Rolul vaccinului BCG

Ministerul Sănătății a anunțat săptămâna trecută reluarea vaccinării BCG împotriva tuberculozei (TBC). Aceasta a fost întreruptă în luna noiembrie în urma reportajelor din presă despre reacțiile adverse întâlnite  la câțiva nou născuți vaccinați în maternitate în primele zile după naștere.

Decizia Ministerului Sănătății a fost sistarea vaccinării și solicitarea opiniei unor experți străini. Aceștia au confirmat că reacțiile adverse întâlnite au fost minore, obișnuite și nu prezintă un risc pentru sănătatea copiilor. Frecvența reacțiilor adverse întâlnite în România a fost de mai puțin de 1 din 1000 de nou născuți vaccinați.

Discuțiile de pe marginea acestor decizii au readus în prim plan problema refuzului vaccinării. O temă mai puțin discutată este cea a motivelor care stau la baza programelor naționale de vaccinare, existente în toate țările, și anume bolile care pot fi prevenite prin vaccinare. Într-un comunicat al organizației profesionale a medicilor de familie, aceștia amintesc despre complicațiile care ar fi trebuit să mai existe doar în cărțile de medicină: meningita tuberculoasă și miliara. Dr. Cristian Sever Oană, medic de familie și fost președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, scrie într-un editorial publicat astăzi "Umbrele trecutului ne urmăresc încă!". 

Și probabil vor continua să o mai facă, atât timp cât Ministerul Sănătății nu va înțelege importanța unei achiziții constante, fără sincope, a dozelor de vaccin din Programul Național de Imunizare - știut fiind că în fiecare an există perioade în care acestea nu sunt distribuite de Direcțiile de Sănătate Publică medicilor de familie, școlari și celor din maternități. Și atât timp cât Ministerul Sănătății și alte instituții și organizații nu vor înțelege importanța apariției unor programe naționale, bine organizate, de promovare a importanței vaccinării.