Jurnalismul bun face bine Sănătății

Despre cardul de sănătate și modul cum acesta nu funcționează cel mai mult au vorbit medicii de familie. Cu autoritățile dar și presa. Cu pacienții dar și cu aleșii lor în Parlament. Cu speranța că alegând să nu tacă, să nu se resemneze, să discute și să caute soluții, sistemul va începe să funcționeze mai bine și să își atingă scopul pentru care a fost implementat.

Pentru că zilele de nefuncționare ale sistemului informatic al cardului sunt acum mai dese decât cele în care funcționează, Societatea Națională de Medicina Familiei a sesizat Avocatul Poporului. Cele mai mari agenții de presă din România, Agerpres și Mediafax, au trecut cu vederea zbaterea medicilor de familie. Mai mulți jurnaliști buni și-au găsit totuși știrile și fără ajutorul agențiilor și au scris despre problemele cardului, despre cum sunt afectați pacienții, de ce sunt supărați medicii și chiar au pus întrebări șefului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Dintre jurnaliștii buni o mențiune specială trebuie acordată echipei Digi 24 a emisiunii "Tinerețe fără bătrânețe". Pentru ediția de duminică, 24 ianuarie, aceștia au pregătit un reportaj bine documentat despre implementarea cardului de sănătate. Au înșiruit cu talent declarații ale celor afectați și reponsabili de cardul de sănătate, secvențe înregistrate în ultimele 12 luni pe această temă.

Fiecare picătură contează pentru a face bine Sănătatea din România.

Când jurnalismul prost face rău sănătății

Despre "700 de medicamente generice retrase din Uniunea Europeană" au scris ieri majoritatea ziarelor și siteurilor de știri din România. Cele mai multe au ales să dea și câteva exemple de denumiri comerciale ale acestor medicamente, continuând cu o enumerare parțială a denumirii substanței active din cele de pe piața din România. Majoritatea au ales de asemenea să ignore precizările oficialilor Comisiei Europene - citați de Yahoo News și AFP - conform cărora cele 700 de medicamente nu sunt periculoase și sunt eficace în tratamentul bolilor.

Este de apreciat poziția unui număr totuși redus de reprezenanți mass media, printre care și televiziunea națională, care au ales să caute și prezinte lista completă a celor doar 17 medicamente existente pe piața românească, în diferite concentrații, cât și punctul de vedere al Agenției Naționale a Medicamentului.

De ce este aceasta o dovadă de jurnalism prost și de ce face rău sănătății ? Pentru că de când a fost difuzată știrea și pentru o lungă perioadă de timp de acum înainte medicii și farmaciștii se vor confrunta și mai des cu problema pacienților care nu au încredere în medicamente în general și în cele generice în special. Medicamente care nu reprezintă produsul unei conspirații mondiale menită să aducă profit companiilor și medicilor ci ajutoare pentru redarea sau menținerea stării de sănătate. 

Prezentarea unor denumiri comerciale sau ale substanțelor active agravează problema, deoarece și medicii și farmaciștii vor fi nevoiți să dedice de acum mult timp spargerii acestui nou mit, al medicamentelor periculoase sau interzise în Uniunea Europeană. Doar a zis la televizor și a scris în ziar, chiar și pe internet, deci sigur este adevărat, că ibuprofenul sau Aerius au fost retrase de Comisia Europeană !

Iată care este lista completă a medicamentelor existente în România și aflate printre cele 700 pentru care Comisia Europeană a recomandat retragerea. O retragere temporară, pe criterii tehnice, până atunci când firmele producătoare vor furniza studii realizate de altă companie decât cea care nu a respectat buna practică în domeniu.

Savandra 5 mg, 10 mg, 15 mg, 20 mg comprimate filmate
Forexo 200 mg comprimate filmate
Desloratadina Alvogen 5 mg comprimate filmate
Levetiracetam Dr. Reddy’s, 250 mg, 500 mg, 750 mg, 1000 mg comprimate filmate
Telmisartan Dr. Reddy's 40 mg, 80 mg comprimate
Telmisartan HCT Dr. Reddy’s 40/12,5 mg, 80/12,5 mg, 80/25 mg comprimate
Esomeprazol Mylan 20 mg, 40 mg capsule gastrorezistente
Donepezil Mylan 5 mg, 10 mg comprimate orodispersabile
Repaglinida Generics 0.5 mg, 1 mg, 2 mg comprimate
Candesartan Mylan 4 mg, 8 mg, 16 mg comprimate
Rizatriptan Mylan 5 mg, 10 mg comprimate orrodispersabile
Apstar 35mg Comprimate cu eliberare prelungită
Desloratadine Labormed 2.5 mg, 5 mg comprimate orodispersabile
Trimetazidina Mylan 35 mg comprimate filmate cu eliberare prelungita
Trimeluzine Limited 35 mg comprimate filmate cu eliberare modificata
Enttanida 200 comprimate filmate
Desloratadina Teva 5 mg comprimate orodispersabile
Irbesartan Torrent 75 mg, 150 mg, 300 mg comprimate filmate
Irbesartan Torrent Hidrochlorotiazida 150/12,5mg, 300/12,5 mg, 300/25 mg comprimate filmate

Comunicatul de (dez)informare a presei - CNAS - rețeta electronică

Biroul de presă al CNAS a publicat ieri seară un comunicat de presă cel puțin hilar pentru majoritatea medicilor și pacienților români care au accesat sistemul sanitar în ultimele zile.

"Platforma informatică a asigurărilor de sănătate este funcţională, inclusiv SIPE."

După titlul și prima frază lipsite de orice drept de apel, CNAS admite totuși că există anumite probleme însă minimalizează gravitatea și cauza lor.

"Pentru că în această perioadă furnizorii de servicii medicale şi farmaceutice realizează raportările lunare, este posibil ca, în unele cazuri, să existe întârzieri în confirmarea transmiterii datelor către sistem."

Deși este real că raportările lunare încetinesc în general, de mai mulți ani, atât Sistemul Informatic Unic Integrat cât și Sistemul Informatic al Prescripției Electronice, totuși blocarea totală a validării rețetelor electronice timp de mai multe zile nu se întâmplă lunar. De asemenea, blocajul este de această dată total, la nivel național! Nicidecum în unele cazuri și sub nici o formă nu este vorba doar de întârzieri. Situația este reclamată încă de vineri, 3 octombrie, de medicii și farmaciștii utilizatori ai platformei informatice a CNAS dar și de firmele de software medical care furnizează soluții informatice personalizate pentru cabinete medicale, spitale și farmacii. Sesizările acestora pot fi citite pe grupul Google (sic!) de asistență tehnică pentru SIPE, pe care răspunurile CNAS întârzie să apară.

Singurul anunț al CNAS care admite o oprire totală a sistemelor SIUI și SIPE a fost dat în cursul zilei de vineri - deși problemele au început de dimineață - referitor la lucrări programate de mentenanță pe durata weekendului. Luni însă problemele au reapărut, spre nemulțumirea medicilor, farmaciștilor dar mai ales a pacienților!

Un răspuns al CNAS și o soluție a instituției pentru cazurile pretins izolate a apărut în cursul zilei de 6 octombrie sub forma comunicatului de presă menționat anterior.

"În astfel de situaţii, medicii pot prescrie reţete în sistem offline, cu obligativitatea de a opera 
datele în sistem în 24 de ore de la eliberare, conform legislaţiei în vigoare."

În afară de dezinformarea privind starea de funcționare a platformei asigurărilor de sănătate, în comunicat există, iată, și o altă dezinformare, probabil apărută de această dată prin necunoașterea legislației în vigoare menționată. Conform Normelor de aplicare ale Contractului-cadru, furnizorii de servicii medicale au obligația "să introducă în sistemul informatic toate prescripţiile medicale electronice prescrise off-line în termen de 30 de zile calendaristice de la data prescrierii". Comunicatul menționează o obligativitate pentru medici de 24 de ore de la eliberare. În realitate, farmaciile sunt cele care elibereaza rețetele prescrise de medici dar și aceastea au un termen de 30 de zile în care pot introduce ulterior în sistemul informatic rețetele offline eliberate în situațiile în care SIPE nu poate fi accesat. De unde apare așadar în comunicatul CNAS, instituția semnatară a legislației în vigoare, termenul de 24 de ore ?

Chiar dacă majoritatea medicilor cunosc prevederile contractuale și eliberează rețete offline fără incidente până la remedierea problemelor platformei informatice, pacienții reclamă că unele farmacii refuză eliberarea acestor rețete. Atitudinea este de înțeles deoarece în absența posibilității verificării online, în timp real, a rețetelor compensate sau gratuite, farmaciile riscă să acopere integral valoarea medicamentelor eliberate, în cazul unor probleme ale rețetei pentru care CNAS va refuza decontarea. Și unii medici refuză prescrierea offline a rețetelor în absența posibilității verificării online a corectitudinii rețetei și a calității de asigurat a pacientului, deoarece în aceste cazuri CNAS va imputa medicilor contravaloarea medicamentelor prescrise.

Între frica justificată a medicilor și farmaciștilor de imputări și bâlbâielile, incompetența și nepăsarea CNAS și SIVECO - implementatorii SIUI și SIPE - pacienții sunt cei puși pe drumuri și nevoiți să își cumpere medicamentele sau să aștepte remedierea problemelor. A căror existență CNAS trebuie mai întâi să o recunoască și abia apoi, poate, va avea capacitatea să lanseze un termen de rezolvare.

Medicina primară din mediul rural, în viziunea Pro TV

Emisiunea "România, te iubesc !" a postului Pro TV (trustul Media Pro) a prezentat în această seară viziunea proprie a situației medicinei primare din mediul rural românesc, dar mai ales a vinovaților responsabili de această situație.

Concluziile nespuse dar sugerate ale redactorilor "România, te iubesc !" sunt clare: medicii de familie sunt cei mai mari vinovați. Cea mai mare parte a timpului de emisie a fost alocat câtorva exemple negative de medici de familie și vocii redactorului care a explicat o parte din regulile sistemului pe care unii medici de familie le încalcă în dezavantajul pacienților. Conform emisiunii, majoritatea medicilor de familie lipsesc de la programul de lucru afișat, deși iau bani pentru pacienții înscriși pe liste, pacienți pe care o parte din medicii intervievați spun că nu i-au văzut vreodată.

Exemplele pozitive sau neutre sunt prezentate ca excepții. Doar câteva minute din cele 60 de minute ale emisiunii au fost dedicate acelor medici de familie care s-au mutat din orașul natal în sat și sunt la dispoziția pacienților zi și noapte, celor care și-au investit proprii bani în cabinet pentru a-l dota, renova sau chiar construi de la pământ, fără perspectiva recuperării investiției în situația subfinanțării medicinei primare sau medicilor de familie care vin la cabinet înainte de începerea programului chiar și după o gardă de noapte în centrul de permanență.

Deși au fost prezentate câteva informații legate de vârsta și genul medicilor de familie români, având ca sursă Organizația Mondială a Sănătății, mai exact raportul asupra medicinei primare realizat de OMS în anul 2011, redactorii emisiunii au ignorat cu desăvârșire toate informațiile din raport referitoare la accesul pacienților, dotări și chiar gradul de mulțumire al pacienților români vizavi de medicii lor de familie din mediul rural. Raportul OMS a fost realizat în urma unui studiu care a avut la bază un chestionar validat pe criterii științifice, utilizat în mai multe țări, tradus și adaptat României de experții OMS, care au cules datele deplasându-se în toate regiunile României. Redactorii "România, te iubesc !" s-au rezumat să prezinte câteva opinii cu mare impact emoțional ale câtorva pacienți nemulțumiți de absența de la cabinet a medicului în momentul prezenței reporterilor în sat.

Doar câteva minute au fost alocate și autorităților iar declarațiile acestora au fost comentate neutru de reporteri, deși aceștia poartă cea mai mare responsabilitate privind situația medicinei primare din mediul rural. Primarii din localitatățile vizitate nu au fost chestionați despre sprijinul acordat medicilor, dincolo de asfaltarea drumurilor. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nu a fost întrebat despre problemele legislative și de finanțare legate de cabinetele din mediul rural, ci doar despre modalitățile de control. Tot președintele CNAS nu a fost întrebat care este sursa afirmațiilor halucinante și nefondate pe care le-a făcut despre centrele de permanență: "este posibil ca aceste centre nici să nu funcționeze în orele de noapte!" și "centrele nu și-au dovedit eficiența." Pe www.cnas.ro nu există nici un raport asupra activității centrelor de permanență.

Unele afirmații ale prezentatorului și reporterului "România, te iubesc !" sunt nefondate și vădit răuvoitoare:
"Pentru 9 milioane de români, medicul de familie este doar purtătorul de halat alb care dă rețete"(n.n. 9 milioane reprezintă populația care locuiește în mediul rural. Emisiunea nu a prezentat un studiu care să respecte rigorile științifice asupra percepțiilor locuitorilor din mediul rural, care să stea la baza acestei afirmații.)

"Venitul medicului de familie = 2500 euro/lună" (n.n. 2500 euro/lună este media facturilor lunare decontate de cabinete de la Casele de Asigurări de Sănătate, nu venitul personal al medicului. Facturile sunt în lei, nu euro.)

"Absolvenții de medicină aleg alte specialități deși salariul unui medic de familie este mai mare decât cel al unui medic de spital" (n.n. Venitul personal net al medicilor de familie nu este garantat, existând fluctuații date de o multitudine de factori, practica medicilor de familie fiind exclusiv privată și supusă riscurilor financiare ale unui liber profesionist. Ca venit brut mediu, organizatiile medicilor de familie prezintă suma de 2000 lei. Venitul personal net al unui medic din spital este garantat prin grila bugetară și pornește de la 2000 lei la care se adaugă sporuri, gărzi și toate beneficiile oferite de Contractul Colectiv de Muncă pe ramură sanitară.)

"Absolvenții aleg să facă o specializare" (n.n. Medicina de familie este o specializare - specialitate - cu durată de pregătire post-universitară de 3 ani.)

"Medicii de familie nu au accesat fondurile europene disponibile pentru cabinete" (n.n. Contribuția de 30% cu care trebuiau să participe medicii de familie a fost peste puterile financiare ale acestora. Accesarea unui credit bancar ar fi fost o decizie neinspirată în condițiile subfinanțării, fără posibilitatea returnării creditului. Criteriile pentru aprobarea proiectelor nu au fost gândite pentru cabinetele medicilor de familie din mediul rural, abia spre sfârșitul anului 2012 fiind modificate pentru a ușura relativ accesul medicilor de familie. Un studiu mai aprofundat al cauzelor ar fi fost necesar pentru reporterul Pro TV care și pe pagina Facebook a emisiunii a continuat să prezinte trunchiat realitatea, fără a menționa și că din luna iulie 2009 primăriile sunt obligate prin lege (OUG 68/2008, Art. 33) să repare și doteze dispensarele.)

Verificând aleator unul dintre exemplele negative prezentate în emisiune, realitatea se dovedește a fi departe de cele prezentate publicului. Dr. Laura Monica Lăcătușu nu figurează pe siteul CJAS Vaslui cu punct de lucru în satul Hârșova ci doar cu un cabinet în orașul Vaslui. Exact cum a declarat medicul, care a spus adevărul atunci când a afirmat că face voluntariat în satul Hârșova, în cabinetul social înființat de o fundație. Deși reporterul pare să cunoască adevărul, menționând extrem de rapid că "am aflat de la Casa de Asigurări că doctorița are cabinet în Vaslui și am sunat-o", totuși în final prezentatorul spune apăsat și acuzator: "Voluntariatul invocat e o minciuna sfruntata, pe care medicul Laura Lacatusu le-o spune de ani buni oamenilor simpli de la tara."

Cel puțin ciudat este și montajul emisiunii. Prezentatorul emisiunii acuză: "A disparut dispensarul rural si in locul sau au aparut puncte de lucru, cu usi incuiate cu lunile, la care bati degeaba. Relatia dintre doctor si pacient se desfasoara ... mai mult pe hartie, in facturile pe care medicii de familie le trimit lunar Casei de Asigurari. Si dupa ce ca medicina de familie e slab finantata, sistemul e si fraudat." Imaginile prezentate imediat după această introducere sunt din Botoșani, unde Dr. Paul Șerban și soția sa, ambii medici de familie, lucrează în cabinete moderne, dotate și asigură îngrijiri pacienților din două comune. Nu este prezentată nici o fraudă sau vreun punct de lucru cu lacăt pe ușă ! După această prezentare de fix 42 de secunde a unui exemplu pozitiv, este prezentat un medic de familie din Statele Unite ale Americii care "face telemedicină". Trecând peste definiția eronată a telemedicinei, se observă că reporterul ignoră faptul că și în România toți medicii de familie prescriu rețete electronice, majoritatea de mai mult de un an, de când sistemul era încă în faza de testare. Și că singurul motiv pentru care pacientul trebuie să viziteze lunar cabinetul să ia o copie a rețetei electronice tipărite (deși aceasta este văzută de farmacie online pe server și pacientul cu schemă de tratament stabilă ar putea să se prezinte direct la farmacie, ca în SUA) este lipsa de dorință a CNAS de a implementa acest concept. Similar, și medicii de familie din România ar putea accesa electronic analizele pacienților efectuate în spitalele românești, dacă CNAS ar fi implementat aceste funcționalități în sistemul informatic SIUI existent în varianta online din 2010 și dacă spitalele ar fi accesat fonduri europene pentru a se informatiza în perioada 2008-2013. Nici mult așteptatul Dosar Electronic al Pacientului nu pare că va rezolva această problemă, spitalele nefiind pregătite iar laboratoarele de analize și centrele de imagistică nefiind cuprinse în proiect.

Responsabilii emisiunii "România, te iubesc !" au ratat șansa imensă a inițierii unei dezbateri reale, corecte, asupra problemelor existente în mediul rural din punct de vedere al accesului românilor la serviciile medicale. Au ales să trateze subiectul superficial, exploatând excepțiile și cautând mai mult senzaționalul.

Nu este prima oară când trustul MediaPro dă dovadă de reavoință în ceea ce privește medicina de familie românească. Așa cum medicii depun Jurământul lui Hippocrate și trebuie să respecte codul deontologic al Colegiului Medicilor, la fel și jurnaliștii au un cod deontologic care îi obligă să redea realitatea obiectiv, nepărtinitor. Realitatea tristă este că și între medici și între jurnaliști există exemple care nu fac cinste breslei. Nu putem spera decât că numărul lor este cât mai mic raportat la total.

Spune-ți opinia despre prevenția în sănătate !

Despre sistemul de sănătate avem fiecare o opinie personală. Putem arăta în orice discuție care este problema de fapt și ce trebuie făcut. Adesea arătăm că soluțiile oferite de alții sunt doar pansamente temporare iar cauzele reale sunt de cele mai multe ori ignorate. Știm că în orice problemă este mai bine să ne ocupăm de cauză decât doar să încercăm să eliminăm efectele care vor reveni. În cărțile de medicină acest lucru știut este exprimat prin "Este mai bine să previi decât să tratezi !"

Din păcate în România reformelor continue din sistemul medical și a celor 22 de miniștri ai sănătății în tot atâția ani, acestă expresie este doar folosită, nu și aplicată. Cu atât mai puțin la nivel de politici sanitare. Opinia ta, spusă într-un mod organizat, poate schimba însă politicile sanitare. Implică-te și spune-ți opinia dând click pe acest formular până miercuri, 24 aprilie, ora 17, pentru ca soluțiile tale să ajungă la decidenți !

Inexistența unei strategii naționale în domeniul sănătății, construită în jurul omului sănătos și a ideei de prevenire a îmbolnăvirilor, a adus România în situația ca cea mai mare parte a banilor din Sănătate să fie cheltuită pentru boli și bolnavi. Banii sunt cheltuiți pentru medicamente, internări în spital și intervenții necesare în stadii grave ale bolilor (dializă, stent, transplant)  iar cea mai mare parte a atenției publice este concentrată tot pe subiectul tratamentului, bolilor și bolnavilor. Tema prevenției în Sănătate lipsește aproape în totalitate din politicile de sănătate dar și din atenția publică, cu excepția unor campanii ale societăților profesionale și altor organizații non-guvernamentale.

Cine pierde din această cauză ? Toți cei care au de pierdut atunci când românii sunt bolnavi, nu pot munci, nu sunt productivi, devin deprimați și apatici, consumă cantități din ce în ce mai mari de medicamente, solicită servicii din ce în ce mai complexe și mai costisitoare de îngrijire, necesită atenția unor medici și altor cadre medicale și nemedicale suprasolicitate, nerespectate și prost plătite care sunt forțate să plece din țară.

Cine câștigă din această cauză ? Nu românul bolnav. Nici românul sănătos sau aparent sănătos care știe că, deși îi sunt oprite din salariul brut 5,5 procente "pentru sănătate", în realitate nu vede nici o intervenție pentru menținerea stării sale de sănătate și știe că, în cazul în care el sau cineva drag se va îmbolnăvi, va avea multe reproșuri de făcut sistemului medical pentru modul cum va fi îngrijit. Iar reproșurile vor fi în egală măsură atât pentru sistemul public, unde este asigurat obligatoriu, cât și pentru sistemul privat, unde se poate asigura facultativ, însă știe că nu i se pot rezolva toate problemele de sănătate și, în cazul unei boli mai grave sau complicațiilor, va fi trimis tot în sistemul public.

Opiniile pe care le avem despre aceste subiecte pot și trebuie să fie exprimate într-un cadru organizat. Nu doar pe bloguri, forumuri, Facebook, în comentariile ziarelor online sau în orice altceva care ține de social media. Nici doar în discuțiile cu prietenii. Politicile publice pot fi influențate prin presiune publică. Nu prin acea presiune a străzii, a lozincilor și a marșurilor sau protestelor. Ci prin cea a rapoartelor și recomandărilor societății civile, popularizate prin presă, recomandări care capătă greutate atunci când sunt bazate pe opiniile colectate de la cât mai mulți români interesați de subiect. Opinie care poate fi formulată și trimisă mai rapid decât scrierea unui comentariu sau unui articol pe blog.

Vineri, 26 aprilie 2013, va avea loc la Târgu Mureș audierea publică "Prevenția în Sănătate - Cine câștigă și cine pierde în sistemul de sănătate ?".

Spune-ți opinia în scris direct în formularul simplu de aici până cel târziu miercuri, 24 aprilie, ora 17 !

Opiniile scrise înregistrate pot fi susținute și verbal vineri la Târgu Mureș. Opiniile se vor sintetiza într-un raport sinteză, de către Comisia de Experți a audierii publice, ce va fi făcut public, într-o conferinţă de presă, va fi transmis tuturor celor care au participat la audierea publică la adresa electronică indicată în formularul de înscriere, precum și decidenţilor politici cu responsabilităţi în domeniu.

Implică-te pentru menținerea stării tale de sănătate ! Implică-te pentru ca menținerea stării tale de sănătate să nu mai fie doar responsabilitatea ta, ci elementul central al politicilor de sănătate din România. Înregistrează-ți acum opinia pentru audierea publică aici  !

Spune-le și prietenilor să-și înregistreze opinia și să facă audierea publică de vineri cunoscută. Discuțiile între prieteni sau facilitate de social medica clarifică opiniile personale, însă nu duc la schimbări reale. Schimbarea în sistemul medical românesc apare prin implicare !

Pagina audierii publice conține detalii suplimentare despre procedura de audiere publică și o bibliografie cuprinzătoare pe tema prevenției și sistemului medical românesc.

Diavolul se ascunde în detalii

Așa cum am menționat în mai multe articole de-a lungul anilor, Casa Națională de Asigurări de Sănătate impune o serie de reguli în modul de funcționare a sistemului de asigurări sociale de sănătate. Aceste reguli sunt mai mult sau mai puțin știute și respectate de asigurați și furnizorii de servicii medicale (cabinete, spitale, laboratoare, farmacii și alții). Atât furnizorii cât și CNAS au obligația să informeze asigurații despre aceste reguli. Furnizorii își ornează pereții cu tot felul de afișe informative și consumă aproximativ o treime din timp explicând aceste reguli asiguraților.

CNAS nu își respectă această obligație și adesea chiar dezinformează asiguratul care solicită lămuriri. Dacă solicitarea este făcută în scris, răspunsul scris primit este paragraful din actul normativ, în limbajul juridic dificil de înteles pentru pacientul obișnuit. Numeroși medici de familie reclamă pe forumurile interne de discuții că pacienții au fost informați de funcționarii caselor de asigurări, când s-au dus să ceară lămuriri despre anumite probleme întâmpinate, că își pot și schimba medicul de familie dacă acesta refuză anumite servicii. Chiar și atunci când, în realitate, medicul de familie nu făcea decât să respecte regulile stabilite chiar de casa de asigurări !

Un Top 5 al problemelor generate de această stare de fapt:

1. Rețeta compensată/gratuită neprimită în urma consultației dintr-o policlinică/ambulatoriu de specialitate, cameră de gardă, ambulanță sau în urma internării în spital. Nu doar medicul de familie are dreptul și obligația să prescrie acest tip de rețete ci toți medicii care lucrează într-o unitate care are contract cu casa de asigurări. Mai mult, medicul de familie nu are dreptul să prescrie o rețetă în urma indicației unui alt medic, deoarece fiecare medic are obligația să-și finalizeze consultația proprie fără să delege această responsabilitate unui alt coleg. În cazul pacienților care necesită tratament pentru mai multe luni, medicul de familie va monitoriza evoluția și va continua sau ajusta tratamentul inițiat de alt medic, dar doar începând din a doua lună după externare/consultația acordată de alt medic.

2. Biletul de trimitere neprimit în urma consultației efectuate de alt medic decât cel de familie sau solicitat abuziv. Ca și în cazul rețetelor compensate/gratuite, biletul de trimitere alb-roz care asigură accesul la servicii decontate de casa de asigurări poate și trebuie să fie primit de la toți medicii care lucrează într-o unitate care are contract cu casa de asigurări. Dacă medicul oncolog recomandă un consult la cardiologie sau alergologie, acesta trebuie să înmâneze pacientului biletul alb-roz atât de necesar, scutindu-l astfel pe pacientul aflat în suferință și pe apropiații săi de un drum suplimentar la medicul de familie, de o programare prealabilă la acesta și de întârzierea cu câteva zile a consultului. Biletul solicitat abuziv este întâlnit în situațiile în care, deși pentru boala respectivă pacientul trebuie să fie primit fără bilet de trimitere, medicul/unitatea îl solicită totuși. Bolile respective au fost prevăzute de casa de asigurări în Anexa 9 a Normelor de aplicare a contractului-cadru și includ tumorile maligne până la și după confirmarea diagnosticului, infarctul miocardic, tuberculoza și altele. Pacientul este iarăși pus, prin necunoașterea regulilor de către toți furnizorii, să facă un drum suplimentar și nenecesar la medicul de familie. Medic care nu îi va putea da aceste bilete de trimitere, deoarece ar încălca și el regulile de mai sus.

3. Biletul de trimitere "la cerere". Legea sănătății prevede că doar serviciile medicale considerate necesare de medic pot fi decontate din fondul asigurărilor de sănătate. Dacă pacientul dorește să facă anumite investigații sau consultații contrar opiniei medicului, acestea sunt considerate de casa de asigurări "la cerere" și necesită plata directă din partea pacientului. Medicul nu poate da bilet de trimitere în aceste cazuri, riscând sancțiuni financiare din partea casei de asigurări.

4. Neacordarea concediului medical de câtre medicul care îl recomandă și solicitarea concediului medical în absența unui diagnostic. La fel ca în cazul rețetelor și biletelor de trimitere, și concediile medicale trebuie date de medicul care le recomandă. Alt medic poate doar acorda un număr fix de zile suplimentare, daca starea de sănătate a pacientului impune acest lucru. Acordarea concediului medical în absența unui diagnostic este strict interzisă și supusă sancțiunilor financiare dar și penale. Singura excepție este reprezentată de concediul pentru îngrijire copil, în care parintele poate primi concediu medical în cazul în care copilul în vârstă de până la 9 ani este bolnav.

5. Neconcordanța între starea reală de asigurat a unui pacient și informația disponibilă în Sistemul Informatic Unic Integrat al CNAS. Această problemă face ca asiguratul (pacientul) să nu poată beneficia de drepturile sale (consultație fără plată directă, rețetă cu un anumit grad de compensare ș.a.) decât dacă medicul alege să îl creadă pe cuvânt sau să îi solicite o serie de acte doveditoare și să se și încreadă în veridicitatea acestora. Au existat cazuri în care actele au fost false iar medicul a fost pus de casa de asigurări să plătească întreaga contravaloare a serviciilor, analizelor și medicamentelor recomandate.

Poate cea mai mare problemă generată de necunoașterea regulilor stabilite și impuse de casa de asigurări este apariția conflictelor între medici și pacienți, dialogul purtat pe un ton nepotrivit din ambele direcții și în final schimbarea medicului de familie sau scoaterea de pe listă a pacientului.

Articolele pe aceste teme sunt disponibile în secțiunea Mituri.

Ziua Mondială a Sănătății

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, medicii de familie au amintit într-un comunicat de presă despre importanța controlului tensiunii arteriale în prevenirea apariției hipertensiunii arteriale și complicațiilor sale.

"Dacă ai în familie cel puțin un caz de hipertensiune arterială, dacă nu ți-ai măsurat niciodată tensiunea arterială, dacă nu ești sigur că nu ai hipertensiune, fă un gest simplu, o vizită în cabinetul medicului tău de familie și măsoară-ți corect tensiunea arterială! Cheia succesului este depistarea precoce a hipertensiunii! La fel de importante pentru pacienții deja diagnosticați sunt respectarea unui stil de viață sănătos și a tratamentului pe termen lung.  Ignorarea tratamentului constant și corect, a vizitelor la medic se plătesc, din păcate extrem de scump, în ani de suferință a pacienților și familiilor lor. Dializa, intervențiile chirurgicale la nivel cardiac, tratamentul de lungă durată în urma unui accident vascular cerebral, toate acestea presupun suferință și costuri enorme pentru pacienți și familiile lor, dar si pentru sistemul medical în ansamblu și pot fi evitate cu ajutorul medicilor de familie" - Dr. Rodica Tănăsescu, medic de familie, președinte SNMF.

Inițiativa se înscrie într-o serie de campanii pentru pacienți și promovarea intervențiilor preventive în Sănătate ale medicilor de familie.

Spital privat, asigurare de stat

Declarația făcută ieri de Ministrul Sănătății, dl. Eugen Nicolăescu, a stârnit deja reacții vehemente. Ministrul a anunțat că are în vedere ca de la 1 martie spitalele private să nu mai poată încheia contract cu casele de asigurări sociale de sănătate (CNAS), având astfel acces la fondurile "publice" din FNUASS.

"Cineva care îşi dezvoltă o afacere privată nu şi-o face pe banul public. Când îşi gândeşte business plan-ul respectiv, ca să-şi facă investiţia, se gândeşte ce venituri are din ceea ce poate el, nu din ceea ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă - sau poate printr-o competiţie foarte serioasă şi foarte deschisă, ceea ce mă îndoiesc. Deci, în acest moment, decizia noastră este clară: sectorul public trăieşte din banul public; sectorul privat trăieşte din banul privat." a declarat Ministrul Sănătății, citat de Jurnalul.ro.

Ministrul Nicolăescu are curajul să ridice în spațiul public o temă pe care alți factori de decizie din Sănătate s-au făcut că nu o văd. Concurența neloială pe care serviciile medicale private o fac serviciilor medicale publice. Așa cum am arătat în alte articole de pe blog (Înscrie-te la medicul de familie Mall-Medical !, Analize și consultații "gratuite", "cu discount 60%" !), spitalele și centrele medicale private își fac publicitate și atrag clienții-pacienți folosindu-se de "gratuitățile" oferite de fapt de casa de asigurări sociale de sănătate.

Gratuitățile sunt însă parțiale. Dacă într-un unitate medicală publică taxarea suplimentară a pacientului asigurat este interzisă prin lege, unitățile medicale private taxează suplimentar clienții-pacienți sub pretextul "La privat se plătește totul. Se oferă o reducere dacă ești asigurat și ai bilet de trimitere de la medicul de familie." Serviciile raportate și decontate de spitalele si centrele private prin casele de asigurări sunt prea puțin verificate de CNAS, deși sistemul informatic extrem de complex și cuprinzător SIUI ar putea permite aceste verificări.

Vlad Mixich vorbește în editorialul de astăzi despre toaletele curate și asistentele zâmbitoare din spitalele private, omitând abil câteva lucruri evidente. Spitalul privat își permite să aibă toalete curate și asistente bine plătite și zâmbitoare pentru că pe lângă banii decontați de la asigurările de stat spitalul privat taxează suplimentar clientul-pacient, cu chitanță, în mod legal. Spitalul public nu are voie să taxeze suplimentar pacientul, cu chitanță, iar acei bani sa-i poată investi în curățenia toaletelor și plata angajaților. Spitalul public este limitat de legislație să arate ca un spital privat. Mai este limitat și de corupție și manageri adesea dezinteresați sau incompetenți. Însă ce manager competent acceptă să lucreze într-un spital public pe salariul de bugetar din sistemul sanitar ?

Și alte persoane publice și-au manifestat opinia astăzi referitor la planurile Ministerului, printre care Cristian Ghinea și Cristian Preda. Ambii aduc în discuție concurența loială, în opinia lor, care ar trebui să fie permisă între public și privat. C. Ghinea chiar insistă, sfătuind pe Ministru: "Dom`le, încurajează-le pe alea private. Vezi ce vor ca să presteze mai ieftin, ca să ajungă să se opereze toată lumea acolo. Lasă liberă concurența între stat și privat pentru banii noștri, scopul tău e să ajuți contribuabilii, nu să ajuți spitalele de stat." Care concurență liberă și loială ? Atât Mixich cât și Ghinea aduc în discuție șpaga din spitalele publice vs. taxa cu chitanță din spitalele private uitând din nou abil să menționeze că șpaga este opțională, în timp ce taxa este obligatorie. Sau că spitalul privat își refuză direct și fără negociere clientul-pacient care nu are bani de taxă, chiar daca este asigurat la stat, în timp ce spitalul public nu are voie prin lege să refuze nici un pacient, asigurat sau neasigurat, chiar dacă acest lucru îl face să depășească bugetul primit de la asigurarea de stat.

Este ciudat cum jurnaliștii și formatorii de opinie uită atunci când reacționează la o astfel de declarație că în România cei mai mulți pacienți sunt copii, vârstnici și în general persoane cu venituri mult sub salariul mediu pe economie, care nu pot plăti taxele de spitalizare cerute de spitalele private. În timp ce persoanele care se adresează spitalelor și centrelor private sunt foarte puține, chiar și în condițiile în care, în ultimii ani, aceste unități au avut contract cu casa de asigurări.

Update: A doua zi de comentarii pe marginea declarațiilor venite din partea ministerului a adus câteva opinii echilibrate, cum este cea a lui Cristi Rogozanu. Care pune o întrebare ce atinge esența problemei din spatele deciziei ministeriale: "Vrem sănătate bună pentru puţini sau ceva sănătate pentru toţi?"

La o săptămână după anunț ministrul Nicolăescu răspunde timp de o oră tuturor întrebărilor în emisiunea lui Victor Ciutacu. Înregistrarea emisiunii aici și articolul jurnalistului aici.

Rolul vaccinului BCG

Ministerul Sănătății a anunțat săptămâna trecută reluarea vaccinării BCG împotriva tuberculozei (TBC). Aceasta a fost întreruptă în luna noiembrie în urma reportajelor din presă despre reacțiile adverse întâlnite  la câțiva nou născuți vaccinați în maternitate în primele zile după naștere.

Decizia Ministerului Sănătății a fost sistarea vaccinării și solicitarea opiniei unor experți străini. Aceștia au confirmat că reacțiile adverse întâlnite au fost minore, obișnuite și nu prezintă un risc pentru sănătatea copiilor. Frecvența reacțiilor adverse întâlnite în România a fost de mai puțin de 1 din 1000 de nou născuți vaccinați.

Discuțiile de pe marginea acestor decizii au readus în prim plan problema refuzului vaccinării. O temă mai puțin discutată este cea a motivelor care stau la baza programelor naționale de vaccinare, existente în toate țările, și anume bolile care pot fi prevenite prin vaccinare. Într-un comunicat al organizației profesionale a medicilor de familie, aceștia amintesc despre complicațiile care ar fi trebuit să mai existe doar în cărțile de medicină: meningita tuberculoasă și miliara. Dr. Cristian Sever Oană, medic de familie și fost președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, scrie într-un editorial publicat astăzi "Umbrele trecutului ne urmăresc încă!". 

Și probabil vor continua să o mai facă, atât timp cât Ministerul Sănătății nu va înțelege importanța unei achiziții constante, fără sincope, a dozelor de vaccin din Programul Național de Imunizare - știut fiind că în fiecare an există perioade în care acestea nu sunt distribuite de Direcțiile de Sănătate Publică medicilor de familie, școlari și celor din maternități. Și atât timp cât Ministerul Sănătății și alte instituții și organizații nu vor înțelege importanța apariției unor programe naționale, bine organizate, de promovare a importanței vaccinării.

Sănătatea nu face rating

La Palatul Parlamentului are loc astăzi o dezbatere pe tema Sănătății. Organizatorul este unul dintre cele mai mari trusturi de presă din România - Intact. Evenimentul a fost anunțat în urmă cu câteva săptămâni pentru prima oară. De atunci a mai fost anunțat, anemic, doar în urmă cu câteva zile pe siteurile Antena 1, Antena 3 si Jurnalul Național. O dezbatere pe tema Sănătății, într-un an electoral, la care participa toți factorii de decizie și o mare parte din actorii importanți din sistemul de sănătate ar fi trebuit, cel puțin teoretic, să beneficieze de o promovare mult mai bună. Mai ales din partea trustului de presă care organizează evenimentul !

Printre participanți sunt primul ministru, care în același timp este și ministrul interimar al Sănătății (Ponta), subscretari de stat din ministerul Sănătății și Finanțelor (Arafat, Gherghina), un fost ministru al Sănătății (Nicolaescu), europarlamentari (Bușoi, Sârbu), manageri ai firmelor de asigurări, de medicamente, manageri de spital, cadre universitare, reprezentanți ai asociațiilor de pacienți.

În ciuda lipsei de promovare pre-eveniment, ar fi fost de așteptat ca măcar în ziua dezbaterii televiziunile să transmită live cele mai fierbinți declarații ale participanților. Sau măcar înregistrări, în cadrul edițiilor de știri difuzate din oră în oră. Pe siteurile și posturile TV ale trustului de presă este însă liniște. Antena 3 a transmis live de pe holul Palatului Parlamentului doar în prima oră a evenimentului. Apoi, nimic despre Sănătate, timpul de emisie fiind ocupat de "breaking news"-uri despre furtuna Sandy, atacul cu topor de la oficiul poștal, nașii CFR, decizia Senatului pentru Mircea Diaconu și ancheta DNA pentru gala Bute.

Probabil pentru că Sănătatea nu face rating. Sau nu face rating de una singură. Pentru că dacă adaugăm scandalurile din Sănătate atunci apare și ratingul.

O astfel de dezbatere, cu asemenea participanți, organizată de unul dintre cele mai mari trusturi de presă, ar fi trebuit să monopolizeze pentru o zi, poate chiar două, toate posturile de televiziune. Mai ales când dezbaterea își propune să "decidem împreună dacă 2013 este anul în care sistemul de sănătate din România oferă doar o listă de aşteptare pentru moarte sau o şansă reală la viaţă!"

Cum facem ca Sănătatea să facă rating ? Cum punem problemele din Sănătate, de la lipsa de educație medicală a românilor până la subfinanțarea cruntă, și mai ales soluțiile pentru aceste probleme, pe agenda publică și pe agenda politică în România ?

P.S.: O absență notabilă în programul dezbaterii - reprezentanți ai medicinei de familie. Probabil organizatorii au considerat că nu este necesar să ia cuvântul și aceștia. În fond nu reprezintă decât o treime din numărul total de medici care mai profesează în România și asigură accesul întregii populații la asistență medicală de bază, oferind zilnic consultații pentru peste 200.000 români. Cu totul neimportant într-o dezbatere pe tema Sănătății în România.

Există o legătură între vaccinare și autism ? Scurt istoric

Temerea principală legată de vaccinare, popularizată pe multe siteuri contra vaccinării, este aceea legată de autism. Mitul are la origine un studiu al medicului Andrew Wakefield publicat în 1998 de revista medicală The Lancet.

Deși în studiul publicat autorii menționează că nu a putut fi demonstrată o legătură între autism și vaccinul ROR (contra rujeolă, oreion și rubeolă), în conferința de presă în care a fost prezentat studiul Andrew Wakefield a cerut oprirea vaccinării ROR până când alte studii vor putea confirma dacă există această legătură. Presa a preluat declarația și astfel a pornit panica legată de vaccinarea ROR și autism.

Studiile efectuate din 1998 până în prezent nu au găsit o legătură între vaccin și autism însă ancheta unui jurnalist în 2004 a găsit o legătură între Andrew Wakefield și un avocat care dorea să intenteze un proces producătorilor vaccinului ROR, prin care să ceară daune pentru clienții săi, parinți ai unor copii care sufereau de autism. Revista The Lancet și-a anunțat în același an cititorii despre conflictul de interese al autorului.

În anii următori, GMC - Consiliul Medicilor din Marea Britanie (echivalentul Colegiului Medicilor din România) a declanșat o investigație care s-a finalizat în 2010 prin retragerea dreptului de practică medicală pentru Andrew Wakefield. În același an, revista The Lancet a retras complet articolul referitor la studiul din 1998, acesta nemaifiind disponibil nici în arhive, pentru a nu induce publicul în eroare.

În 2011 și revista British Medical Journal a publicat un articol referitor la retragerea studiului. Știrea a fost preluată și în presa din România la începtul anului trecut însă nu s-a bucurat de multă atenție. Întreaga istorie a acestui mit poate fi citită în limba engleză aici sau privită în aceste ilustrații.

La Urgențe sau la medicul de familie ?

Câteva articole recente din presă prezintă reclamațiile unor medici din compartimentele de urgență ale spitalelor la adresa medicilor de familie. Aceștia susțin că sunt sufocați de pacienți care nu reprezintă urgențe pentru ca medicii de familie nu își fac treaba.

Așa cum am mai menționat, programul de lucru al medicilor de familie este limitat, de altfel ca și al medicilor din spitale. Acestea sunt prevederile contractului cu casa de asigurări. Program pe perioada nopții există doar în centrele de permanență, înființate doar în anumite zone, la solicitarea autorităților.

Prezența pacienților în număr mare la camerele de gardă nu ține însă neapărat de programul medicilor de familie, ci mai degrabă de o proastă informare din partea casei de asigurări și de reglementarea insuficientă a sistemului public de sănătate. O parte dintre pacienți nu știu că medicul de familie este medicul de prim contact și cred că toate problemele se rezolvă la spital, mai ales daca percep problema lor de sănătate ca pe una urgentă. Există și o necunoaștere a definiției urgenței medico-chirurgicale (anexa 21). Reglementarea insuficientă a sistemului face ca pacienții care aleg să apeleze la ambulanță sau să se prezinte la compartimentul de urgență, fără să aibă o urgență medico-chirurgicală, să fie totuși consultați și tratați. Nu sunt astfel stimulați ca a doua oară să apeleze la medicul de familie.

În plus, chiar și cu așteptarea care uneori poate fi de câteva ore, sunt totuși consultați în aceeași zi, în timp ce la medicul de familie trebuie să se programeze din cauza limitei de 20 consultații/zi.

Prezentarea la medicul de familie pentru orice problema de sănătate dar și pentru controale, în absența simptomelor, ar fi benefică atât pacienților cât și sistemului. Medicul de familie cunoaște cel mai bine istoricul pacientului, reducând astfel riscul diagnosticului greșit și având posibilitatea să stabilească mai rapid diagnosticul corect. Aceste informații reduc și necesarul de analize și investigații suplimentare, astfel încât costurile sistemului sunt mult reduse.

Reforma ar trebui să aibă încredere în medicii de familie

"Urmează o doamnă care are o boală cronică de peste zece ani. Este o pacientă grijulie, respectă sfaturile şi se simte bine cu un medicament pe care îl ia de la începutul bolii. Vine pentru o „scrisoare medicală“, de multe ori doar o supervizare periodică, pe care medicii de familie sînt obligaţi să ne-o ceară nouă, specialiştilor. Mă simt ridicol, medicul de familie şi pacienta însăşi ştiu mai bine decît mine ce trebuie să facă, bolnava îmi spune şi doza din medicament care o ajută cel mai mult. Pierd timp, completez o mulţime de hîrtii, bolnava pierde timp. Pentru această pacientă, reforma ar trebui să aibă încredere în medicii de familie, să le dea competenţe multiple, pe care să le verifice, să le dea responsabilităţi mai multe, ajutor să-şi doteze cabinetele şi o remuneraţie mai mare. Imensa majoritate a bolilor pot fi diagnosticate, tratate şi urmărite de aceştia, mai eficient financiar şi lăsînd mai mult timp şi resurse spitalelor, mie, pentru cazurile dificile."

Dilema Veche - O zi din viața unui medic - Dr. Nicolae Rednic, medic primar medicină internă, Spitalul Universitar CFR Cluj

Reforma în Sănătate

Fragment dintr-un articol de ziar:

"Va continua reducerea numarului de paturi din spitale pana vor ramane 5 la mia de locuitori, iar alte unitati vor fi privatizate sau transformate in camine pentru varstnici. De asemenea, Guvernul a recunoscut ca nu poate sustine actuala lista de medicamente compensate si gratuite, aceasta urmand sa fie modificata cu ajutorul expertilor Uniunii Europene. Deoarece pana acum au fost prescrise multe medicamente scumpe, de ultima generatie, pe lista de compensate vor ramane doar produsele generice, au declarat reprezentantii Guvernului. In plus, spitalele clinice vor fi platite doar pentru cazurile rezolvate, iar directorii de unitati vor incheia contracte de management, avizate de Directiile de Sanatate Publica si consiliile judetene."

Articolul a apărut în ziarul Adevărul pe 22 februarie 2003.

Minciuni de 9000 euro

Mediafax, parte a trustului pro-intoxicărilor de presă, continuă şirul ştirilor inventate.

Săptămâna trecută, o altă ştire inventată, "cu dedicaţie" a pus pumnul în gură protestului medicilor de familie. Deşi dezminţirea din partea medicilor de familie a venit în doar o oră prin comunicat de presă, Mediafax nu s-a grăbit cu corectarea ştirii. Ştirea originală a rămas pe site, complet nemodificată, iar articolul pentru dezminţire apărut abia după 2 ore lasă loc interpretărilor.

Astăzi este rândul "divulgării" veniturilor medicilor de familie, tot printr-un articol în mod evident tendenţios. Sursa: Ziarul Financiar, parte a aceluiaşi trust din care face parte şi Mediafax.

Deşi dintr-o frază din text reiese că un singur cabinet a avut un venit lunar de 9000 euro, conform informaţiilor discutabile furnizate jurnalistei Ioana David de surse din CNAS, titlul şi restul articolului sugerează că acestea ar fi veniturile tuturor medicilor de familie.

Autoarea continuă în mod deliberat confuzia dintre venitul net al medicului (prin comparaţia cu cel al CEO-ului) şi cel al cabinetului medical.

Se sugerează că media de pacienţi care se adresează unui cabinet este de 2500-3000 pacienţi, deşi în realitate, aşa cum reiese şi din al doilea articol tendenţios pe aceaşi temă publicat astăzi de ZF.ro (?!), doar 20% dintre medici au peste 2500 de pacienţi !

Este uluitoare lipsa de profesionalism şi de deontologie a jurnalistei Ioana David, redactor Companii (?!) la Ziarul Financiar, care în urmă cu doar 6 luni ştia foarte bine diferenţele dintre venitul cabinetului, al medicului si cheltuielile cabinetelor.

În realitate un cabinet de medicină de familie nu poate primi pentru serviciile decontate încă de anul trecut sume atât de mari de bani, deoarece limita maximă impusă de CNAS pentru plată este de 2200 pacienţi. Chiar şi înainte de 2010 însă, veniturile aferente unei liste de peste 2200 de pacienţi erau echilibrate prin cheltuielile foarte mari existente pentru un aşa număr mare de pacienţi - nu există medic cu 6600 de pacienţi care să funcţioneze într-un singur cabinet. Este vorba de câte un medic din mediul rural şi zone izolate, care administrează mai multe cabinete/puncte de lucru grupate, pentru care toţi banii de la casa de asigurări vin pe acelaşi contract. Mai există posibilitatea ca aceste facturi să fie de fapt pentru centrele medicale private, cu mai mulţi medici de familie angajaţi !

CNAS, prin casele judeţene de asigurări, are obligaţia contractuală să afişeze pe site valorile tuturor contractelor cu toţi furnizorii, obligaţie care nu este respectată. În schimb, CNAS consideră oportun să lanseze câte o fumigenă cu ajutorul anumitor părţi ale presei, cum ar fi "Top 3 venituri", prezentate ca medie şi regulă în cel mai manipulator mod cu putinţă, de fiecare dată când furnizorii reclamă câte o problemă gravă din avalanşa de probleme existente în ograda CNAS. De menţionat că fumigena "top 3 venituri" a fost lansată şi în aprilie 2010, la începutul protestului medicilor, cu acelaşi scop de a manipula opinia publică.

Alte exemple din partea trustului de presă pro-intoxicare în ultimii 2 ani:

CNAS recunoaşte că pacientul 21 există

Lipsă de deontologie: PRO TV, Andreea Esca

Care ar putea fi cauza unei asemnea slugărnicii faţă de CNAS ? Umblă vorba în târg că restanţele la plata asigurărilor de sănătate...

Update: ZF.ro a blocat comentariile pentru cele două articole şi le-a ascuns pe cele care existau deja. Pagina are în acest moment peste 5000 de vizualizări, în mare parte ale medicilor de familie indignaţi care încearcă un drept la replică. Un articol pus la aceeaşi oră ieri are doar 2000 de vizite...

Medicii de familie explică, pacienţii şi medicii din ambulator îi susţin

Preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, dr. Rodica Tănăsescu, a participat la emisiunea Ediţie de prânz la postul B1 TV, unde a vorbit despre situaţia explozivă din sistemul medical, nemulţumirile medicilor şi acuzaţiile autorităţilor statului.

În aceeaşi emisiune au fost prezenţi şi dl. Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor şi dr. Cosmin Alexandrescu, preşedintele Asociaţiei Profesionale a Medicilor din Ambulator. Toate cele trei organizaţii fac parte din Alianţa Pentru Sănătate din România, constituită din necesitatea realizării şi implementării unor masuri pentru atenuarea degradării progresive a sistemului de sănatate din România.

Emisiunea poate fi urmărită pe siteul b1tv.ro.

Preşedintele Patronatului Medicilor de Familie din Bucureşti şi judeţul Ilfov, dr. Marina Pîrcălabu, a oferit un interviu Radio România Actualităţi, care poate fi ascultat pe siteul AMF Mures şi a avut o intervenţie prin telefon în emisiunea Business Box pe postul Money Channel, care poate fi urmărită pe money.ro.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie, dr. Doina Mihăilă, a răspuns întrebărilor reporterilor Antena3. Înregistrarea poate fi vizionată pe siteul antena3.ro.

"Un război la care am visat de mult" - Vlad Mixich

Jurnalistul Vlad Mixich scrie pentru Hotnews.ro un articol bine documentat şi foarte interesant despre medicii de familie şi "războiul" cu CNAS şi MS care are loc, din păcate, anual.

Acelaşi autor a realizat două interviuri pentru Hotnews.ro cu dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie şi cu Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

"Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a mintit", afirma presedintele Societatii Nationale de Medicina Familiei. Razboiul dintre medicii de familie si autoritati atinge paroxismul"

"Lucian Duta, presedintele CNAS: Bugetul medicinei de familie creste cu 10% Rodica Tanasescu, presedintele Societatii Medicilor de Familie: E o crestere ca la radio Erevan"

Interviu Dr. Adrian Dărăbanțiu

Pe Arad Online poate fi citit un interviu cu președintele Patronatului Medicilor de Familie Arad, dr. Adrian Dărăbanțiu, despre Contractul 2011-2012 și ce noutăți aduce pentru pacienți.

Interviul poate fi citit aici.

Satisfacția pacienților în sondaje

Satisfacția pacienților privind serviciile medicale și, în special, sistemul sanitar public, este un subiect îndelung discutat în ultimii ani. Lipsa finanțării, a dotărilor, corupția, birocrația și accesul îngreunat la medicamente și servicii medicale, și în ultima vreme chiar și lipsa medicilor și cadrelor medicale medii, contribuie la nemulțumirile pacienților.

În presă apar frecvent declarații cu tentă negativă și acuzatoare ale reprezentanților Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Din pacate, mass-media nu cere dovezi pentru aceste afirmații, făcând adesea jocul autorităților. De cele mai multe ori medicii sunt atacați, acuzați că nu își fac bine meseria, sunt acuzați de fraude privind actele medicale dar și cele financiar-contabile. Rar sunt date exemple concrete, de cele mai multe ori aceștia vorbesc despre un medic, care adesea reprezintă un caz particular sau o excepție.

Efectul de culpabilizare în bloc a medicilor este însă garantat, la fel și de mutare a atenției publicului, pacienților, de la problemele reale ale sistemului public de sănătate și de la lipsa totală de soluții reale și de strategii pe termen mediu și lung. De fapt, este mutată atenția de la incompetența absolută a autorităților și de la lipsa completă de viziune privind sistemul de sănătate în general, fie el public sau privat.

Sondaje despre satisfația pacienților au fost realizate, chiar în ultimii doi ani, de diverse instituții neguvernamentale și de Colegiul Medicilor din România. În toate aceste sondaje, încrederea și satisfacția pacienților legate de medicul de familie au fost de peste 50% și chiar peste 80%.

În sondajul realizat de Colegiul Medicilor anul trecut, 60,6% dintre pacienți au multă și foarte multă încredere în medicii de familie, 24,4% având potrivit de multă încredere. Procentele le depășesc atât pe cele referitoare la medicii din spitale, cât și pe cele referitoare la medicii din sistemul privat.

În urma unui sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie realizat în anul 2010, a reieșit că peste 80% dintre pacienți sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de medicii de familie. Același sondaj a relevat că 47% din problemele de sănătate sunt rezolvate în totalitate de medicul de familie, și alte 44% sunt rezolvate parțial. Peste 80% dintre pacienții chestionați au declarat că medicul de familie le acorda suficient timp pentru consultație, discuții și informare. Referitor la accesul la medicul de familie, 66% dintre respondenți au declarat că au acces de fiecare dată și 15% de cele mai multe ori.

Luna trecută a fost publicat raportul Cercetarea calității vieții în România 2010, realizat de Institutul de cercetare a calității vieții al Academiei Române. "Asistența medicală primară este, în general, pozitiv evaluată, 56% dintre respondenți apreciind‐o ca fiind bună sau foarte bună, 28% considerând că este satisfăcătoare iar 16% apreciind‐o ca fiind proastă sau foarte proastă." Același studiu arată că 54% dintre români au o parere negativă despre sistemul sanitar în ansamblu.

Poate și presa trebuie să se obișnuiască să ceară dovezi, să caute informații din surse neutre și să ceară părerea tuturor părților implicate atunci când realizează reportaje despre sistemul sanitar în general și medicii de familie în special.

Lipsă de deontologie: PRO TV, Andreea Esca

Într-o ştire difuzată în această seară de Andreea Esca şi într-un articol apărut pe siteul PRO TV, redactorii PRO TV dau din nou dovadă de o totală lipsă de deontologie profesională. Nu este de mirare, nefiind prima oară când PRO TV publică ştiri tendenţioase la adresa medicilor de familie. Oare ştirile, aceasta fiind o ştire, nu un editorial, nu trebuie să prezinte doar faptele şi declaraţiile părţilor implicate - în acest caz Casa de Asigurări, asiguraţii şi medicii de familie ?

Ştirea originală, aparută în urmă cu 4 zile, arăta că în evidenţele Casei de Asigurări apar 27 de milioane de români, dintre care doar 20 de milioane erau înscrişi pe listele medicilor de familie. PRO TV interpretează tendenţios ştirea şi acuză medicii de familie de raportări false, cu "sute de CNPuri false şi oameni care muriseră". Cum pot fi medicii de familie responsabili pentru excesul de 7 milioane de persoane din evidenţele Casei de Asigurări ?

PRO TV nu a cerut explicaţii şi de la medicii de familie, de unde ar fi aflat că este imposibil să existe în raportările făcute de aceştia "CNPuri false", deoarece medicii de familie raportează în diverse sisteme electronice furnizate de CNAS, cu mult înainte de apariţia SIUI, iar acele sisteme nu permiteau introducerea de CNPuri false. Iar pacienţii decedaţi au fost scoşi lunar de pe liste de casele de asigurări, în colaborare cu evidenţa populaţiei, atunci când medicii de familie nu au fost informaţi de familiile decedaţilor. Este posibil să existe şi excepţii la anumite case judeţene şi chiar şi printre medicii de familie, însă sunt doar atât, excepţii.

O altă dezinformare grosolană este legată de banii primiţi pe "lista de pacienţi", în realitate bani acordaţi pentru unele servicii medicale (vaccinări, controale anuale), modalitate de plată existentă în toată lumea, pe care redactorii PRO TV îi calculează atât de simplist înmulţind valoarea unui punct per capita cu numărul de pacienţi. În realitate, lucru care ar fi putut fi explicat de medicii de familie, dacă ar fi fost contactaţi, sau chiar printr-o simplă căutare pe acest blog, formula de calcul este mult mai complexă, iar la un număr de 1000 de pacienţi nu sunt acordaţi 4500 lei, cum se afirmă în articol, ci maxim 3000 lei.

PRO TV nu specifică, desigur, că aceşti bani reprezintă venitul cabinetului, şi nu banii medicului, informaţie repetată în toată media în ultimii 2 ani de medicii de familie. PRO TV probabil a uitat de această informaţie, la fel ca şi de ştirile difuzate acum câteva luni în care anunţa că medicii de familie nu vor mai avea dreptul să aibă pe listă mai mult de 2200 de pacienţi. Şi totuşi, în ştirea de astăzi, tot PRO TV anunţă că "unii medici de familie ajung la peste 25000 lei doar pentru pacienţi", ceea ce chiar şi cu modul de calcul înţeles de reporterii PRO TV, ar însemna peste 5500 de pacienţi.

Este de neînţeles cum una dintre cele mai vechi televiziuni "libere" din România şi cea mai cunoscută prezentatoare de ştiri, Andreea Esca, difuzează asemenea "ştiri".