27,2 lei/oră (12,8 + 8 + 6,4 lei)

O sumă de doar 5 lei pentru cheltuielile admininstrative ar fi fost în mod cert insuficientă. Nici inspectorii Curții de Conturi și nici instanța de judecată, unde CNAS a contestat raportul Curții, nu au văzut aceste aspecte.

Însă dincolo de adunări și interpretări, notificări și procese sau absurdul situației, poate fi inițiată o discuție privind valoarea muncii unui medic, a unei asistente medicale, sumele alocate pentru consumabile și alte cheltuieli, într-un regim de gardă de noapte și de weekend.

Plata adeverințelor medicale

Casa Națională de Asigurări de Sănătate anunță astăzi într-un comunicat de presă că adeverințele medicale și analizele necesare pentru aceste adeverințe sunt suportate din fondul asigurărilor de sănătate, astfel încât părinții copiilor nu trebuie să plătească atunci când doresc să își înscrie copilul la grădiniță.

Aceeași instituție anunța anul trecut în luna septembrie că aceste adeverințe și analize nu sunt suportate din fondul asigurărilor de sănătate, astfel încât părinții trebuie să le plătească integral !

Prevederile legislative din domeniu nu s-au modificat în septembrie 2013 față de septembrie 2012, astfel încât comunicatul CNAS de astăzi ridică mari semne de întrebare privind abilitatea CNAS de a înțelege regulile sistemului create chiar de această instituție.

Diavolul se ascunde în detalii

Așa cum am menționat în mai multe articole de-a lungul anilor, Casa Națională de Asigurări de Sănătate impune o serie de reguli în modul de funcționare a sistemului de asigurări sociale de sănătate. Aceste reguli sunt mai mult sau mai puțin știute și respectate de asigurați și furnizorii de servicii medicale (cabinete, spitale, laboratoare, farmacii și alții). Atât furnizorii cât și CNAS au obligația să informeze asigurații despre aceste reguli. Furnizorii își ornează pereții cu tot felul de afișe informative și consumă aproximativ o treime din timp explicând aceste reguli asiguraților.

CNAS nu își respectă această obligație și adesea chiar dezinformează asiguratul care solicită lămuriri. Dacă solicitarea este făcută în scris, răspunsul scris primit este paragraful din actul normativ, în limbajul juridic dificil de înteles pentru pacientul obișnuit. Numeroși medici de familie reclamă pe forumurile interne de discuții că pacienții au fost informați de funcționarii caselor de asigurări, când s-au dus să ceară lămuriri despre anumite probleme întâmpinate, că își pot și schimba medicul de familie dacă acesta refuză anumite servicii. Chiar și atunci când, în realitate, medicul de familie nu făcea decât să respecte regulile stabilite chiar de casa de asigurări !

Un Top 5 al problemelor generate de această stare de fapt:

1. Rețeta compensată/gratuită neprimită în urma consultației dintr-o policlinică/ambulatoriu de specialitate, cameră de gardă, ambulanță sau în urma internării în spital. Nu doar medicul de familie are dreptul și obligația să prescrie acest tip de rețete ci toți medicii care lucrează într-o unitate care are contract cu casa de asigurări. Mai mult, medicul de familie nu are dreptul să prescrie o rețetă în urma indicației unui alt medic, deoarece fiecare medic are obligația să-și finalizeze consultația proprie fără să delege această responsabilitate unui alt coleg. În cazul pacienților care necesită tratament pentru mai multe luni, medicul de familie va monitoriza evoluția și va continua sau ajusta tratamentul inițiat de alt medic, dar doar începând din a doua lună după externare/consultația acordată de alt medic.

2. Biletul de trimitere neprimit în urma consultației efectuate de alt medic decât cel de familie sau solicitat abuziv. Ca și în cazul rețetelor compensate/gratuite, biletul de trimitere alb-roz care asigură accesul la servicii decontate de casa de asigurări poate și trebuie să fie primit de la toți medicii care lucrează într-o unitate care are contract cu casa de asigurări. Dacă medicul oncolog recomandă un consult la cardiologie sau alergologie, acesta trebuie să înmâneze pacientului biletul alb-roz atât de necesar, scutindu-l astfel pe pacientul aflat în suferință și pe apropiații săi de un drum suplimentar la medicul de familie, de o programare prealabilă la acesta și de întârzierea cu câteva zile a consultului. Biletul solicitat abuziv este întâlnit în situațiile în care, deși pentru boala respectivă pacientul trebuie să fie primit fără bilet de trimitere, medicul/unitatea îl solicită totuși. Bolile respective au fost prevăzute de casa de asigurări în Anexa 9 a Normelor de aplicare a contractului-cadru și includ tumorile maligne până la și după confirmarea diagnosticului, infarctul miocardic, tuberculoza și altele. Pacientul este iarăși pus, prin necunoașterea regulilor de către toți furnizorii, să facă un drum suplimentar și nenecesar la medicul de familie. Medic care nu îi va putea da aceste bilete de trimitere, deoarece ar încălca și el regulile de mai sus.

3. Biletul de trimitere "la cerere". Legea sănătății prevede că doar serviciile medicale considerate necesare de medic pot fi decontate din fondul asigurărilor de sănătate. Dacă pacientul dorește să facă anumite investigații sau consultații contrar opiniei medicului, acestea sunt considerate de casa de asigurări "la cerere" și necesită plata directă din partea pacientului. Medicul nu poate da bilet de trimitere în aceste cazuri, riscând sancțiuni financiare din partea casei de asigurări.

4. Neacordarea concediului medical de câtre medicul care îl recomandă și solicitarea concediului medical în absența unui diagnostic. La fel ca în cazul rețetelor și biletelor de trimitere, și concediile medicale trebuie date de medicul care le recomandă. Alt medic poate doar acorda un număr fix de zile suplimentare, daca starea de sănătate a pacientului impune acest lucru. Acordarea concediului medical în absența unui diagnostic este strict interzisă și supusă sancțiunilor financiare dar și penale. Singura excepție este reprezentată de concediul pentru îngrijire copil, în care parintele poate primi concediu medical în cazul în care copilul în vârstă de până la 9 ani este bolnav.

5. Neconcordanța între starea reală de asigurat a unui pacient și informația disponibilă în Sistemul Informatic Unic Integrat al CNAS. Această problemă face ca asiguratul (pacientul) să nu poată beneficia de drepturile sale (consultație fără plată directă, rețetă cu un anumit grad de compensare ș.a.) decât dacă medicul alege să îl creadă pe cuvânt sau să îi solicite o serie de acte doveditoare și să se și încreadă în veridicitatea acestora. Au existat cazuri în care actele au fost false iar medicul a fost pus de casa de asigurări să plătească întreaga contravaloare a serviciilor, analizelor și medicamentelor recomandate.

Poate cea mai mare problemă generată de necunoașterea regulilor stabilite și impuse de casa de asigurări este apariția conflictelor între medici și pacienți, dialogul purtat pe un ton nepotrivit din ambele direcții și în final schimbarea medicului de familie sau scoaterea de pe listă a pacientului.

Articolele pe aceste teme sunt disponibile în secțiunea Mituri.

Dimensiunea "fraudei" cu reţete

Cât de importantă este "frauda" cu reţete compensate ? CNAS a alocat pentru medicamente compensate 3 miliarde lei/an iar suma anunţată de CNAS ca "fraudă" prin reţetele "prescrise incorect" reprezintă doar 0,01% din total şi a fost recuperată de către CNAS de la furnizori.

Conform datelor oferite presei de CNAS, în primele 4 luni ale anului 2011 au fost emise 51266 de reţete suspecte. Motivele suspiciunilor au fost: greşeli de CNP (cod numeric personal), reţete pentru "morţi" sau mai multe reţete pe acelaşi CNP.

Luând în considerare birocraţia existentă în sistem şi în cabinetul medicului de familie în special, scrierea greşită a unui CNP pe reţetă sau copierea greşită în calculator în farmacie este extrem de posibilă, şi a fost recunoscută şi de un oficial al unei case de asigurări. În plus, multe CNP-uri sunt furnizate greşit de Poliţie, aşa cum a prezentat şi presa. Este aceasta o fraudă, cum susţine CNAS ?

Reţetele pentru "morţi" pot să apară în sistem din cauza erorilor din baza de date, morţii-vii din SIUI, sau din cauza unei alte greşeli a sistemului de raportare electronic - pacientul care a venit la medic şi a primit reţetă pe 5 mai şi care decedează pe 25 mai este considerat mort de SIUI în toată luna mai, pentru ca îl "omoară" începând cu 1 mai.

Numărul de reţete emise pentru un pacient (cu un CNP) variază în funcţie de numărul de boli pe care îl are pacientul şi de câte consultaţii a beneficiat. CNAS a impus o limită de 3 consultaţii pe episod de boală. Un pacient cu 3 boli cronice care necesită tratament lunar şi înca 4 episoade de boală acută (pneumonie, infecţie urinară, colică biliară, otită) va primi cel puţin 16 reţete în 4 luni, toate emise pe acelaşi CNP.

Revenind la datele furnizate de CNAS presei, din cele 51266 reţete suspecte, doar 3036 au fost confirmate ca fiind emise greşit. Termenul folosit de CNAS în documente scrise este "prescrise incorect", nu "fraudulos" cum apare în declaraţii televizate. Mai puţin de 10% dintre reţetele anunţate iniţial. Prejudiciul recuperat de CNAS de la furnizori (cabinete sau farmacii) a fost de 160007 lei, aprox 38000 euro.

Tot din date furnizate de CNAS, în raportul de activitate, se poate constata cât de importantă este această problemă a reţetelor prescrise incorect. Pentru medicamente au fost alocate 3 miliarde lei/an, deci 1 miliard lei pentru 4 luni. Suma de 160007 lei "fraudată" prin reţetele "prescrise incorect" reprezintă doar 0,01% !

Conform aceluiaşi raport, numărul de reţete emise în 4 luni în sistemul de asigurări sociale este de aprox. 14 milioane. Numărul de reţete confirmate ca fiind prescrise incorect, 3036, reprezintă doar 0,02% din total !

O altă fumigenă lansată de CNAS pentru a acoperi problemele grave reclamate de societatea civilă. Aruncată presei a doua zi după refuzul medicilor de familie și din ambulatorul de specialitate de a semna contractele, deși știrea era veche de cel puțin un an.

Frauda cu reţete compensate

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a acuzat medicii în ultimele luni că fac fraude importante cu banii asiguraților cu rețetele compensate și gratuite.

O analiză a articolelor din presă din anii 2002-2005 ne arată adevărul - CNAS și Ministerul Sănătății, în calitate de ordonatori de credite și având putere de decizie privind regulile din sistem, sunt direct responsabili de existența şi posibilitatea realizării fraudelor. În anul 2004 s-au luat decizii privind securizarea formularelor pe baza cărora se eliberează medicamentele, formulare care sunt plătite de medici (!) și frauda nu ar fi trebuit să mai fie posibilă. Din 2008 s-a implementat sistemul informatic (SIUI), foarte costisitor, care a avut același scop - eliminarea fraudei ! SIUI a fost plătit de către CNAS din banii asiguraților dar în același timp fură și din banii medicilor în fiecare lună, prin erorile pe care le generează și prin refuzurile la plată. Cu toate acestea, autorităţile statului acuză toți medicii de fraudă și pozează în apărători ai asiguraților și buni administratori ai banilor.

Politia cauta beneficiarii a cinci mii de retete medicale falsificate (iulie 2002)

Prof. Turlea ne-a asigurat ca se va autosesiza si va ordona o anchetare a Casei Judetene de catre corpul de audit al CNAS. "Mi-e greu sa cred ca fara complicitatea unor persoane din Casa de Asigurari s-ar fi putut deconta retete pentru diabetici de 102 ani (!?) sau a caror adresa nu se regaseste in acte. Trebuie vazut daca s-au respectat normele in vigoare"

In lipsa unui control strict al retetelor compensate si gratuite, pierd farmacistii, pacientii si medicii (septembrie 2003)

Casa de Asigurari trebuie sa inceteze cu "licitatiile atipice" (octombrie 2003)

In urma semnalelor din Adevarul, Ionel Blanculescu, ministrul Sanatatii, a cerut Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) sa intrerupa "licitatia" pentru retetele de medicamente compensate si gratuite. CNAS a optat pentru o selectie de oferte, cu toate ca suma pusa in joc este de peste 15 miliarde de lei. CNAS a descoperit smenul ideal: organizeaza licitatii dubioase, desi nu are fonduri, angajand banii medicilor. In primavara, conducerea CNAS a mai generat un scandal. Presedintele, Eugeniu Turlea, a organizat o "licitatie", in urma careia a stabilit ca medicii, farmacistii si asistentii trebuie sa incheie asigurari de malpraxis la 4 societati de asigurari alese de CNAS.

Cum se pot controla retetele compensate si gratuite (septembrie 2003)

CNAS centralizeaza spaga pentru medicamente compensate (octombrie 2003)

Smenurile cu retetele compensate si gratuite de la Casa Nationala - anchetate de ANC(octombrie 2003)

Autoritatea Nationala de Control ancheteaza situatia creata la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) in urma "licitarii" noilor tipizate pentru medicamentele compensate si gratuite.

Securizarea documentelor, conditie pentru siguranta actului medical (august 2004)

40 de milioane de retete medicale pentru 20 de milioane de romani (martie 2005)

Formularele pentru retetele compensate si gratuite au fost securizate de la 1 ianuarie 2004, la initiativa Imprimeriei Nationale. Pana la securizarea acestor prescriptii, numai in Bucuresti, farmaciile au pierdut in jur de 5 miliarde de lei, din cauza ca au onorat retete falsificate.

Noul sistem de compensare functioneaza numai in Capitala (aprilie 2005)

De ieri, orice pacient poate beneficia de medicamente compensate si gratuite in valoare de pana la sapte milioane de lei pe luna. Noul sistem de compensare este functional deja in peste 70 la suta din farmaciile din tara, sustin autoritatile. Astfel, un medic are dreptul sa prescrie unui bolnav medicamente de maxim un milion de lei pe luna din lista A. Pentru listele B si C, limita este de cate trei milioane de lei pe luna. Limita la prescrierea lunara poate fi depasita cu aprobarea comisiilor de specialitate.

Medicamentele compensate si gratuite se vor scrie pe retete noi (septembrie 2005)

Dupa ce in luna august a fost schimbat modul in care se elibereaza produsele farmaceutice, in loc de denumiri comerciale pe reteta se scrie substanta activa, aceasta masura vine sa intregeasca decizia de acum doua luni a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Pe noul formular va trebui scris si codul fiecarei afectiuni, stabilit de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Utilizarea codurilor de boala va permite evidentierea statistica a morbiditatii si consumului de medicamente. In viitor, se va putea evalua precis starea de sanatate a populatiei si se va prognoza necesarul de medicamente.

Unde sunt aceste evaluări ? Unde sunt rezultatele regulilor impuse în urmă cu 5-6 ani ? De ce sunt acuzaţi medicii de fraudă, când vinovaţii sunt cei care administrează sistemul, fac regulile şi pot urmări electronic toate reţetele eliberate din 2005 până în prezent ?

Reforma în Sănătate

Fragment dintr-un articol de ziar:

"Va continua reducerea numarului de paturi din spitale pana vor ramane 5 la mia de locuitori, iar alte unitati vor fi privatizate sau transformate in camine pentru varstnici. De asemenea, Guvernul a recunoscut ca nu poate sustine actuala lista de medicamente compensate si gratuite, aceasta urmand sa fie modificata cu ajutorul expertilor Uniunii Europene. Deoarece pana acum au fost prescrise multe medicamente scumpe, de ultima generatie, pe lista de compensate vor ramane doar produsele generice, au declarat reprezentantii Guvernului. In plus, spitalele clinice vor fi platite doar pentru cazurile rezolvate, iar directorii de unitati vor incheia contracte de management, avizate de Directiile de Sanatate Publica si consiliile judetene."

Articolul a apărut în ziarul Adevărul pe 22 februarie 2003.

Reţete pentru "morţi"

Preşedintele CNAS, dl. Lucian Duţă, a declarat astăzi într-o conferintă de presă că a identificat 2000 de reţete prescrise unor pacienţi decedaţi la nivelul întregii ţări, prejudiciul ridicându-se la câteva sute de mii de lei.

Un exemplu de "mort". În SIUI există mii.

UPDATE: Ziarul de Mureș a prezentat multe probleme ale SIUI, inclusiv "zombie" (morții-vii) din SIUI. Un alt articol despre copiii nenăscuți și morții asigurați din SIUI poate fi citit și în Adevărul.

Sănătate de 10 lei

10 lei. Atât consideră Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății că valorează starea de sănătate a pacienților cu boli cronice. În proiectul de Norme de aplicare a Contractului-cadru, aprobat pe 11 februarie, apare următorul paragraf:

"1. Pentru evaluare clinică şi paraclinică, prescrierea tratamentului şi urmărirea evoluţiei bolnavilor cu afecţiuni cronice, casele de asigurări de sănătate decontează pentru un bolnav cu una sau mai multe afecţiuni cronice, o consultaţie şi prescripţia/prescripţiile medicale aferente, trimestrial, respectiv lunar, în funcţie de schema de monitorizare a fiecărei boli cronice;"

Trecând peste faptul că nu există un document elaborat de CNAS referitor la schema de monitorizare pentru fiecare boala cronică și că recomandările din ghidurile de tratament variază, schema de monitorizare ar putea eventual fi stabilită de medic. De exemplu, pentru hipertensiunea arterială, boală extrem de frecventă, ar putea fi 3 luni. Conform paragrafului citat, pacientul va putea fi consultat de medicul de familie doar o data la 3 luni, ocazie cu care va primi și rețete compensată pentru tratamentul recomandat.

Însă în urma modificării de anul trecut a listei de medicamente compensate, prețul plătit de pacient, ca diferență între valoarea compensată de CNAS și prețul medicamentelor, este foarte mare. Pacienții cu venituri reduse abia își pot permite să plătească lunar această diferență. Pentru medicamentele aferente unei perioade de 3 luni, suma depășește cu mult posibilitățile majorității pacienților. Ce vor face pacienții cu boli cronice în aceste condiții ? Își vor întrerupe tratamentul, vor lua o pastilă la 3 zile sau doar o parte din tratament, după posibilități. Starea de sănătate li se va agrava.

De ce au ales CNAS și MS această variantă ? În scopul economiei ! O consultație la medicul de familie este plătită de CNAS cu 5 lei. Prin acest paragraf, CNAS economisește 10 lei pe care i-ar fi plătit pentru 2 consultații în fiecare trimestru medicului de familie. Dar angajații CNAS care au semnat documentul nu s-a gândit și la pacienții care nu au bani să își cumpere medicamentele conform planului CNAS. Sau poate s-au gândit - cu mult cinism.

Ce înseamnă o consultaţie medicală ?

Medicii învaţă din al treilea an de facultate care sunt elementele unei consultaţii, cum se desfăşoară o consultaţie. Pe scurt, aceste părţi sunt discuţia cu pacientul (numită ştiinţific anamneză), manevrele medicale (inspecţia, ascultarea cu stetoscopul, palparea, măsurarea tensiunii arteriale ş.a.), stabilirea diagnosticului (prezumptiv sau cert) şi prescrierea tratamentului sau solicitarea altor investigaţii sau trimiterea către medici de alte specialităţi sau pentru internarea în spital. În cadrul unei consultaţii de control, discuţia poate fi mai scurtă decât cea iniţială, manevrele medicale şi ele reduse, tratamentul poate fi pur si simplu continuat, după caz. Dar aceasta reprezintă totuşi o consultaţie.

Cum defineşte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate consultaţia medicală, în Normele de aplicare ale Contractului cadru ?

Consultaţie în caz de boală pentru afecţiuni acute intercurente sau cronice programabile care cuprinde:
- anamneza, examenul clinic general,
- unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare,
- recomandare pentru investigaţii paraclinice în vederea stabilirii diagnosticului şi pentru monitorizare,
- manevre de mică chirurgie, după caz.
- stabilirea conduitei terapeutice şi/sau prescrierea tratamentului medical şi igienodietetic, precum şi instruirea în legătură cu măsurile terapeutice şi profilactice.
- recomandare pentru consultatie la medicul de specialitate din ambulatoriu sau pentru internare pentru cazurile care necesită aceasta sau care depăşesc competenţa medicului de familie,
- recomandare pentru tratament de recuperare-reabilitare după caz.
- recomandare pentru dispozitive medicale de protezare stomii şi incontinenţă urinară, după caz;
- recomandare pentru îngrijiri medicale la domiciliu, după caz.

Aceste lucruri fiind clare, de ce în emisiunea Antena 3 Special cu Paula Rusu din data de 4 iunie 2010, dr. Dorin Ionescu, director general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, insistă să afirme că o consultaţie finalizată cu un bilet de trimitere nu este de fapt o consultaţie ? Sau că o consultaţie finalizată cu prescrierea reţetei pentru o boală cronică, chiar şi lună de lună, nu reprezintă de fapt o consultaţie ? Oare domnia sa nu ştie ce scrie în normele elaborate de instituţia pe care o conduce şi reprezintă ?