Cu cât finanțează medicul de familie proiectul eSănătate al statului român

Președinții caselor județetene de asigurări de sănătate și chiar și șeful CNAS declară în presă că acuzațiile reprezentanților medicilor de familie sunt nefondate, informatizarea nereprezentând un efort financiar așa mare pentru cabinetul de medicina familiei.

Lucian Duță declară pentru evz.ro "cititorul de carduri nu costă mai mult de 100 euro". Realitatea însă îl contrazice, ca de obicei: în Franța cititoarele pornesc de la prețul de 130 euro fără TVA pentru modelele fixe și 300 euro fără TVA pentru modelele portabile. Probabil în România CNAS va solicita cititoare portabile, pentru a controla dacă medicii de familie chiar văd pacienții la domiciliu, unul din motivele introducerii cardului fiind acest control al serviciilor. Și probabil că prețurile cititoarelor vor fi mult mai mari decât în Franța, date fiind taxele și comisioanele. De ce am ales modelul francez ? Pentru că acesta se pare că va fi cel folosit și în România, conform licitației pentru cipuri a Ministerului.

Pentru acces internet sunt necesare două surse, conform Ordinului 1571/2010 pentru implementarea eSănătate, care prevede "soluţii de internet de bandă largă şi de back-up pentru acestea". Ordinul nu cere și o viteză minimă, dar probabil 2Mbps sunt suficienți, fiind și viteza maximă care este, cu indulgență, disponibilă și în satele unde medicii de familie se încăpățânează să asigure asistentă medicală, în ciuda dezinteresului politicienilor. Această soluție fixă de internet, prin cabluri de cupru, disponibilă cât timp cablurile nu se fură, costă 3,5 - 5,5 euro/luna, TVA și modem incluse.

Pentru varianta de rezervă există soluții mobile de internet de bandă largă, de tip EDGE/3G. Disponibilitatea variază în funcție de acoperire, care face să varieze și prețul. Probabil că 20 euro/lună este o apreciere corectă a costului soluției de rezervă. Cu siguranță că aproximativ 25 euro/lună pentru accesul internet nu reprezintă o cheltuială foarte mare, însă se adaugă la restul cheltuielilor cabinetului medical, în condițiile în care veniturile au scăzut în ultimii trei ani cu 52%. Și reprezintă o cheltuială obligatorie, prin lege, la fel ca cele pentru autorizații, evaluări, certificări, apărute în acest an.

Update: Conform declarațiilor președintelui Băsescu din aprilie 2010, accesul la comunicații electronice pe bandă largă, pentru comunicațiile mici, urbane și rurale se dorește să atingă un procent de 55% până în 2012. Conform ANCOM, in iunie 2010, doar 50% din gospodăriile din mediul rural aveau acces la internet fix, iar in noiembrie 2009, gradul de penetrare al serviciilor de internet mobil la suta de locuitori era de doar 32%. Medicii de familie din toate localitățile României, inclusiv cele din mediul rural, sunt obligați să aibă până la 31 martie 2010 două surse de internet.

În plus, există fonduri europene pentru informatizare, mai ales în mediul rural, pe care un cabinet medical nu le poate accesa, dar o soluție la nivelul autorităților statului s-ar fi putut găsi, dacă se dorea. Iar transmisia de date se anunța în 2008 ca fiind una securizată, aflată în grija Serviciului de Transmisiuni Special (STS), care în prezent a dispărut din frăția SIUI.

Pentru acces continuu la electricitate, mai ales în zonele rurale, este nevoie de un UPS, pentru care prețurile variază între 40 și 200 euro. Iar în zonele unde întreruperile de curent sunt de mai lungă durată, este necesar un generator, care costă între 100 și 300 euro, plus costul benzinei.

Ordinul prevede și necesitatea de a achiziționa tehnică de calcul, însă aceasta a fost asigurată în 2008 de Ministerul Sănătății, pentru implementarea programului de evaluare a stării de sănătate, inițiat de ministrul Eugen Nicolăescu. Calculatoarele și imprimantele asigurate medicilor prin contract de comodat sunt folosite zilnic de o treime din medicii de familie, conform declarației dr. Sandra Alexiu, secretar SNMF, și după cum se poate observa și în reportajele televiziunilor din cabinetele medicilor de familie. Toți medicii de familie însă raportează electronic serviciile medicale către CNAS de aproximativ 10 ani, și de 3 ani în sistemul SIUI. Calculatoarele primite în urmă cu 3 ani pot necesita îmbunătățiri pentru o bună funcționare a soluțiilor software impuse de CNAS (de exemplu creșterea memoriei RAM, aproximativ 20 euro), iar cele mai multe au necesitat deja înlocuirea bateriei, adică alți aproximativ 70 euro.

Același ordin 1571/2000 prevede și necesitatea certificatului digital (semnătura electronică) pentru raportarea serviciilor medicale. Acest certificat este necesar și în relația cu alte instituții, cum ar fi ANAF, însă reprezintă o cheltuială suplimentară de 40-50 euro fără TVA anul acesta și 30 euro fără TVA apoi anual.

În afara costurilor, este cel puțin ciudată și decizia Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, de a se purta precum un angajator cu medicii de familie. Proiectul de Norme pentru implementarea cardului de sănătate prevede:

"Art 7 - (3) Informaţiile medicale minime stocate în format electronic, vor fi editate de medicul de familie pe listele căruia figurează asiguratul."

Medicul de familie nu este salariat nici al MS, nici al CNAS, nu i se pot trasa sarcini nici măcar prin hotărâri de guvern. Cabinetul medicului de familie are un contract de furnizare de servicii cu CNAS. Editarea datelor pe card ar putea reprezenta un serviciu, plătit separat, stipulat în contract. Plata acestui serviciu ar putea finanța angajarea unui operator PC care să se ocupe de aceste lucruri, astfel încât medicul să își dedice întreaga atenție pacientului, în cele 15 minute alocate consultației de CNAS, și să scape astfel și de birocrația reclamată chiar de ministrul Cseke Attila la preluarea mandatului !

"Doresc să redăm medicului de familie demnitatea şi să-i dăm posibilitatea de a-şi exercita meseria, nu de a fi un funcţionar care completează reţete şi borderouri cum se întâmplă acum."

Probabil ordinul de a completa, în plus, și datele de pe cardul de sănătate, face parte din planul d-lui ministru de a reda demnitatea medicului ?

Revenind cu privirea spre alte zări, poate fi folosit modelul francez: medicii de familie francezi nu au fost obligați să se informatizeze, ci stimulați prin recompense financiare ! Aceeași viziune, a stimulării financiare a medicilor pentru informatizare, există și în Statele Unite. Lucian Duță, președintele CNAS, chiar declară în articolul evz.ro că "Asemenea proteste [n.n. la adresa informatizării] s-au întâmplat în toată lumea". Doar despre proteste a aflat, despre masurile luate de casele de asigurări din toată lumea nu a aflat dl. președinte Duță ?