CNAS lucrează și duminica pentru asigurații săi !

Duminica ce tocmai a trecut nu a fost prilej de relaxare pentru personalul medical din România și pacienții programați pentru ziua de luni. Un anunț scurt și sec apărut la prânz pe pagina CNAS a creat stări de anxietate și de nervozitate celor menționați anterior:


"Indisponibilitatea semnarii serviciilor prin utilizarea cardului de sanatate – CEAS UM - offline

In perioada 14.02.2016 si pana la data publicarii remedierii problemei, confirmarea semnarii prin cardul de sanatate a serviciilor medicale / prescrierii retetelor / eliberarii medicamentelor vor putea fi efectuate in modul offline.

Serviciile operate in acest interval vor trebui incarcate in PIAS in maxim 72 ore de la prestarea acestora."


Dr. Otilia Țigănaș, medic de familie în județul Arad, scriitor și blogger, traduce cu mult haz anunțul pe blogul său. "Sistemul nu merge și nici nu se știe cât timp nu va merge. Pân-aici e clar ca lumina zilei."


Din fericire, pentru că la CNAS nimeni nu doarme și chiar și duminica se lucrează în beneficiul asiguratului, după câteva ore anunțul a fost modificat semnificativ:

"Indisponibilitatea semnarii serviciilor prin utilizarea cardului de sanatate – CEAS UM - offline

Echipa tehnica a CNAS a constatat duminica 14.02.2016 ora 14:00 o defectiune in functionarea autoritatilor de certificare pentru componenta CEAS (card national). Estimam ca in maxim 30 de ore de la constatarea problemei (in cursul zilei de 15.02.2016) echipa tehnica va remedia defectiunea si sistemul PIAS va fi functional in parametrii proiectati.

Pana la anuntul remedierii problemelor aparute, confirmarea semnarii prin cardul de sanatate a serviciilor medicale / prescrierii retetelor / eliberarii medicamentelor vor putea fi efectuate in modul offline.

Serviciile operate in acest interval vor trebui incarcate in PIAS in maxim 72 ore de la prestarea acestora."

Personalul medical și pacienții care au nevoie de el luni pot răsufla liniștiți. Dacă au avut curiozitatea să verifice din nou siteul CNAS în aceeași duminică și să afle astfel că până la urmă echipa tehnică a reușit să estimeze totuși un interval în care va remedia problemele.

Jurnalismul bun face bine Sănătății

Despre cardul de sănătate și modul cum acesta nu funcționează cel mai mult au vorbit medicii de familie. Cu autoritățile dar și presa. Cu pacienții dar și cu aleșii lor în Parlament. Cu speranța că alegând să nu tacă, să nu se resemneze, să discute și să caute soluții, sistemul va începe să funcționeze mai bine și să își atingă scopul pentru care a fost implementat.

Pentru că zilele de nefuncționare ale sistemului informatic al cardului sunt acum mai dese decât cele în care funcționează, Societatea Națională de Medicina Familiei a sesizat Avocatul Poporului. Cele mai mari agenții de presă din România, Agerpres și Mediafax, au trecut cu vederea zbaterea medicilor de familie. Mai mulți jurnaliști buni și-au găsit totuși știrile și fără ajutorul agențiilor și au scris despre problemele cardului, despre cum sunt afectați pacienții, de ce sunt supărați medicii și chiar au pus întrebări șefului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Dintre jurnaliștii buni o mențiune specială trebuie acordată echipei Digi 24 a emisiunii "Tinerețe fără bătrânețe". Pentru ediția de duminică, 24 ianuarie, aceștia au pregătit un reportaj bine documentat despre implementarea cardului de sănătate. Au înșiruit cu talent declarații ale celor afectați și reponsabili de cardul de sănătate, secvențe înregistrate în ultimele 12 luni pe această temă.

Fiecare picătură contează pentru a face bine Sănătatea din România.

Interpretarea datelor statistice CNAS

Într-un comunicat de presă CNAS contrazice din nou medicii de familie cu privire la sistemul nefuncțional al cardului național de asigurări de sănătate.

Din cabinete medicii reclamă blocaje și funcționarea foarte greoaie a sistemului.

Din birouri conducerea CNAS acuză medicii de boicot, neagă absolut orice disfuncționalitate a sistemului informatic și pune "Reflectorul" pe Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, medic de familie și vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei.

Luni 2 iunie 2015 după ora 10:00 sistemele informatice ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate nu au răspuns pentru circa 30-45 de minute. Aceasta este o realitate ce poate fi dovedită prin log-urile aplicațiilor informatice în ciuda declarațiilor halucinante ale CNAS. Cel mai probabil a avut loc o actualizare a sistemului sau o restartare. În miezul zilei!

Sistemul Informatic Unic Integrat nu a permis conectarea pentru verificarea stării de asigurat și validarea serviciilor transmise în timp real.

Sistemul Informatic al Precripției Electronice nu a permis conectarea pentru validarea și transmiterea rețetelor electronice în timp real.

Platforma Informatica a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) nu funcționează ideal. Zilnic de la lansare există și erori de conectare, de înțeles într-o anumită măsură dată fiind dimensiunea sistemului. Atunci când un furnizor întâlnește un astfel de mesaj știe că trebuie să mai încerce o dată și eventual încă o dată și în final, de cele mai multe ori, merge. Uneori erorile continuă și după a doua și a treia încercare însă.

PIAS nu a fost concepută cu un sistem de avertizare pentru utilizatori astfel încât în perioadele de aglomerare, actualizări sau restartări să poată fi emise anunțuri de tipul "Vă rugăm lucrați offline, sistemul este indisponibil momentan" sau "până la ora 11". Din acest motiv și de frica invalidării serviciilor, nedecontării lor și a controalelor și penalizărilor, furnizorii tot încearcă să transmită în timp real activitatea. Iar mesajele de eroare și lipsă a conexiunii cu serverele continuă să apară, concluzia fiind - în mod real - că sistemul este blocat și nimic nu merge. Sub presiunea pacienților programați (în cabinetele medicilor de familie, ale medicilor din ambulatoriul de specialitate - policlinici, în spitale, laboratoare) și nerăbdători să își procure medicamentele (în farmacii), furnizorii încetează treptat după o perioadă de timp să mai încerce să folosească în timp real sistemul informatic și trec în modul offline. Serviciile sunt astfel înregistrate în calculator și urmează să fie transmise online către server ulterior, la scurt timp după ce acestea reîncep să accepte conexiuni.

Sistemul de lucru în mod offline există din anul 2013 de la introducerea rețetei electronice. În cazul unor blocaje sau opriri temporare ale serverelor - mereu neanunțate - medicii au știut că au la dispoziție circa 90 zile pentru a transmite ulterior rețetele electronice emise în mod offline.

Noutatea adusă de introducerea cardului de asigurat este aceea că transmiterea online către server a serviciilor emise în mod offline trebuie făcută în mod obligatoriu în maximum 72 de ore. Blocajele și indisponibilitatea frecventă a serverelor PIAS din luna mai a dus la invalidarea serviciilor care nu au mai putut fi transmite în termenul de 72 de ore. Acest lucru s-a întâmplat în special cu serviciile acordate în zilele de joi și vineri.

Este de înțeles deci de ce furnizorii sunt reticenți în a accepta și utiliza modul de lucru offline și de ce frecventele blocaje ale PIAS sunt reclamate energic către mass-media, singura capabilă să genereze răspunsuri și rezolvări rapide din partea CNAS. Medicii de familie doresc rezolvarea acestor probleme și funcționarea 99% din timp a PIAS pentru transmiterea în timp real, fără erori de conectare,

Cifrele oferite în comunicatul de presă CNAS nu reprezintă decât numărul obișnuit de servicii raportate în acel interval orar în fiecare zi, fără a preciza însă câte au fost transmise în timp real și câte au fost înregistrate în mod offline și apoi retransmise spre server în momentul în care acesta a devenit disponibil. Între orele 10 și 11, cu aproximație, sistemele informatice CNAS nu au permis conectarea și transmiterea în timp real. Serviciile au fost realizate însă transmiterea și validarea s-a realizat ulterior, când serverele au permis accest lucru. Acesta este adevărul, în ciuda abilităților CNAS de a-l îndoi și prezenta în alt mod.

Indicațiile fără susținere legală ale CNAS - Istoric

6 noiembrie 2014
Comunicat - carduri
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-carduri.html
După ce procesul de distribuire se va încheia, va urma o perioadă de testare a cardului naţional de sănătate, în care cele două sisteme vor merge în paralel. În această perioadă vor fi identificate şi rezolvate eventualele probleme în funcţionalitatea cardului.      
Dupa această perioadă de testare, cardul naţional de sănătate va deveni obligatoriu prin lege, iar serviciile medicale vor fi validate şi decontate doar prin intermediul lui.


28 ianuarie 2015
Cardul naţional de sănătate, un instrument care va face ordine în sistem
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-cardul-national-de-sanatate-un-instrument-care-va-face-ordine-in-sistem.html
Începand cu data de 1 aprilie 2015, cardul naţional de sănătate va deveni unicul instrument de validare a serviciilor medicale.
Procesul de tipărire şi de distribuire a cardului de sănătate continuă pentru asiguratii care vor împlini în viitor vârsta de 18 ani si/sau dobandesc calitatea de asigurat. Până la primirea cardului de sănătate, aceste persoane vor beneficia de servicii medicale în baza unei adeverinţe care înlocuieşte cardul, valabilă nu mai mult de 30 de zile de la emiterea acestuia.

16 martie 2015
CARDUL DE SĂNĂTATE, UN INSTRUMENT NECESAR ÎN SISTEM
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-cardul-de-sanatate-un-instrument-necesar-in-sistem.html
Începând cu data de 1 mai 2015, cardul naţional de sănătate va deveni unicul instrument de decontare şi validare a serviciilor medicale.
Asiguraţii care până la data de 1 mai 2015 nu au intrat în posesia cardului de sănătate, vor beneficia de servicii medicale în baza unei adeverinţe de asigurat, eliberată de casa de asigurări.

2 aprilie 2015
Reglementări privin utilizarea cardului naţional de sănătate începând cu data de 1 mai 2015
http://www.cnas.ro/post/type/local/reglementari-privin-utilizarea-cardului-national-de-sanatate-incepand-cu-data-de-1-mai-2015.html
Începând cu data de 1 mai 2015, cardul de sănătate va deveni singurul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale prevăzute în pachetul de bază, pentru persoanele asigurate cu vârsta de peste 18 ani.

27 aprilie 2015
Precizarile CNAS privind acordarea serviciilor medicale incepand cu data de 1 mai
http://www.cnas.ro/casmb/media/postFiles/27.04.2015%20Document.pdf
Serviciile medicale se acordă fără card sau adeverință înlocuitoare doar în cazul persoanelor cărora nu li s-a emis cardul.

29 aprilie 2015
Începând cu data de 1 mai 2015, cardul naţional de sănătate va fi implementat la nivel naţional
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-incepand-cu-data-de-1-mai-2015-cardul-national-de-sanatate-va-fi-implementat-la-nivel-nati.html
Începând cu data de 1 mai, asiguraţii care au intrat în posesia cardului vor face dovada calităţii de asigurat şi vor valida serviciile medicale şi farmaceutice pe care le primesc utilizând cardul.
Tot de la această dată, furnizorii (...) care nu vor avea funcţional sistemul cardului şi nu vor valida serviciile medicale cu cardul, atunci când asiguratul se prezintă cu el, vor suporta costurile serviciilor acordate din venituri proprii.

30 aprilie 2015
Asiguraţii care nu pot prezenta sau utiliza cardul naţional de sănătate vor beneficia de servicii medicale
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-card-national.html
Conform acestor acte normative, asiguraţii care nu pot prezenta sau utiliza cardul naţional
de sănătate vor beneficia de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale începând cu
data de 1 mai 2015.

1 mai 2015
În primele ore de funcţionare a sistemului, cardul de sănătate nu a creat probleme pacienţilor
http://www.cnas.ro/media/postFiles/comunicat%20CNAS%20card%20national%201%20mai.pdf
La nivelul fiecărei case de asigurări există personalul necesar pentru a elibera cardurile de
sănătate acelor asiguraţi care vin să îl solicite. În funcţie de numărul de carduri rămase nepredate,
sunt deschise unul sau mai multe ghişee de eliberare a cardurilor, precum şi a adeverinţelor de
înlocuire a cardului de sănătate pentru asiguraţii care solicită card duplicat sau refuză cardul de
sănătate din motive religioase ori de conştiinţă.
La spitale au fost efectuate internări validate cu cardul de sănătate, dar şi în urma
verificării asiguratului în sistem, în cazul în care acesta nu a intrat în posesia cardului de sănătate.

4 mai 2015
Cardul national de sanatate nu blocheaza accesul pacientilor la servicii medicale
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-cardul-national-de-sanatate-nu-blocheaza-accesul-pacientilor-la-servicii-medicale.html
CNAS solicita furnizorilor de servicii medicale sa respecte legislatia in vigoare si sa acorde serviciile cu card de sanatate celor care l-au primit, dar si fara card de sanatate celor care inca nu au intrat in posesia lui.

4 mai 2015
Sistemul cardului de sănătate este funcţional
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-sistemul-cardului-de-sanatate-este-functional.html
Asiguraţii care, din diverse motive, nu au intrat în posesia cardului de sănătate, îşi păstrează toate drepturile care decurg din această calitate. În consecinţă, furnizorii de servicii medicale au obligaţia să le acorde serviciile în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

5 mai 2015
Servicii medicale validate cu cardul de sanatate
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-servicii-medicale-validate-cu-cardul-de-sanatate.html
In prima zi lucratoare in care sistemul cardului de sanatate a fost functional, furnizorii au acordat servicii medicale si farmaceutice validate cu cardul de sanatate, pentru pacientii care l-au prezentat si fara card de sanatate acelor pacienti care inca nu au intrat in posesia lui.

6 mai 2015
Numarul serviciilor medicale si farmaceutice validate cu cardul de sanatate este in crestere
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-numarul-serviciilor-medicale-si-farmaceutice-validate-cu-cardul-de-sanatate-este-in-creste.html
“Cifrele de ieri atesta faptul ca unii medici au inteles importanta acestui sistem si il utilizeaza. Insa, avem semnale ca, in continuare, exista medici care refuza sa acorde servicii medicale asiguratilor care nu prezinta cardul de sanatate. Acest lucru nu trebuie sa mai continue si principala grija a medicilor trebuie sa fie aceea de a acorda ajutor pacientului care vine in cabinetul sau”, a declarat Vasile Ciurchea, presedintele CNAS.

7 mai 2015
Servicii medicale acordate in sistemul cardului de sanatate
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-servicii-medicale-acordate-in-sistemul-cardului-de-sanatate.html
Mai mult, HG 49/2015 art.2, prevede faptul ca incepand cu data de 1 februarie 2015, sistemul cardului de sanatate va functiona in paralel cu vechiul sistem de validare si decontare a serviciilor medicale si farmaceutice, pana la data de 1 mai 2015.

Comunicatul de (dez)informare a presei - CNAS - rețeta electronică

Biroul de presă al CNAS a publicat ieri seară un comunicat de presă cel puțin hilar pentru majoritatea medicilor și pacienților români care au accesat sistemul sanitar în ultimele zile.

"Platforma informatică a asigurărilor de sănătate este funcţională, inclusiv SIPE."

După titlul și prima frază lipsite de orice drept de apel, CNAS admite totuși că există anumite probleme însă minimalizează gravitatea și cauza lor.

"Pentru că în această perioadă furnizorii de servicii medicale şi farmaceutice realizează raportările lunare, este posibil ca, în unele cazuri, să existe întârzieri în confirmarea transmiterii datelor către sistem."

Deși este real că raportările lunare încetinesc în general, de mai mulți ani, atât Sistemul Informatic Unic Integrat cât și Sistemul Informatic al Prescripției Electronice, totuși blocarea totală a validării rețetelor electronice timp de mai multe zile nu se întâmplă lunar. De asemenea, blocajul este de această dată total, la nivel național! Nicidecum în unele cazuri și sub nici o formă nu este vorba doar de întârzieri. Situația este reclamată încă de vineri, 3 octombrie, de medicii și farmaciștii utilizatori ai platformei informatice a CNAS dar și de firmele de software medical care furnizează soluții informatice personalizate pentru cabinete medicale, spitale și farmacii. Sesizările acestora pot fi citite pe grupul Google (sic!) de asistență tehnică pentru SIPE, pe care răspunurile CNAS întârzie să apară.

Singurul anunț al CNAS care admite o oprire totală a sistemelor SIUI și SIPE a fost dat în cursul zilei de vineri - deși problemele au început de dimineață - referitor la lucrări programate de mentenanță pe durata weekendului. Luni însă problemele au reapărut, spre nemulțumirea medicilor, farmaciștilor dar mai ales a pacienților!

Un răspuns al CNAS și o soluție a instituției pentru cazurile pretins izolate a apărut în cursul zilei de 6 octombrie sub forma comunicatului de presă menționat anterior.

"În astfel de situaţii, medicii pot prescrie reţete în sistem offline, cu obligativitatea de a opera 
datele în sistem în 24 de ore de la eliberare, conform legislaţiei în vigoare."

În afară de dezinformarea privind starea de funcționare a platformei asigurărilor de sănătate, în comunicat există, iată, și o altă dezinformare, probabil apărută de această dată prin necunoașterea legislației în vigoare menționată. Conform Normelor de aplicare ale Contractului-cadru, furnizorii de servicii medicale au obligația "să introducă în sistemul informatic toate prescripţiile medicale electronice prescrise off-line în termen de 30 de zile calendaristice de la data prescrierii". Comunicatul menționează o obligativitate pentru medici de 24 de ore de la eliberare. În realitate, farmaciile sunt cele care elibereaza rețetele prescrise de medici dar și aceastea au un termen de 30 de zile în care pot introduce ulterior în sistemul informatic rețetele offline eliberate în situațiile în care SIPE nu poate fi accesat. De unde apare așadar în comunicatul CNAS, instituția semnatară a legislației în vigoare, termenul de 24 de ore ?

Chiar dacă majoritatea medicilor cunosc prevederile contractuale și eliberează rețete offline fără incidente până la remedierea problemelor platformei informatice, pacienții reclamă că unele farmacii refuză eliberarea acestor rețete. Atitudinea este de înțeles deoarece în absența posibilității verificării online, în timp real, a rețetelor compensate sau gratuite, farmaciile riscă să acopere integral valoarea medicamentelor eliberate, în cazul unor probleme ale rețetei pentru care CNAS va refuza decontarea. Și unii medici refuză prescrierea offline a rețetelor în absența posibilității verificării online a corectitudinii rețetei și a calității de asigurat a pacientului, deoarece în aceste cazuri CNAS va imputa medicilor contravaloarea medicamentelor prescrise.

Între frica justificată a medicilor și farmaciștilor de imputări și bâlbâielile, incompetența și nepăsarea CNAS și SIVECO - implementatorii SIUI și SIPE - pacienții sunt cei puși pe drumuri și nevoiți să își cumpere medicamentele sau să aștepte remedierea problemelor. A căror existență CNAS trebuie mai întâi să o recunoască și abia apoi, poate, va avea capacitatea să lanseze un termen de rezolvare.

Erorile SIUI, mereu în actualitate

Despre Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) care gestionează evidența persoanelor asigurate pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate am mai scris pe blog cu numeroase ocazii. Pentru acest sistem informatic statul român a cheltuit până în prezent 103 milioane euro (+TVA!). Erorile sale continuă să fie de actualitate, chiar și la aproape doi ani de la mult trâmbițata relansare a sistemului, acesta aflandu-se acum în varianta 2.0.

Presa continuă să scrie despre erorile sistemului care crează disconfort pacienților și medicilor. Mai mult decât atât, sistemul aduce și prejudicii financiare cabinetelor medicale, întrucât acestea sunt somate de casele de asigurări să returneze o parte din sumele primite sau chiar să plătească contravaloarea unor rețete sau servicii, prestate cu bunăcredință pacienților care le-au solicitat, în baza evidențelor din SIUI despre persoanele asigurate. 

Pe scurt, medicii află cu o întârziere de câteva luni, uneori ani, că o parte dintre pacienți erau de fapt neasigurați în momentul în care medicii au acordat consultații finalizate cu eliberarea unei rețete, deși consultând SIUI în acel moment pacienții apăreau ca fiind asigurați ! Casa de asigurări consideră că în acest caz medicii nu trebuiau să solicite decontarea consultației și nici să elibereze rețeta compensată, de acestea beneficiind doar pacienții asigurați. Chiar dacă medicii aveau certitudinea în acel moment, datorită consultării în timp real a SIUI (prin conexiune internet și semnătură electronică sau pe baza fișierului oferit lunar chiar de casa de asigurări), că pacienții erau asigurați. Pentru a contesta acestă situație aberantă, medicii nu au altă cale decât cea juridică.

Medicii de familie au solicitat CNAS să rezolve aceste erori de mai multe ori în ultimii 5 ani însă fără succes. Așa cum au avertizat, aceste erori au fost preluate și în proiectul rețetei electronice, deoarece și rețeta electronică verifică dacă pacientul este asigurat tot cu ajutorul SIUI. Același avertisment a fost adus și în legătură cu cardul național de asigurări de sănătate, un proiect finanțat din fonduri europene de 80 milioane lei. Cardul se va baza pe aceleași informații eronate aflate în SIUI, pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu face nici un efort să le recunoască și să le corecteze. În contractele dintre casele de asigurări și cabinetele medicale nu există nici o penalitate pentru casa de asigurări, în cazul în care datele legate de calitatea de asigurat furnizate prin intermediul SIUI sunt eronate. Penalitățile există doar pentru cabinetele medicale, pentru aproape fiecare pas făcut în contractul cu casa de asigurări.

Prescrierea și eliberarea rețetei electronice

Sistemul de prescriere și eliberare electronică a rețetelor a fost lansat pe 1 iulie 2012 de către CNAS. Până pe 31 decembrie 2012 acesta funcționează în paralel cu sistemul clasic, al rețetelor autocopiante în trei exemplare colorate.

În primele două săptămâni de la lansare, medicii au prescris 8521 de rețete electronice. În farmacii au fost eliberate însă doar 1005 rețete electronice, conform declarațiilor medicului-șef al CNAS, Dr. Marius Filip.

Una dintre problemele întâmpinate este legată de softurile necesare prescrierii și eliberării, care sunt actualizate frecvent în această perioadă inițială a implementării sistemului. Altă problemă este aceea a achiziționării de către farmacii a cititoarelor de coduri 2D, nefinalizată în majoritatea farmaciilor până în prezent. Fără softuri și cititoare, farmaciile nu eliberează rețete electronice.

Această situație îi determină pe medici să nu prescrie rețete electronice și să le prefere pe cele clasice pentru moment, pentru a se asigura că pacienții vor putea să primească medicamentele în farmacie. Altfel, pacientul trebuie să caute o farmacie care acceptă rețete electronice sau să se întoarcă la medic și să ceară anularea rețetei electronice și prescrierea celei clasice. În momentul în care majoritatea farmaciilor vor elibera rețete electronice, numărul rețetelor electronice prescrise de medici va crește considerabil.

SIUI reclamat și de alți medici

Și medicii din ambulatoriul de specialitate critică problemele Sistemului Informatic Unic Integrat și birocrația excesivă pe care SIUI ar fi trebuit să o elimine, într-un articol publicat de medicalmanager.ro.

O treime din medicii de familie au rezolvat o parte din problema birocrației folosind softuri de cabinet, create special pentru activitatea medicală dintr-un cabinet de medicina familiei. Acestea sunt plătite de medicii de familie și sunt compatibile cu SIUI, conform cerințelor CNAS. În proiectul inițial de informatizare a sistemului sanitar era prevăzută și achiziționarea de astfel de softuri de cabinet, după dotarea medicilor de familie cu laptopuri și imprimante pentru raportarea datelor statistice colectate în cadrul Programului Național de Evaluare a Stării de Sănătate. Schimbarea ministrului a blocat însă această inițiativă iar medicii au achiziționat din fonduri proprii aceste softuri, dacă au avut posibilitatea financiară.

SIUI nu merge

Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) blochează iar activitatea medicilor de familie. Deși noile reguli din contractul cu casa de asigurări trebuiau introduse în SIUI de la data intrării lor în vigoare (1 iunie 2011), iată că nici pe 5 iulie sistemul nu funcționează și medicii nu pot să deconteze serviciile din luna iunie. Raportarea serviciilor în vederea decontării ar fi trebuit să înceapă în toată țara de vineri, 1 iulie, la prima oră însă actualizarea SIUI a fost disponibilă abia la prânz după ora 14. Aceasta a fost incompletă, deoarece nomenclatoarele care stabilesc regulile de decontare au fost puse la dispoziția medicilor de către CNAS abia luni, 4 iulie.

Încă se mai așteaptă alte actualizări care să rezolve erorile. Una din erori a șters din evidențele electronice toate serviciile introduse pe parcursul lunii iunie, medicii fiind nevoiți să le reintroducă într-o zi pentru a putea raporta.

Oare cât costă serviciile de update și suport tehnic pentru un program de zeci de milioane de euro ? Și cum ar funcționa SIUI dacă nu ar fi complet implementat și funcțional din ianuarie 2011 ?

Neasigurat în SIUI

"Ce pot face dacă medicul îmi spune că apar neasigurat în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), deşi în realitate sunt asigurat ?"

Pasul 1. Vizitaţi portalul SIUI-CNAS şi verificaţi cum apăreţi în baza de date online a CNAS.

Pasul 2. Dacă apăreţi neasigurat, vi se va cere şi codul de parafă al medicului de familie la care sunteţi înscris. Dacă îl cunoaşteţi, introduceţi-l şi portalul va genera un fişier .PDF pentru tipărire. Codul de parafă are 6 cifre sau o literă şi 5 cifre şi se află pe parafa (ştampila) medicului, pusă pe orice document eliberat de medic.

Acest document poate fi tipărit şi de medicul de familie în cabinet, dacă deţine tehnica de calcul necesară şi acces internet.

Pasul 3. Cu documentul de la Pasul 2. şi cu actele necesare dovedirii calităţii de asigurat trebuie să vă prezentaţi la Casa de Asigurări de Sănătate de care aparţineţi, la departamentul Evidenţă Asiguraţi, şi să solicitaţi să fie făcute corecturile necesare. Pentru siguranţă, cereţi apoi funcţionarului şi o adeverinţă de asigurat care să confirme modificarea.

Atenţie ! Este posibil ca funcţionarii casei de asigurări să vă spună că modificarea de la Pasul 3. trebuie sau poate fi făcută şi de medicul de familie. Această informaţie este falsă ! Medicii şi furnizorii de servicii în general nu au drepturi de editare în baza de date SIUI, nu pot face modificări privind calitatea de asigurat. Singurii care pot face aceste modificări sunt funcţionarii casei de asigurări.

Cu toate acestea, este posibil ca peste câteva luni (în general 3) să apăreţi din nou ca neasigurat în SIUI, caz în care va trebui să reluaţi toţi paşii, altfel nu veţi putea beneficia de drepturile de asigurat. Pe măsură ce SIUI este implementat în tot sistemul sanitar, erorile din bazele de date vă vor împiedica să vă ridicaţi reţetele compensate de la farmacii, să beneficiaţi de consultaţii fără plată la medicul de familie sau din ambulatoriul de specialitate şi de reţete şi bilete de trimitere, de analize de laborator fără plată sau de internări în spital fără plată.

Din păcate, medicul dvs. de familie nu vă poate ajuta mai mult în legătură cu modul în care apăreţi în baza de date. Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) aparţine Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi doar aceasta, în calitate de plătitor al programului informatic, poate solicita şi efectua modificări, mai ales modificările din baza de date cu evidenţa asiguraţilor.

Reţete pentru "morţi"

Preşedintele CNAS, dl. Lucian Duţă, a declarat astăzi într-o conferintă de presă că a identificat 2000 de reţete prescrise unor pacienţi decedaţi la nivelul întregii ţări, prejudiciul ridicându-se la câteva sute de mii de lei.

Un exemplu de "mort". În SIUI există mii.

UPDATE: Ziarul de Mureș a prezentat multe probleme ale SIUI, inclusiv "zombie" (morții-vii) din SIUI. Un alt articol despre copiii nenăscuți și morții asigurați din SIUI poate fi citit și în Adevărul.

SIUI

SIUI

No comment.

Cu cât finanțează medicul de familie proiectul eSănătate al statului român

Președinții caselor județetene de asigurări de sănătate și chiar și șeful CNAS declară în presă că acuzațiile reprezentanților medicilor de familie sunt nefondate, informatizarea nereprezentând un efort financiar așa mare pentru cabinetul de medicina familiei.

Lucian Duță declară pentru evz.ro "cititorul de carduri nu costă mai mult de 100 euro". Realitatea însă îl contrazice, ca de obicei: în Franța cititoarele pornesc de la prețul de 130 euro fără TVA pentru modelele fixe și 300 euro fără TVA pentru modelele portabile. Probabil în România CNAS va solicita cititoare portabile, pentru a controla dacă medicii de familie chiar văd pacienții la domiciliu, unul din motivele introducerii cardului fiind acest control al serviciilor. Și probabil că prețurile cititoarelor vor fi mult mai mari decât în Franța, date fiind taxele și comisioanele. De ce am ales modelul francez ? Pentru că acesta se pare că va fi cel folosit și în România, conform licitației pentru cipuri a Ministerului.

Pentru acces internet sunt necesare două surse, conform Ordinului 1571/2010 pentru implementarea eSănătate, care prevede "soluţii de internet de bandă largă şi de back-up pentru acestea". Ordinul nu cere și o viteză minimă, dar probabil 2Mbps sunt suficienți, fiind și viteza maximă care este, cu indulgență, disponibilă și în satele unde medicii de familie se încăpățânează să asigure asistentă medicală, în ciuda dezinteresului politicienilor. Această soluție fixă de internet, prin cabluri de cupru, disponibilă cât timp cablurile nu se fură, costă 3,5 - 5,5 euro/luna, TVA și modem incluse.

Pentru varianta de rezervă există soluții mobile de internet de bandă largă, de tip EDGE/3G. Disponibilitatea variază în funcție de acoperire, care face să varieze și prețul. Probabil că 20 euro/lună este o apreciere corectă a costului soluției de rezervă. Cu siguranță că aproximativ 25 euro/lună pentru accesul internet nu reprezintă o cheltuială foarte mare, însă se adaugă la restul cheltuielilor cabinetului medical, în condițiile în care veniturile au scăzut în ultimii trei ani cu 52%. Și reprezintă o cheltuială obligatorie, prin lege, la fel ca cele pentru autorizații, evaluări, certificări, apărute în acest an.

Update: Conform declarațiilor președintelui Băsescu din aprilie 2010, accesul la comunicații electronice pe bandă largă, pentru comunicațiile mici, urbane și rurale se dorește să atingă un procent de 55% până în 2012. Conform ANCOM, in iunie 2010, doar 50% din gospodăriile din mediul rural aveau acces la internet fix, iar in noiembrie 2009, gradul de penetrare al serviciilor de internet mobil la suta de locuitori era de doar 32%. Medicii de familie din toate localitățile României, inclusiv cele din mediul rural, sunt obligați să aibă până la 31 martie 2010 două surse de internet.

În plus, există fonduri europene pentru informatizare, mai ales în mediul rural, pe care un cabinet medical nu le poate accesa, dar o soluție la nivelul autorităților statului s-ar fi putut găsi, dacă se dorea. Iar transmisia de date se anunța în 2008 ca fiind una securizată, aflată în grija Serviciului de Transmisiuni Special (STS), care în prezent a dispărut din frăția SIUI.

Pentru acces continuu la electricitate, mai ales în zonele rurale, este nevoie de un UPS, pentru care prețurile variază între 40 și 200 euro. Iar în zonele unde întreruperile de curent sunt de mai lungă durată, este necesar un generator, care costă între 100 și 300 euro, plus costul benzinei.

Ordinul prevede și necesitatea de a achiziționa tehnică de calcul, însă aceasta a fost asigurată în 2008 de Ministerul Sănătății, pentru implementarea programului de evaluare a stării de sănătate, inițiat de ministrul Eugen Nicolăescu. Calculatoarele și imprimantele asigurate medicilor prin contract de comodat sunt folosite zilnic de o treime din medicii de familie, conform declarației dr. Sandra Alexiu, secretar SNMF, și după cum se poate observa și în reportajele televiziunilor din cabinetele medicilor de familie. Toți medicii de familie însă raportează electronic serviciile medicale către CNAS de aproximativ 10 ani, și de 3 ani în sistemul SIUI. Calculatoarele primite în urmă cu 3 ani pot necesita îmbunătățiri pentru o bună funcționare a soluțiilor software impuse de CNAS (de exemplu creșterea memoriei RAM, aproximativ 20 euro), iar cele mai multe au necesitat deja înlocuirea bateriei, adică alți aproximativ 70 euro.

Același ordin 1571/2000 prevede și necesitatea certificatului digital (semnătura electronică) pentru raportarea serviciilor medicale. Acest certificat este necesar și în relația cu alte instituții, cum ar fi ANAF, însă reprezintă o cheltuială suplimentară de 40-50 euro fără TVA anul acesta și 30 euro fără TVA apoi anual.

În afara costurilor, este cel puțin ciudată și decizia Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, de a se purta precum un angajator cu medicii de familie. Proiectul de Norme pentru implementarea cardului de sănătate prevede:

"Art 7 - (3) Informaţiile medicale minime stocate în format electronic, vor fi editate de medicul de familie pe listele căruia figurează asiguratul."

Medicul de familie nu este salariat nici al MS, nici al CNAS, nu i se pot trasa sarcini nici măcar prin hotărâri de guvern. Cabinetul medicului de familie are un contract de furnizare de servicii cu CNAS. Editarea datelor pe card ar putea reprezenta un serviciu, plătit separat, stipulat în contract. Plata acestui serviciu ar putea finanța angajarea unui operator PC care să se ocupe de aceste lucruri, astfel încât medicul să își dedice întreaga atenție pacientului, în cele 15 minute alocate consultației de CNAS, și să scape astfel și de birocrația reclamată chiar de ministrul Cseke Attila la preluarea mandatului !

"Doresc să redăm medicului de familie demnitatea şi să-i dăm posibilitatea de a-şi exercita meseria, nu de a fi un funcţionar care completează reţete şi borderouri cum se întâmplă acum."

Probabil ordinul de a completa, în plus, și datele de pe cardul de sănătate, face parte din planul d-lui ministru de a reda demnitatea medicului ?

Revenind cu privirea spre alte zări, poate fi folosit modelul francez: medicii de familie francezi nu au fost obligați să se informatizeze, ci stimulați prin recompense financiare ! Aceeași viziune, a stimulării financiare a medicilor pentru informatizare, există și în Statele Unite. Lucian Duță, președintele CNAS, chiar declară în articolul evz.ro că "Asemenea proteste [n.n. la adresa informatizării] s-au întâmplat în toată lumea". Doar despre proteste a aflat, despre masurile luate de casele de asigurări din toată lumea nu a aflat dl. președinte Duță ?

De ce nu recunoaște CNAS problemele SIUI ?

Am scris deseori pe blog despre Sistemul Informatic Unic Integrat. Am prezentat toate problemele sistemului și dezinformările CNAS. Iată că după relansarea oficială a SIUI apar și dovezile că a fost prost conceput și că nu s-a ținut cont de feedback-ul oferit de utilizatori, dintre care medicii de familie reprezintă jumătate.

În ziarul Adevărul a apărut un articol despre raportul de Audit Intern realizat de CNAS pentru SIUI în 2009. Aflăm din acest articol și de ce CNAS ține cu dinții de SIUI și nu recunoaște că are probleme:

"Conform raportului de audit, contractul pentru realizarea SIUI are numeroase clauze care dezavantajează clar CNAS. Auditorii au subliniat că în cazurile de reziliere, cea care suportă pagublele este numai CNAS, sub forma sumelor facturate anterior şi neplătite, dar şi a contravalorii bunurilor şi serviciilor comandate, dar încă nelivrate."

Cine a furat ?

Dacă preşedintele Băsescu spune astăzi la televizor că atunci "când adunai toţi pacienţii care erau înscrişi la medicii de familie, România avea 27 de milioane de înscrişi" iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate spune, într-un document oficial, că la medicii de familie erau înscrişi doar 18 milioane, către cine sau ce instituţie trebuie direcţionată acuzaţia de fraudă, din declaraţia preşedintelui, "Şapte milioane... Fraudă!" ?

Aşa cum am prezentat şi în urmă cu 3 luni, eroarea din baza de date a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi frauda nu au fost realizate de medicii de familie. Acest lucru este tehnic imposibil, date fiind programele informatice furnizate chiar de CNAS. Singurul loc unde a fost posibil să se greşească este la serverul central al CNAS, care ar fi trebuit să verifice CNP-urile pacienţilor înscrişi la medicii de familie şi să semnaleze erorile. Aşa cum am mai prezentat pe blog, medicii de familie raportează electronic din anul 2000, astfel încât nu există nici un motiv pentru care CNAS să fi sesizat erorile din baza de date abia în 2008 sau septembrie 2010 ! Erori există cu siguranţă, însă nu în listele de înscrişi raportate de medicii de familie, ci în baza de date cu asiguraţi a CNAS, iar cuvintele fraudă şi medici de familie nu au ce să caute alăturate.

Medicii de familie au fost obligaţi încă din anul 2000 să folosească diverse programe agreate de casele judeţene de asigurări, apoi, din 2008, şi SIUI. De menţionat că până în iulie 2010 raportarea electronică a pacienţilor înscrişi şi a serviciilor efectuate s-a realizat în multe judeţe "la dublu", adică şi în SIUI şi în vechiul program, tocmai pentru a permite caselor judeţene să uniformizeze bazele de date ! Medicii de familie şi Colegiul Medicilor din România au cerut CNAS încă din 2008, de la apariţia SIUI, să se rezolve problemele SIUI şi să se lucreze într-un singur program.

Într-un document existent pe pagina Casei Naţionale de Asigurari de Sănătate scrie care era numărul persoanelor "înscrise pe listele medicilor de familie la 30.09.2009 - 18 876 145" ! Merită menţionat că SIUI era implementat în toată ţara şi funcţional la acea dată, conform unui comunicat de presă al CNAS din mai 2009, şi 80% funcţional conform declaraţiilor preşedintelui CNAS în iunie 2010.

Unde erau deci cei 27 milioane de înscrişi, dacă în documentele oficiale ale CNAS şi chiar şi în declaraţiile preşedintelui CNAS apar doar 18 milioane ? Cu siguranţă nu pe listele medicilor de familie !

Despre Sistemul Informatic Unic Integrat în general şi problemele SIUI în special găsiţi foarte multe articole pe acest blog.

Nu ar fi prima oară, şi probabil nici ultima, când Casa de Asigurări de Sănătate dezinformează, apoi revine asupra celor spuse. Important este însă ca plătitorii de asigurări de sănătate să ştie adevărul, cine şi cum le administrează banii. Trimiteţi acest articol şi prietenilor, dacă îl consideraţi interesant.

CNAS susține că la 1 ianuarie SIUI va fi complet implementat

"Potrivit unui raport recent al CASMB, timpul de raspuns al sistemului este foarte mare, intampinandu-se probleme precum: “blocari frecvente, resetarea zilnica a sistemului, ergonomie in utilizare dezastruoasa, echipamente subdivizionate si nefolosite”.

Cu toate acestea, presedintele CNAS sustine ca in doua saptamani va fi implementat SIUI-ul la nivelul intregii tari, informatizarea Sanatatii fiind unul dintre obiectivele sale de la inceput de mandat. "

Preluare PaginaMedicală.ro.

Detalii despre SIUI puteți găsi în articolele precedente. În luna decembrie, Sistemul Informatic Unic Integrat a fost oprit timp de o săptămână, între 7 și 14 decembrie, pentru actualizare. Anunțul a fost făcut pe 4 decembrie, în ciuda existenței programărilor pentru raportare în săptămâna următoare. Furnizorii de servicii medicale nu au putut raporta activitatea, fiind astfel împinsă spre sfârșitul lunii și perioada de decontare a serviciilor.

O strategie naţională

La conferinţa eHealth desfăşurată astăzi, la fel ca şi la cea din luna aprilie, reprezentantul Ministerului Sănătăţii, Cristian Irimie, a transmis mesajul ministrului Cseke Attila - speranţa ca la aceste conferinţe să se găsească şi soluţii pentru informatizarea sistemului sanitar românesc. La conferinţe au fost prezenţi reprezentanţi ai producătorilor de software şi de soluţii integrate pentru informatizare, reprezentanţi ai autorităţilor locale, furnizori de servicii medicale şi reprezentanţi ai pacienţilor. Toţi participanţii şi-au manifestat speranţa ca opiniile şi experienţa lor să fie luate în considerare atunci când se elaborează de către minister şi CNAS politici de sănătate şi planuri de informatizare, menţionând că acest lucru nu s-a întâmplat până acum.

Poate cea mai importantă intervenţie a fost cea a lui Dan Farcaş, expert în domeniul informaticii medicale, de la Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară, din echipa care a fost consultata pentru scurt timp de minister. Acesta a reclamat la ambele conferințe absența unei strategii naționale pentru informatizarea sistemului sanitar, care să includă și standarde de elaborare a soluțiilor software, elaborate și cu colaborarea tuturor beneficiarilor informatizării dar și a celor care o vor implementa. Acesta a mai remarcat și că deciziile nu trebuie luate doar de către Ministerul Sănătății, și cu atât mai puțin de către CNAS, informatizarea fiind o problemă de interes național, care ar trebui să includă și Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Comunicațiilor și un organism care să supervizeze respectarea standardelor și a strategiei naționale.

Consilierul secretarului de stat din Ministerul Sănătăţii a declarat că ieri a fost înfiinţat grupul de lucru pentru e-Sănătate.

Fişa medicală electronică la medicul de familie

Medicii de familie au fost pionerii informatizării sistemului medical românesc, în ceea ce priveşte bazele de date cu asiguraţi ai caselor de sănătate. Chiar şi acum, după ani de zile de poveşti ale guvernanţilor despre informatizare şi sute de milioane de euro investiţi în software, tot medicii de familie sunt cei care au iniţiat fişele medicale electronice ale pacienţilor, pe cheltuiala proprie, şi chiar şi cardurile electronice în scop medical.

1 octombrie 1999 - se deschid listele de pacienţi ale medicilor de familie, foştii medici "de circă" sau "de dispensar", transformaţi de legea asigurarilor sociale în medici care lucrează în sistem privat, cu cabinet propriu, dar în contract cu casele de asigurări. Înscrierea pacienţilor se realiza printr-o cerere scrisă a pacientului şi o copie după buletin. La sfârşitul lunii, medicii aveau obligaţia de a raporta casei de asigurări numele, CNP, adresa şi data înscrierii pentru toţi pacienţii înscrişi pe listă, atât pe hârtie cât şi electronic. În 1999, raportarea electronică se efectua cu ajutorul unui fişier .xls (Microsoft Office Excel).

Din anul 2000 apar diverse soft-uri ale caselor de asigurări judeţene, oferite contra-cost (licenţa)medicilor de familie, deşi raportarea în aceste softuri era obligatorie. Bazele de date folosite de casele judeţene sunt cele furnizate de medicii de familie în lunile anterioare. În fiecare an softurile suferă diferite modificări, datorate noilor cerinţe ale contractului-cadru sau erorilor programului, testat "în masă" pe medicii de familie-utilizatori. În unii ani şi în unele judeţe, softurile se schimbă radical, casele de asigurări schimbând furnizorul softului.

Poate cel mai important de menţionat este că medicii de familie nu au beneficiat de nici un fel de curs de pregătire pentru utilizarea calculatorului, training sau calculatoare oferite de casa de asigurări. Obligaţia contractuală era de raportare electronică. Modul în care medicul de familie realiza această obligaţie era în exclusivitate responsabilitatea medicului. Este adevărat că în primii ani cabinetele beneficiau de un "buget de practică", înainte ca acesta să se desfiinţeze, însă, ca şi acum, sumele erau insuficiente pentru orice fel de investiţii, abia ajungând pentru cheltuielile uzuale ale cabinetului. Iar în 1999 un calculator costa o mică avere şi procentul de utilizare al calculatorului de către populaţia ţării era extrem de mic.

Anul 2008 - ministrul sănătăţii, dl. Eugen Nicolăescu, înţelege necesitatea informatizării şi achiziţionează 11000 de laptopuri şi imprimante matriciale pe care le distribuie medicilor de familie prin contract de comodat, pentru implementarea Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate, ce necesita raportarea datelor medicale ale întregii populaţii. Programul utilizat a fost unul complet nou, fără legătură cu bazele de date ale caselor de asigurări, astfel încât a fost nevoie ca şi datele de identificare ale pacienţilor să fie reintroduse.

Tot în acest an, începe implementarea Sistemului Informatic Unic Integrat, un program exclusiv de raportare, fără capacităţi de soft de cabinet. Acesta preia bazele de date ale caselor de asigurări, realizate de medicii de familie în decursul anilor precedenţi, însă le confruntă cu cele ale altor 11 instituţii, printre care Evidenţa Populaţiei, primării, case de pensii, Ministerul Educaţiei, iar rezultatul este dezastruos. Paciente căsătorite de mai mulţi ani, care apar cu numele nou în baza de date a medicului de familie, apar în SIUI cu numele de fată. Pacienţi pensionaţi, care apareau corect în bazele de date ale medicilor de familie, apar în SIUI ca fiind salariaţi.

Datele (incorecte) furnizate de celalalte instituţii au prioritate în faţa datelor (corecte) furnizate de medicii de familie, astfel încât evidenţa electronică de ani de zile a medicilor devine inutilă, ca şi cum n-ar fi fost, iar informatizarea ar fi început cu SIUI. Mai mult, deoarece plata medicilor are legătură cu datele electronice, veniturile scad dramatic, din cauza "unor probleme de soft". Casele de asigurări judeţene, ameninţate cu procese, ridică din umeri, aruncând vina pe casa naţională, singura care poate face modificări ale softului. CNAS răspunde numeroaselor sesizări negând evidenţa şi susţinând că SIUI funcţionează fără probleme majore. În tot acest timp, pacienţii asiguraţi nu pot beneficia de servicii medicale, fiind consideraţi neasiguraţi, iar medicii care nu respectă evidenţa greşită oferită de SIUI sunt penalizaţi de casele judeţene pentru acordarea serviciilor medicale unor "neasiguraţi". În plus, actualizarea SIUI cu modificările contractului cadru sau ale listelor de medicamente este extrem de lentă, generând probleme în activitatea zilnică a medicilor.

Introducerea SIUI a adus însă pe piaţă numeroase softuri de cabinet, care ofera posibilitatea formării fişelor medicale ale pacienţilor, tipărirea reţetelor şi altor tipizate care sufocă activitatea medicilor, sortarea listelor de pacienţi după diagnostice, consultaţii, vârste şi multe alte facilităţi utile medicului. Ministrul Eugen Nicolăescu a înţeles necesitatea unui astfel de soft în cabinetul medicului de familie şi a iniţiat o licitaţie pentru a furniza aceste softuri medicilor. Licitaţia a fost oprită o data cu schimbarea guvernului, iar mulţi medici de familie au ales să-şi cumpere singuri softurile de cabinet şi astfel au luat naştere fişele medicale electronice în România, pe scara largă, medicii de familie acoperind toată populaţia ţării. Ironic, unii medici au fost amendati de casa de asigurari pentru evidenta incompleta, deoarece nu mai aveau si evidenta pe hartie.

Anul 2010 a adus cardul electronic medical, prin iniţiativa unei firme private. Tot mai mulţi pacienţi au achiziţionat acest card, pe care îl folosesc atât la medicul de familie, cât şi în alte ramuri ale sistemului medical, unde acesta a fost implementat de firma privată.

SIUI pentru medicii de familie nu a mai fost actualizat din 12 febuarie 2010, deşi s-au schimbat listele de medicamente de 3 ori şi s-a schimbat radical contractul-cadru, iar ministerul sănătăţii promite implementarea cardului de asigurat la 1 ianuarie 2011. Ministerul sănătăţii a mai promis introducerea tichetului de coplată, iniţial de la 1 iunie 2009, apoi 1 septembrie 2009, acum 1 iulie 2010...

Problemele SIUI, criticate şi de Traian Băsescu

Problemele Sistemului Informatic Unic Integrat, de evidenţă a asiguraţilor medical şi de raportare a serviciilor medicale decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, au fost recent semnalate şi de preşedintele Traian Băsescu.

"Sistemul informatic de 120 mil. euro care ar trebui sa ajute statul sa tina evidenta asiguratilor si platitorilor de contributii la sanatate este nefunctional la aproape zece ani de la demararea proiectului, a spus in urma cu o saptamana Traian Basescu, presedintele Romaniei, la un forum dedicat solutiilor de guvernare electronica. Seful statului nu este bine informat, pentru ca sistemul IT este functional, iar singura lui problema este ca trebuie extins, spun, insa folosind o formulare diplomatica, firmele si institutiile implicate."

Articol integral

Mai multe despre SIUI

Presa: Cardul de sanatate

Într-un articol de pe realitatea.net este menţionat cardul de sănătate, existent deja într-o parte a unităţilor sanitare din judeţele Arad şi Timiş, prin intermediul unei firme private care furnizează şi programe software pentru medicii de familie, policlinici, spitale şi farmacii. Recent, ministrul sănătăţii a afirmat că doreşte introducerea cardului de sănătate începând cu 1 ianuarie 2011. Proiectul există însă încă din anul 2007. În articolul menţionat, firma timişoreană susţine că ar putea implementa cardul de sănătate în doar câteva luni, cu costuri minime.