Există o legătură între vaccinare și autism ? Scurt istoric

Temerea principală legată de vaccinare, popularizată pe multe siteuri contra vaccinării, este aceea legată de autism. Mitul are la origine un studiu al medicului Andrew Wakefield publicat în 1998 de revista medicală The Lancet.

Deși în studiul publicat autorii menționează că nu a putut fi demonstrată o legătură între autism și vaccinul ROR (contra rujeolă, oreion și rubeolă), în conferința de presă în care a fost prezentat studiul Andrew Wakefield a cerut oprirea vaccinării ROR până când alte studii vor putea confirma dacă există această legătură. Presa a preluat declarația și astfel a pornit panica legată de vaccinarea ROR și autism.

Studiile efectuate din 1998 până în prezent nu au găsit o legătură între vaccin și autism însă ancheta unui jurnalist în 2004 a găsit o legătură între Andrew Wakefield și un avocat care dorea să intenteze un proces producătorilor vaccinului ROR, prin care să ceară daune pentru clienții săi, parinți ai unor copii care sufereau de autism. Revista The Lancet și-a anunțat în același an cititorii despre conflictul de interese al autorului.

În anii următori, GMC - Consiliul Medicilor din Marea Britanie (echivalentul Colegiului Medicilor din România) a declanșat o investigație care s-a finalizat în 2010 prin retragerea dreptului de practică medicală pentru Andrew Wakefield. În același an, revista The Lancet a retras complet articolul referitor la studiul din 1998, acesta nemaifiind disponibil nici în arhive, pentru a nu induce publicul în eroare.

În 2011 și revista British Medical Journal a publicat un articol referitor la retragerea studiului. Știrea a fost preluată și în presa din România la începtul anului trecut însă nu s-a bucurat de multă atenție. Întreaga istorie a acestui mit poate fi citită în limba engleză aici sau privită în aceste ilustrații.

Este vaccinarea obligatorie ?

În ultimii ani se observă o scădere a numărului de copii vaccinați, probabil pe fondul informațiilor apărute în special pe diferite siteuri despre "pericolele" vaccinării.

Ministerul Sănătății prin intermediul Direcțiilor de Sănătate Publică informează despre obligativitatea vaccinării, din punct de vedere al legislației în vigoare: "deşi nu se stipulează în mod expres obligativitatea vaccinărilor, aceasta rezultă tocmai din obligativitatea supunerii, din partea oricărui cetăţean român, precum şi a oricărei alte persoane aflate pe teritoriul României, tuturor măsurilor de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile, vaccinarea fiind una dintre ele."

Articolul complet aici.

"Înscrie-te la medicul de familie Mall-Medical !"

Scriam în articolul precedent despre prevederea cel puțin ciudată din proiectul noii Legi a Sănătății care permitea pe de o parte primăriilor să înființeze cabinete de medicina familiei, revenind astfel la cabinetele "de stat" deși medicina de familie a fost privatizată de 12 ani, și pe de altă parte permitea asigurătorilor privați de sănătate să fie proprietari ai cabinetelor de medicina de familie. Și nu doar lor, ci și furnizorilor de alte tipuri de servicii medicale, cum sunt spitalele, policlinicile, laboratoarele de analize și centrele de investigații. Proiectul a fost retras, dar să analizăm un pic în profunzime cea de-a doua parte a prevederii.

Trebuie precizat că legea actuală permite teoretic ca doar medicul de familie să fie proprietarul unui cabinet de medicină de familie. În practică lucrurile stau altfel deoarece legea permite să existe și cabinete de tip SRL, iar contractul casei de asigurări ignoră conflictul de interese potențial apărut, atunci când SRL-ul nu este doar de medicina familiei.

Pe baza acestei posibilități, au apărut în ultimul an un număr din ce în ce mai mare de cabinete de medicină de familie care fac parte din marile centrele medicale private, să le spunem în mod general Mall-Medical. De ce Mall ? Pentru ca la Mall mergem atunci când vrem să găsim la un loc o gamă diversă de servicii: magazine de haine, pantofi, jucării, cărți, design interior, hypermarket, restaurante, patinoar, farmacie. Chiar și cabinete stomatologice sau medicale. Într-un mall, în general, gășești "totul într-un loc". Un mall este orientat spre profit - mall = centru comercial. Tot într-un mall, spațiile comerciale își schimbă frecvent destinația și mai ales angajații.

Tot în ultimul an au aparut multe reclame ale acestor mari centre medicale private care îndeamnă "Înscrie-te la medicul de familie Mall-Medical !". Nu la medicul Popescu sau la medicul Ionescu, ci la la medicul Mall-Medical. Desigur, îndemnul nu vine singur ci cu oferte speciale de nerefuzat prin care ți se promit tot felul de gratuități. Dar despre asta într-un articol viitor. Îndemnul este însoțit și de informații despre cum îți poți schimba actualul medic de familie, fiind asigurat că la Mall-Medical găsești cei mai buni medici.

La baza specialității de medicina familiei stă și ideea de medic care te cunoaște de mulți ani, îți știe istoricul medical și te tratează luând în considerare acest istoric. Nu îți recomandă analize și investigații inutile, nu pierzi timp răspunzând la întrebări care îți sunt puse de fiecare dată de fiecare medic nou care te vede prima oară. De multe ori este și medicul familiei tale, astfel încât știe ce istoric medical au rudele și se poate orienta mai bine în legătură cu bolile ereditare, chiar daca ai uitat să-i spui toate bolile pe care le-au avut părinții, sau nici nu le-ai știut. Pe medicul tău de familie, Dr. "Ionescu" să-i spunem, pentru că medicul tău are un nume și știe și numele tău și al celor dragi ție, îl vei găsi mulți ani în același cabinet. Este cabinetul său propriu, aflat probabil în vechiul dispensar medical la care parinții ți-au făcut vaccinurile în copilărie și unde te duceau când erai bolnav. Sau când li se părea că nu ai poftă de mâncare suficientă și veneau să se sfătuiască cu medicul tău, dacă nu cumva îți trebuie niște vitamine. Va fi probabil și medicul de familie al copiilor tăi, pe care îi vei duce în același cabinet din același dispensar unde ai mers și tu.

Medicul de familie Mall-Medical poate lucra un an la Mall-Medical 1, câteva luni la Mall-Medical 2, alți doi ani la Mall-Medical 3. Este angajatul Mall-ului și poate pleca oricând găsește un job mai bun. Poate fi dat afară oricând nu mai îndeplinește criteriile de performanță impuse de Mall-Medical 1, 2 sau 3. Criterii care pot însemna și că trebuie să recomande un anumit număr de recomandări pentru consultații la alți medici din Mall-Medical, de investigații sau de analize nedecontate de casa de asigurări (adică pe care pacientul trebuie să le plătească direct). Pe toate acestea le poate face, poate chiar cu o reducere atrăgătoare, tot în Mall-Medical unde găsește toate aceste servicii la un loc, în clădiri sclipitoare, cu angajați zâmbitori și tarife pe măsura sclipiciului și zâmbetului larg.

Clientul, pardon, pacientul este mulțumit că la capătul unui lung șir de consultații și investigații a aflat că este, de fapt, sănătos. Dacă Mall-Medical are contracte cu casa de asigurări pentru toate tipurile de servicii, pacientul este mulțumit că nici nu a trebuit să plătească toate recomandările. Mall-ul Medical a luat banii de la casa de asigurări. Dacă totuși pacientul a trebuit să plătească, se poate să considere suma o bună investiție în sănătatea sa și un preț corect pentru sclipiciul și zâmbetele largi care l-au înconjurat pe parcursul întregului popas în Mall-ul Medical. În fond, pacientul are dreptul să își aleagă liber medicul și furnizorul de servicii medicale, cu obligația să plătească direct serviciile nedecontate de asigurări.

Tu ce medic preferi ? Medicul tău de familie sau medicul de familie Mall-Medical ?

Noua Lege a Sănătății și medicul de familie

Proiectul noii Legi a Sănătății este orientat spre privatizarea sistemului medical, inclusiv a celui de servicii de urgență, chiar și a SMURD. Un lucru insuficient cunoscut este acela că medicina de familie deja este un segment privatizat al sistemului. Medicul de familie lucrează într-un cabinet propriu, privat, în care oferă majoritar servicii pentru care pacienții asigurați nu trebuie să plătească. De ce nu trebuie să plătească ? Pentru că dacă sunt asigurați, casa de asigurări plătește medicului de familie contravaloarea serviciilor, pe baza unui contract.

De ce însă, în cazul medicilor de familie, tendința noii Legi este de transformare a medicul în salariat al marilor clinici medicale orientate spre profit ? Iar acolo unde marile clinici nu văd oportunitatea de profit, în mediul rural în special, orientarea noii Legi este de a transforma medicul de familie în salariat al primariei ?

De ce a fost eliminat din noua lege tocmai cuvântul “privat” din definiția cabinetului de medicina familiei, după 12 ani în care reforma și privatizarea medicinei de familie au fost lăudate de toate partidele venite la Putere ? Mai mult, folosite ca garantare a inițierii și continuării reformei întregului sistem sanitar, având la baza medicul de familie ?

Medicina de familie a fost primul segment supus reformei sanitare, în urmă cu 12 ani. Medicului “de dispensar” i-a fost pusă în 1999 cartea de munca în brațe și a fost anunțat de funcționarii statului că din acel moment a devenit medic cu practică privată. I s-a spus că, deoarece s-a reformat sistemul, dacă va mai dori să profeseze va fi nevoit să:

• își înființeze cabinet propriu, privat, pe care să îl administreze singur ca orice manager al unei mici afaceri
• să găsească cel puțin 1000 de pacienți care sa îl aleagă ca medic de familie, prin inscrierea pe “lista” sa (daca dorea să mai lucreze în cadrul sistemului de asigurări sociale, “de stat”)
• ceară casei de asigurări de sănătate să devină partener de contract de furnizare de servicii medicale în cadrul asigurărilor sociale de sănătate, contract pe care îl putea obține doar dacă îndeplinea un lung șir de criterii.

Deși fără să aibă cunoștințe de management sau vreo idee despre antreprenoriat, aproape toți medicii de familie au fost nevoiți să accepte atunci reforma, astfel încât de 12 ani medicina de familie funcționează în regim privat. Este finanțată în mare parte (mai bine zis subfinanțată) din fondurile asigurărilor sociale de sănătate pe baza contractelor cu casa de asigurări. Medicina de familie este deci deja reformată de 12 ani, este privată, cea mai mare problemă fiind pe de o parte modul cum Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care deține monopolul finanțării, înțelege să aloce fondurile către medicina de familie și pe de altă parte imposibilitatea medicilor de familie de a încheia contracte și cu alte case de asigurări private.

Așadar de ce noua Lege a Sănătății nu se rezumă, pentru domeniul medicinei de familie, doar la a acorda medicului de familie posibilitate să încheie contracte cu mai multe case de asigurări private ? De ce apare o nouă reformă a medicinei de familie, cu revenirea la medici salariați ? De ce prefera inițiatorii legii ca medicii de familie să nu mai fie manageri independenți ai cabinetelor lor, ci simpli salariați ai primăriilor sau ai marilor clinici medicale orientate spre profit?

Sondajele din 2010 și 2011 arată că peste 70% din pacienții români consideră serviciile oferite de medicii lor de familie bune și foarte bune. Englezii spun If it’s not broken, don’t fix it ! [eng. Dacă nu este stricat, nu te apuca să repari !]. De ce vrea noua lege să repare și medicina de familie ?

Vaccinarea antigripală

Campania de vaccinare antigripală este întârziată în acest an de dificultățile întâmpinate în procurarea vaccinului prin licitație la nivelul Ministerului Sănătății, conform articolelor din presa din Neamț și Suceava. Dozele furnizate Direcțiilor de Sănătate Publică și distribuite apoi medicilor de familie sunt insuficiente.

„Îi alegem pe cei care sunt foarte bolnavi şi care nu îşi permit să şi-l cumpere din farmacii, cei care nu au niciun ajutor. Anul trecut când am avut vaccin, ne rugam de pacienţi să îi vaccinăm, iar acum când nu este avem foarte multe solicitări“, ne-a spus Doina Draga Buimistriuc, medic de familie şi reprezentanta Asociaţiei Medicilor de Familie Suceava.

Vaccinarea antigripală este recomandată în special persoanelor din grupele de risc - vârstnici, bolnavi cu boli cronice, copii cu vârsta peste 6 luni si gravide, personal medical. Gripa poate avea și complicații severe, de aceea este bine să vă adresați medicului. Protecția dată de vaccin pentru gripă apare la două săptămâni după vaccinare și durează până în sezonul gripal din anul următor.

Voluntariat pentru educația pacienților

Medicii de familie au lansat un proiect de voluntariat pentru educația pacienților pe teme medicale.

Pe portalul de educație medicală continuă online www.formaremedicala.ro a fost lansată secțiunea Educația Pacienţilor, inițiată de Societatea Națională de Medicina Familiei, cu obiectivul de a facilita comunicarea dintre medicul de familie și pacient.

Medicii vor putea, după stabilirea diagnosticului, să ofere pacienților acces rapid la informații actuale, validate științific și redactate într-un limbaj adecvat pacientului despre regimul de viață recomandat, dietele recomandate, momentul în care este cazul să se prezinte din nou la doctor, opțiuni de tratament etc.

Dr. Rodica Tănăsescu, președinte SNMF, explică: ”Fără a înțelege boala, pacienții ignoră semnele și simptomele sau renunță la tratament după cea mai neînsemnată ameliorare. Schimbarea stilului de viață cu unul corespunzător bolilor prezente este de asemeni în multe cazuri ignorat. Din păcate consecințele sunt agravarea bolii și începerea tratării acesteia în faze avansate, ceea ce implică șanse mai mici de vindecare și costuri mai mari atât pentru pacient cât și pentru sistemul de sănătate. Rolul medicului de familie în comunicarea cu pacientul este crucial.”

SIUI reclamat și de alți medici

Și medicii din ambulatoriul de specialitate critică problemele Sistemului Informatic Unic Integrat și birocrația excesivă pe care SIUI ar fi trebuit să o elimine, într-un articol publicat de medicalmanager.ro.

O treime din medicii de familie au rezolvat o parte din problema birocrației folosind softuri de cabinet, create special pentru activitatea medicală dintr-un cabinet de medicina familiei. Acestea sunt plătite de medicii de familie și sunt compatibile cu SIUI, conform cerințelor CNAS. În proiectul inițial de informatizare a sistemului sanitar era prevăzută și achiziționarea de astfel de softuri de cabinet, după dotarea medicilor de familie cu laptopuri și imprimante pentru raportarea datelor statistice colectate în cadrul Programului Național de Evaluare a Stării de Sănătate. Schimbarea ministrului a blocat însă această inițiativă iar medicii au achiziționat din fonduri proprii aceste softuri, dacă au avut posibilitatea financiară.

La Urgențe sau la medicul de familie ?

Câteva articole recente din presă prezintă reclamațiile unor medici din compartimentele de urgență ale spitalelor la adresa medicilor de familie. Aceștia susțin că sunt sufocați de pacienți care nu reprezintă urgențe pentru ca medicii de familie nu își fac treaba.

Așa cum am mai menționat, programul de lucru al medicilor de familie este limitat, de altfel ca și al medicilor din spitale. Acestea sunt prevederile contractului cu casa de asigurări. Program pe perioada nopții există doar în centrele de permanență, înființate doar în anumite zone, la solicitarea autorităților.

Prezența pacienților în număr mare la camerele de gardă nu ține însă neapărat de programul medicilor de familie, ci mai degrabă de o proastă informare din partea casei de asigurări și de reglementarea insuficientă a sistemului public de sănătate. O parte dintre pacienți nu știu că medicul de familie este medicul de prim contact și cred că toate problemele se rezolvă la spital, mai ales daca percep problema lor de sănătate ca pe una urgentă. Există și o necunoaștere a definiției urgenței medico-chirurgicale (anexa 21). Reglementarea insuficientă a sistemului face ca pacienții care aleg să apeleze la ambulanță sau să se prezinte la compartimentul de urgență, fără să aibă o urgență medico-chirurgicală, să fie totuși consultați și tratați. Nu sunt astfel stimulați ca a doua oară să apeleze la medicul de familie.

În plus, chiar și cu așteptarea care uneori poate fi de câteva ore, sunt totuși consultați în aceeași zi, în timp ce la medicul de familie trebuie să se programeze din cauza limitei de 20 consultații/zi.

Prezentarea la medicul de familie pentru orice problema de sănătate dar și pentru controale, în absența simptomelor, ar fi benefică atât pacienților cât și sistemului. Medicul de familie cunoaște cel mai bine istoricul pacientului, reducând astfel riscul diagnosticului greșit și având posibilitatea să stabilească mai rapid diagnosticul corect. Aceste informații reduc și necesarul de analize și investigații suplimentare, astfel încât costurile sistemului sunt mult reduse.

Medici de familie căutați

România Liberă a publicat un articol despre cei mai căutați medici de familie din București, în funcție de numărul de pacienți înscriși pe listele lor.

O temă recurentă în declarațiile acestora este nevoia de perfecționare continuă în medicina de familie, unde medicul trebuie să fie la curent cu noutățile din toate specialitățile medicale, nu doar dintr-o anumită arie a medicinii. O altă temă este cea a restricțiilor impuse de Casa de Asigurări, care nemulțumesc atât pacienții cât și medicii.

„Sistemul este gândit în asa fel încât sa pui omul pe drumuri. Am ajuns sa trimit un pacient la cardiolog pentru o hipertensiune, afectiune pe care i-o pot trata si eu"

„Nu mai înscriu pentru ca iau amenda, însa ajung la situatii aberante în care mama si tatal sunt pe listele mele, dar nu mai pot înscrie copilul pentru ca am prea multi pacienti"

Investiții riscante în cabinete

Arad Online scrie despre retrocedarea unei clădiri în care se află mai multe cabinete ale medicilor de familie. Iată de ce deținerea în proprietate a cabinetelor este un pas esențial în calea dezvoltării asistenței medicale primare și de de ambulator. Toate investițiile făcute din fonduri proprii de medicii arădeni sunt acum pierdute, noul proprietar nefiind obligat să despăgubească medicii.

În aceeași situație se află și medicii care sunt chiriași în clădiri aflate în proprietatea primăriilor, fără riscul retrocedării. Dacă primăria decide să mărească prețul chiriei și medicii nu mai pot plăti, orice investiție făcută este pierdută. Iar medicii sunt nevoiți să își găsească alte spații pentru cabinete, unde să o ia de la capăt cu investițiile. Spațiile medicale în care se află acum cabinetele au aparținut de Ministerul Sănătății și au fost trecute în proprietatea primăriilor strict cu scopul vânzării către medici. Refuzul primăriilor de a le vinde, deși nici nu le repară și ar putea folosi și banii rezultați din vânzare pentru finanțarea spitalelor pe care le au acum în administrare, este de neînțeles.

Programul medicului de familie

Conform contractului cu Casa de asigurări de sănătate, medicul de familie are un program de lucru de 5 ore la cabinet și 2 ore pentru consultații la domiciliu. Cele 5 ore de cabinet pot fi prelungite la 6 sau 7 ore, în cazul în care numărul pacienților care au preferat serviciile medicului respectiv și s-au înscris pe lista sa depășeste 2200 de pacienți, respectiv 3000. Programul trebuie să fie afișat la cabinet, alături de informații de contact despre casa de asigurări, serviciul de urgență 112 și numărul de telefon pentru programări.

Unii medici de familie pun la dispoziția pacienților și serviciul 1363 CallMed, de consiliere medicală telefonică. Codul medicului poate fi afișat la cabinet, transmis de medic sau căutat pe www.callmed.ro.

Casa de asigurări controlează periodic respectarea prevederilor contractuale. Într-un articol din Ziarul de Roman, directorul CJAS Neamț declară că medicii de familie respectă programul afișat.

Săptămâna alăptării

1-7 august este considerată în 170 de ţări, printre care şi România, Săptămâna Mondială a Alăptării. În aceste zile au loc dezbateri şi evenimente pentru promovarea alăptării naturale, la sân, dovedită ca cea mai sănătoasă şi nutritivă formă de alimentare pentru sugar.

Gravidele pot afla informaţii despre alăptare încă din primele luni de sarcină de la medicul lor de familie, în cadrul consultaţiilor prenatale lunare. Pe parcursul internării în maternitate, mama trebuie consiliată în privinţa alăptării de către personalul medical specializat. După ieşirea din maternitate, în timpul vizitei la domiciliul din primele 24 ore, medicul de familie reia informaţiile despre alăptarea la sân.

UNICEF susţine în România promovarea alăptării la sân şi adoptarea unui Cod de Marketing privind substituenţii de lapte matern (formulele de lapte).

Alăptarea este recunoscută ca standardul de aur în ceea ce privește hrănirea sugarului și a copilului mic. Pe lângă faptul că reduce riscurile apariţiei multor infecții (meningite, infecţii respiratorii, digestive, infecții ale urechii sau infecții urinare), alăptarea asigură o dezvoltare emoţională armonioasă și are și beneficii economice, atât pentru mamă, cât şi pentru sistemul de sănătate. Alăptarea exclusivă reduce mortalitatea infantilă din cauza unor boli comune copilăriei (diaree sau pneumonie) şi ajută la refacerea rapidă după boală.

La nivel global și european rata de alăptare este în creștere pe când în România rata alăptării exclusive a scăzut la 12,6%. Spre comparație, următoarea cea mai mică rată de alăptare exclusivă din Europa este de 53% în Irlanda. În țările nordice rata alăptării exclusive se cifrează în jurul valorilor de 89-94%.

Reforma ar trebui să aibă încredere în medicii de familie

"Urmează o doamnă care are o boală cronică de peste zece ani. Este o pacientă grijulie, respectă sfaturile şi se simte bine cu un medicament pe care îl ia de la începutul bolii. Vine pentru o „scrisoare medicală“, de multe ori doar o supervizare periodică, pe care medicii de familie sînt obligaţi să ne-o ceară nouă, specialiştilor. Mă simt ridicol, medicul de familie şi pacienta însăşi ştiu mai bine decît mine ce trebuie să facă, bolnava îmi spune şi doza din medicament care o ajută cel mai mult. Pierd timp, completez o mulţime de hîrtii, bolnava pierde timp. Pentru această pacientă, reforma ar trebui să aibă încredere în medicii de familie, să le dea competenţe multiple, pe care să le verifice, să le dea responsabilităţi mai multe, ajutor să-şi doteze cabinetele şi o remuneraţie mai mare. Imensa majoritate a bolilor pot fi diagnosticate, tratate şi urmărite de aceştia, mai eficient financiar şi lăsînd mai mult timp şi resurse spitalelor, mie, pentru cazurile dificile."

Dilema Veche - O zi din viața unui medic - Dr. Nicolae Rednic, medic primar medicină internă, Spitalul Universitar CFR Cluj

Rețete pentru boli cronice

Așa cum am menționat într-un articol din seria Mituri, medicii de familie nu pot prescrie decât anumite medicamente, conform deciziei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Ministerului Sănătății.

Listele medicamentelor aprobate și orice alte reguli de prescriere sunt adesea greu de găsit. CNAS și MS nu respectă obligația de a le afișa pe site și de a informa medicii și chiar și pacienții prin toate metodele disponibile.

Medicii de familie și chiar și pacienții din Brașov, Prahova, Suceava au început să fie amendați de casa de asigurări pentru erori în prescrierea rețetelor compensate. Aceștia reclamă dificultatea cu care au access la ultimele modificări, astfel încât să poată să știe care sunt ultimele reguli pentru rețete.

Să aibă acceste controale desfășurate brusc în mai multe județe legătură cu protestele medicilor de familie de luna trecută ?

Împreună Pentru Sănătate Rurală

Împreună Pentru Sănătate Rurală este proiectul inimoșilor studenți mediciniști de la Facultatea de Medicină din București, Societatea Studenților în Medicină din București. Alături de medici rezidenți din același centru universitar și cu sprijinul Asociației Medicilor de Familie București, Colegiului Medicilor din România și sponsorilor, acești tineri deosebiți acordă ajutor medical pacienților din mediul rural care au acces dificil la investigații paraclinice.

Supravegheați de medicul de familie care îngrijește pacienții din zonă, studenții și rezidenții examinează pacienții, efectuează câteva analize de laborator (glicemie, trigliceride și colesterol cu stripuri rapide), electrocardiogramă, ecografie abdominală și audiogramă. Studenți de la Facultatea de Medicină Dentară "Titu Maiorescu" se ocupă de partea de sănătate dentară și alți studenți voluntari oferă informații despre prevenția tuberculozei.

Aparatura este împrumutată pentru fiecare ediție iar costurile de deplasare (limitată la împrejurimile Bucureștiului) și consumabilele sunt acoperite din mici sponsorizări, obținute cu greu de studenți.

„De cele mai multe ori am fost nevoiţi să amânăm ediţii ale proiectului din lipsa fondurilor. Majoritatea sponsorilor sunt încântaţi de activităţile proiectului, însă de cele mai multe ori nu studenţii sunt targetul lor, ci medicii. De aceea, o sponsorizare se obţine după o perioadă lungă de prezentări şi insistenţe din partea noastră“, spune Anca Chelariu.

Proiectul a avut câteva ediții anul acesta și, cu sprijinul sponsorilor și prin entuziasmul tinerilor, va continua și în anii următori. Ultima ediție din acest an universitar este în Delta Dunării, la Sfântu Gheorghe. Mai multe informații despre proiect, imagini și date de contact - pe siteul Împreună Pentru Sănătatea Rurală sau pe pagina facebook.

Prioritățile primăriei București

Primăria Municipiului București a cheltuit în perioada 2008-2011 aproape un miliard de lei noi pentru spațiile verzi aflate în administrația sa. Suma se adaugă celei cheltuite de primăriile de sector cu același scop - peste 1,5 miliarde lei.

În aceeași perioadă, Primăria Municipiului București nu a alocat nici un leu pentru reabilitarea și dotarea cabinetelor medicale pe care le are în administrare deși avea obligația legală să facă acest lucru începând din iunie 2009. Mai multe detalii despre situația spațiilor aflate în proprietatea primăriei aici. Chiriile (redevențe) solicitate pentru cabinetele medicale începând cu acest an de primăria București sunt de aproximativ 50 euro/mp.

SIUI nu merge

Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) blochează iar activitatea medicilor de familie. Deși noile reguli din contractul cu casa de asigurări trebuiau introduse în SIUI de la data intrării lor în vigoare (1 iunie 2011), iată că nici pe 5 iulie sistemul nu funcționează și medicii nu pot să deconteze serviciile din luna iunie. Raportarea serviciilor în vederea decontării ar fi trebuit să înceapă în toată țara de vineri, 1 iulie, la prima oră însă actualizarea SIUI a fost disponibilă abia la prânz după ora 14. Aceasta a fost incompletă, deoarece nomenclatoarele care stabilesc regulile de decontare au fost puse la dispoziția medicilor de către CNAS abia luni, 4 iulie.

Încă se mai așteaptă alte actualizări care să rezolve erorile. Una din erori a șters din evidențele electronice toate serviciile introduse pe parcursul lunii iunie, medicii fiind nevoiți să le reintroducă într-o zi pentru a putea raporta.

Oare cât costă serviciile de update și suport tehnic pentru un program de zeci de milioane de euro ? Și cum ar funcționa SIUI dacă nu ar fi complet implementat și funcțional din ianuarie 2011 ?

Ce nu au obţinut medicii de familie

Săptămîna trecută am scris despre ceea ce au obţinut medicii de familie din problemele ridicate. Iată şi ceea ce nu au obţinut, preluat din comunicatul de presa.

- Nu s-a obținut suplimentarea bugetului alocat;

- Nu a fost eliminată sistarea plăţilor de către CNAS în cazul unui litigiu intre CNAS şi furnizor,

până la stabilirea vinovaţilor;

- Nu a fost anulată taxa de evaluare a cabinetului de 250 lei în mediul rural şi 1000 lei în mediul urban;

- Nu este recunoscut gradul profesional şi nu este indexată plata consultaţiei în funcţie de acesta;

- Nu au fost introduşi pacienţii care nu şi-au plătit asigurarea la plata per capita, cu drepturi

medicale minime pentru aceştia;

- Au rămas neclarităţi în ceea ce priveşte obligativitatea gărzilor în centrele de permanență;

- Nu a fost acceptată posibilitatea că medicii de familie să recomande unele investigaţii strict

necesare pentru pacienţi.

o Examen Babeş Papanicolau pentru cancer de col uterin,

o test PSA pentru cancer de prostată,

o testarea hemoglobinei glicozilate pentru pacienţii diabetici,

o TSH,

o markeri hepatita b şi C,

o ecocardiografie,

o osteodensitometrie.

Din cauza acestor limitări pacienţii trebuie să facă mai multe drumuri, la mai mulţi

medici sau chiar internări în spital când totul s-ar putea rezolva la nivelul medicului de

familie;

- Nu a fost acceptată mutarea serviciilor de vaccinare pe contract separat încheiat cu Ministerul Sănătăţii/DSP, fiind un program naţional al MS, pentru care MS face licitaţie naţională pentru achiziţia vaccinurilor. În mediul rural, acolo unde nu exista medic şcolar, primăriile şi DSP fac presiuni asupra medicilor de familie să facă muncă voluntară pentru vaccinare, în loc să încheie contract distinct cu medicul de familie sau să caute şi să plătească un medic şcolar;

- Nu au fost eliminate amenzile şi solicitările de rambursare a cheltuielilor de către cabinetul

medical, pentru greşelile neesenţiale de completare a reţetelor şi biletelor de trimitere (de

exemplu necompletarea antetului, nebifarea unei căsuţe);

- Nu au fost eliminate codurile de bare (nou introduse) de pe reţete şi biletele de trimitere cu

regim special şi nu a fost acceptată furnizarea acestor formulare în mod gratuit de către CNAS unităţilor medicale. Acest lucru a fost solicitat întrucât formularele cu regim special nu

reprezintă decât o modalitate de decontare pentru CNAS;

- Nu a fost acceptată plata unor penalităţi de către Casele de Asigurări în cazul în care nu

efectuează plata furnizorilor la termenele prevăzute de lege.

Împreună pentru fiecare 2011

Şi în acest an în programul Împreună pentru fiecare au fost înscrise foarte multe proiecte de reabilitare şi dotare a unor cabinete de medicină de familie din întreaga ţară. Este al treilea an consecutiv în care programul ajută comunităţile locale să beneficieze de o unitate sanitară modernă. Pentru a înscrie un proiect este necesară iniţiativa medicului sau a unui voluntar dar şi acordul autorităţii locale (primăria), în calitate de proprietară a cabinetelor şi de garant al durabilitităţii investiţiei.

Proiectul se adresează oricărui tip de unităţi sanitare însă proiectele pentru cabinetele de medicina familiei sunt cele mai numeroase, acestea fiind într-o stare avansată de degradare în întreaga ţară, prin neimplicarea autorităţilor locale care le au în proprietate. Aceasta deşi legislaţia în vigoare (Ordonanţa de Urgenţă 68/2008) a obligat primăriile să repare şi doteze cabinetele începând cu iulie 2009, în cazul în care nu au dorit să vândă cabinetele. Unul din motivele des invocate de primării pentru refuzul vânzării este acuzaţia că medicii, odată ajunşi proprietari, ar dori să schimbe destinaţia spaţiului, transformându-l în bar sau magazin. Legea menţionată are însă prevederi clare - destinaţia nu poate fi schimbată iar primăria are obligaţia să controleze anual acest lucru şi, în cazul în care constată încălcarea legii, poate anula vânzarea şi reprelua spaţiul în proprietate. În alte cazuri, în care primăriile au decis să scoată cabinetele la vânzare, preţurile solicitate au fost similare celor pentru spaţiile comerciale.

Consultaţii la domiciliu

Peste 60% din gravidele din mediul rural au beneficiat de consultaţii la domiciliu asigurate de medicii de familie, conform unui studiu al World Vision Romania, prezentat de PaginaMedicala.ro.

În baza contractului cu casele de asigurări, medicii de familie pot efectua consultaţii la domiciliu timp de 2 ore pe zi şi doar 20 de consultaţii pe lună. Deşi CNAS a încercat limitarea acestor consultaţii doar la copiii până în 3 ani şi la pacienţii nedeplasabili (imobilizaţi la pat), medicii au obţinut în urma protestelor dreptul de decide singuri în ce situaţii este nevoie să asigure consultaţii la domiciliu, în urma solicitării pacienţilor lor.

În perioada aprilie-decembrie 2010, conform raportului CNAS, medicii de familie au raportat pentru decontare 30 de milioane de consultaţii în cabinet şi 1,4 milioane de consultaţii la domiciliu. Raportat la totalul de 11400 de medici de familie români, reiese o medie lunară de aproape 300 consultaţii la cabinet şi 13 consultaţii la domiciliu. De menţionat că acestor consultaţii care sunt raportate şi decontate de către CNAS li se adaugă consultaţii la cabinet care nu pot fi raportate distinct, fiind parte din "abonamentul" per capita.