Cabinete renovate

Iată o nouă serie de cabinete medicale din mediul rural renovate cu fonduri din programe de responsabilitate socială corporativă. În cadrul acestui tip de programe, autoritatea administrativă locală poate contribui cu o parte din finanţare sau doar ca partener, pentru a asigura durabilitatea investiţiei. Proiectele sunt adesea iniţiate de medicii de familie, care trebuie să solicite primăriei acordul pentru a înscrie proiectul în program, deoarece primăria este proprietarul clădirii.

Cabinetul medical din Tohanul Vechi, Zărneşti, jud. Braşov

Cabinetul medical din Căcuciu, Beica de Jos, jud. Mureş - 2 - 3

Cabinetul medical din Ciuruleasa, jud. Alba - 2 - 3

Cabinetul medical din Hăşmaş, jud. Alba - 2

Cabinetul medical din Meseşenii de Jos, jud. Sălaj - 2 - 3

Cabinetul medical din Amara, Balta Albă, jud. Buzău - 2

Cabinetul medical din Valea Lungă, jud. Alba

Am mai prezentat pe blog şi cabinete medicale renovate exclusiv din fondurile medicilor de familie, adesea obţinute prin credite bancare:

Cabinetul medical din Turnu, jud. Arad

Cabinetul medical din Baia Mare, jud. Maramureş

Cabinetul medical din Nicşeni, jud. Botoşani

Cabinetul medical din Mănăstirea, jud. Călăraşi

Cabinetul medical din Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara (finanţare Banca Mondială)

O situaţie specială, şi se pare că nu unică, este cea a dr. Maria Ignat din Arad, care a construit un cabinet medical nou în 2008, cu ajutorul unui credit bancar. Vechiul cabinet s-a deteriorat şi, încrezătoare în veniturile crescute din 2008, doctoriţa a decis să investească într-un nou cabinet, printr-un credit ipotecar de 80000 euro pe 25 de ani. Scăderea continuă a veniturilor, anunţată şi pentru 2011, au determinat-o să plece în Germania să lucreze, departe de familia rămasă în ţară, de unde trimite 1000 euro lunar în România numai pentru a reuşi să acopere cheltuielile cabinetului, printre care se află şi salariul medicului angajat, în grija căruia au fost lăsaţi pacienţii şi rata bancară.

Cine a furat ?

Dacă preşedintele Băsescu spune astăzi la televizor că atunci "când adunai toţi pacienţii care erau înscrişi la medicii de familie, România avea 27 de milioane de înscrişi" iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate spune, într-un document oficial, că la medicii de familie erau înscrişi doar 18 milioane, către cine sau ce instituţie trebuie direcţionată acuzaţia de fraudă, din declaraţia preşedintelui, "Şapte milioane... Fraudă!" ?

Aşa cum am prezentat şi în urmă cu 3 luni, eroarea din baza de date a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi frauda nu au fost realizate de medicii de familie. Acest lucru este tehnic imposibil, date fiind programele informatice furnizate chiar de CNAS. Singurul loc unde a fost posibil să se greşească este la serverul central al CNAS, care ar fi trebuit să verifice CNP-urile pacienţilor înscrişi la medicii de familie şi să semnaleze erorile. Aşa cum am mai prezentat pe blog, medicii de familie raportează electronic din anul 2000, astfel încât nu există nici un motiv pentru care CNAS să fi sesizat erorile din baza de date abia în 2008 sau septembrie 2010 ! Erori există cu siguranţă, însă nu în listele de înscrişi raportate de medicii de familie, ci în baza de date cu asiguraţi a CNAS, iar cuvintele fraudă şi medici de familie nu au ce să caute alăturate.

Medicii de familie au fost obligaţi încă din anul 2000 să folosească diverse programe agreate de casele judeţene de asigurări, apoi, din 2008, şi SIUI. De menţionat că până în iulie 2010 raportarea electronică a pacienţilor înscrişi şi a serviciilor efectuate s-a realizat în multe judeţe "la dublu", adică şi în SIUI şi în vechiul program, tocmai pentru a permite caselor judeţene să uniformizeze bazele de date ! Medicii de familie şi Colegiul Medicilor din România au cerut CNAS încă din 2008, de la apariţia SIUI, să se rezolve problemele SIUI şi să se lucreze într-un singur program.

Într-un document existent pe pagina Casei Naţionale de Asigurari de Sănătate scrie care era numărul persoanelor "înscrise pe listele medicilor de familie la 30.09.2009 - 18 876 145" ! Merită menţionat că SIUI era implementat în toată ţara şi funcţional la acea dată, conform unui comunicat de presă al CNAS din mai 2009, şi 80% funcţional conform declaraţiilor preşedintelui CNAS în iunie 2010.

Unde erau deci cei 27 milioane de înscrişi, dacă în documentele oficiale ale CNAS şi chiar şi în declaraţiile preşedintelui CNAS apar doar 18 milioane ? Cu siguranţă nu pe listele medicilor de familie !

Despre Sistemul Informatic Unic Integrat în general şi problemele SIUI în special găsiţi foarte multe articole pe acest blog.

Nu ar fi prima oară, şi probabil nici ultima, când Casa de Asigurări de Sănătate dezinformează, apoi revine asupra celor spuse. Important este însă ca plătitorii de asigurări de sănătate să ştie adevărul, cine şi cum le administrează banii. Trimiteţi acest articol şi prietenilor, dacă îl consideraţi interesant.

CNAS susține că la 1 ianuarie SIUI va fi complet implementat

"Potrivit unui raport recent al CASMB, timpul de raspuns al sistemului este foarte mare, intampinandu-se probleme precum: “blocari frecvente, resetarea zilnica a sistemului, ergonomie in utilizare dezastruoasa, echipamente subdivizionate si nefolosite”.

Cu toate acestea, presedintele CNAS sustine ca in doua saptamani va fi implementat SIUI-ul la nivelul intregii tari, informatizarea Sanatatii fiind unul dintre obiectivele sale de la inceput de mandat. "

Preluare PaginaMedicală.ro.

Detalii despre SIUI puteți găsi în articolele precedente. În luna decembrie, Sistemul Informatic Unic Integrat a fost oprit timp de o săptămână, între 7 și 14 decembrie, pentru actualizare. Anunțul a fost făcut pe 4 decembrie, în ciuda existenței programărilor pentru raportare în săptămâna următoare. Furnizorii de servicii medicale nu au putut raporta activitatea, fiind astfel împinsă spre sfârșitul lunii și perioada de decontare a serviciilor.

Banii din taxa pe viciu

"La mijlocul anului 2006, Parlamentul României a adoptat Legea 95, a Sănătăţii. La Titlul XI - „Finanţarea unor cheltuieli de sănătate", este introdusă ceea ce s-a numit „taxa pe viciu", sumele strânse având trei direcţii precise:
- investiţii în infrastructura sistemului de sănătate;
- finanţarea programelor naţionale de sănătate;
- rezerva MSP pentru situaţii speciale.
Mulţi au fost sceptici cu taxa pe viciu. Nu intrăm în detalii acum. Cert este că în jumătate de an din 2006 s-au strâns 250 milioane euro pentru sănătate, mai mult decât dublu faţă de veniturile prognozate. În 2007 - 450 milioane, în 2008 - 500 milioane. Nu avem datele pe 2009 şi 2010, dar se pare că sumele sunt chiar mai mari. Există experţi care susţin că în aceşti patru ani de când funcţionează taxa pe viciu s-au strâns chiar trei miliarde euro. Şi asta, în condiţiile în care producătorii de alcool au plătit taxa de viciu de şase ori mai puţin decât cei de tutun."

Articol complet in Cotidianul.ro.

În 2007-2008, din taxa pe viciu, ministrul Nicolăescu a finanțat programul național de evaluare a stării de sănătate, de care au beneficiat peste 55% din locuitorii țării. În urma acestui program, medicii de familie au primit în comodat laptopuri si imprimante, pe care le folosesc și astăzi în activitatea zilnică.

În februarie 2009, ministrul Bazac anunța pregătirea a două programe naționale de prevenție. Cel pentru prevenția cancerului de col uterin îi transforma pe medicii de familie în postași iar cel pentru prevenția bolilor cardiovasculare nu a fost demarat nici până în prezent. Medicii de familie au inițiat propriul program de prevenire a bolilor cardiovasculare, fără finanțare de la Ministerul Sănătății.

Satisfacția pacienților în sondaje

Satisfacția pacienților privind serviciile medicale și, în special, sistemul sanitar public, este un subiect îndelung discutat în ultimii ani. Lipsa finanțării, a dotărilor, corupția, birocrația și accesul îngreunat la medicamente și servicii medicale, și în ultima vreme chiar și lipsa medicilor și cadrelor medicale medii, contribuie la nemulțumirile pacienților.

În presă apar frecvent declarații cu tentă negativă și acuzatoare ale reprezentanților Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Din pacate, mass-media nu cere dovezi pentru aceste afirmații, făcând adesea jocul autorităților. De cele mai multe ori medicii sunt atacați, acuzați că nu își fac bine meseria, sunt acuzați de fraude privind actele medicale dar și cele financiar-contabile. Rar sunt date exemple concrete, de cele mai multe ori aceștia vorbesc despre un medic, care adesea reprezintă un caz particular sau o excepție.

Efectul de culpabilizare în bloc a medicilor este însă garantat, la fel și de mutare a atenției publicului, pacienților, de la problemele reale ale sistemului public de sănătate și de la lipsa totală de soluții reale și de strategii pe termen mediu și lung. De fapt, este mutată atenția de la incompetența absolută a autorităților și de la lipsa completă de viziune privind sistemul de sănătate în general, fie el public sau privat.

Sondaje despre satisfația pacienților au fost realizate, chiar în ultimii doi ani, de diverse instituții neguvernamentale și de Colegiul Medicilor din România. În toate aceste sondaje, încrederea și satisfacția pacienților legate de medicul de familie au fost de peste 50% și chiar peste 80%.

În sondajul realizat de Colegiul Medicilor anul trecut, 60,6% dintre pacienți au multă și foarte multă încredere în medicii de familie, 24,4% având potrivit de multă încredere. Procentele le depășesc atât pe cele referitoare la medicii din spitale, cât și pe cele referitoare la medicii din sistemul privat.

În urma unui sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie realizat în anul 2010, a reieșit că peste 80% dintre pacienți sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de medicii de familie. Același sondaj a relevat că 47% din problemele de sănătate sunt rezolvate în totalitate de medicul de familie, și alte 44% sunt rezolvate parțial. Peste 80% dintre pacienții chestionați au declarat că medicul de familie le acorda suficient timp pentru consultație, discuții și informare. Referitor la accesul la medicul de familie, 66% dintre respondenți au declarat că au acces de fiecare dată și 15% de cele mai multe ori.

Luna trecută a fost publicat raportul Cercetarea calității vieții în România 2010, realizat de Institutul de cercetare a calității vieții al Academiei Române. "Asistența medicală primară este, în general, pozitiv evaluată, 56% dintre respondenți apreciind‐o ca fiind bună sau foarte bună, 28% considerând că este satisfăcătoare iar 16% apreciind‐o ca fiind proastă sau foarte proastă." Același studiu arată că 54% dintre români au o parere negativă despre sistemul sanitar în ansamblu.

Poate și presa trebuie să se obișnuiască să ceară dovezi, să caute informații din surse neutre și să ceară părerea tuturor părților implicate atunci când realizează reportaje despre sistemul sanitar în general și medicii de familie în special.

Cseke Attila nu știe ce semnează ?

Ministrul Sănătății, Cseke Attila, a declarat pentru Evenimentul Zilei "Nu vreau să fiu înţeles greşit, dar medicii de familie trebuie să le acorde pacienţilor mai multe servicii medicale, mai multe tratamente la domiciliul bolnavului, îngrijiri la domiciliu pre şi postspitaliceşti, şi atunci aceştia cu siguranţă nu se vor adresa ambulanţei sau spitalului de urgenţă când apare o problemă. (...) Dacă vor fi efectuate servicii medicale poate să existe o creştere a veniturilor pentru medicii de familie în anii următori. ".

Un alt articol din această săptămână arată că medicii de familie din județul Arad au efectuat peste 1,3 milioane de servicii (consultații) în primele 8 luni ale anului 2010, pentru 430.000 de pacienți. Din aceste cifre reies, în medie, 3 consultații pentru fiecare pacient în cele 8 luni.

Domnul ministru este prost informat ? Nu cunoaște aceste date despre activitatea medicilor de familie ? Probabil că nu știe nici că în contractul cadru, care poartă și semnatura sa, există o limită de 20 de consultații la cabinet pe zi care pot fi acordate de medicii de familie și de o singură consultație la domiciliu pe zi.

În plus, tratamentele și îngrijirile la domiciliu sunt furnizate, în baza aceluiași contract cadru care poartă și semnătura domnului ministru, de către firme de îngrijiri la domiciliu. Presa semnala în urmă cu două luni că fondurile cu această destinație sunt insuficiente.

În afară de toate aceste detalii care i-au scăpat domnului ministru Cseke Attila, ar mai fi de menționat unul singur: pacienții se adresează ambulanței și unităților de primiri urgențe pentru servicii de urgență, nu pentru tratamente și îngrijiri la domiciliu.

CNAS recunoaște că pacientul 21 există

În urmă cu câteva luni, CNAS reclama prin intermediul Știrilor Pro TV taxele ilegale pe care le-ar fi perceput medicii de familie pacientului 21, despre care directorul CNAS, Adina Geană, susținea pentru Mediafax că nu există. În același reportaj se menționa că medicii nici măcar nu le dau pacienților taxați rețete compensate sau bilete de trimitere, cum ar fi legal.

Iată că în proiectul contractului cadru pentru anul 2011 CNAS a decis să menționeze pentru a doua oară ceea ce deja era stipulat în contract, de data aceasta într-un articol distinct, și anume că taxele sunt perfect legale. În același articol CNAS a decis și că pacienții taxați nu au dreptul la rețete compensate și bilete de trimitere.

Art 16, f) să încaseze contravaloarea serviciilor medicale la cerere, inclusiv pentru situaţiile programabile, dacă asiguratul solicită efectuarea serviciilor respective înaintea datei programate; În aceste situaţii furnizorii de servicii medicale nu eliberează bilete de trimitere sau prescripţii medicale utilizate în sistemul de asigurări sociale de sănătate si decontate de casele de asigurari de sanatate.

Motivația acestor modificări este, conform CNAS, "gestionarea eficientă şi în concordanţă cu reglementările legale în vigoare a fondurilor cu destinaţie servicii medicale, medicamnete şi dispozitive medicale."

Proiectul contractului cadru 2011 poate fi consultat aici.

Lipsă de deontologie: PRO TV, Andreea Esca

Într-o ştire difuzată în această seară de Andreea Esca şi într-un articol apărut pe siteul PRO TV, redactorii PRO TV dau din nou dovadă de o totală lipsă de deontologie profesională. Nu este de mirare, nefiind prima oară când PRO TV publică ştiri tendenţioase la adresa medicilor de familie. Oare ştirile, aceasta fiind o ştire, nu un editorial, nu trebuie să prezinte doar faptele şi declaraţiile părţilor implicate - în acest caz Casa de Asigurări, asiguraţii şi medicii de familie ?

Ştirea originală, aparută în urmă cu 4 zile, arăta că în evidenţele Casei de Asigurări apar 27 de milioane de români, dintre care doar 20 de milioane erau înscrişi pe listele medicilor de familie. PRO TV interpretează tendenţios ştirea şi acuză medicii de familie de raportări false, cu "sute de CNPuri false şi oameni care muriseră". Cum pot fi medicii de familie responsabili pentru excesul de 7 milioane de persoane din evidenţele Casei de Asigurări ?

PRO TV nu a cerut explicaţii şi de la medicii de familie, de unde ar fi aflat că este imposibil să existe în raportările făcute de aceştia "CNPuri false", deoarece medicii de familie raportează în diverse sisteme electronice furnizate de CNAS, cu mult înainte de apariţia SIUI, iar acele sisteme nu permiteau introducerea de CNPuri false. Iar pacienţii decedaţi au fost scoşi lunar de pe liste de casele de asigurări, în colaborare cu evidenţa populaţiei, atunci când medicii de familie nu au fost informaţi de familiile decedaţilor. Este posibil să existe şi excepţii la anumite case judeţene şi chiar şi printre medicii de familie, însă sunt doar atât, excepţii.

O altă dezinformare grosolană este legată de banii primiţi pe "lista de pacienţi", în realitate bani acordaţi pentru unele servicii medicale (vaccinări, controale anuale), modalitate de plată existentă în toată lumea, pe care redactorii PRO TV îi calculează atât de simplist înmulţind valoarea unui punct per capita cu numărul de pacienţi. În realitate, lucru care ar fi putut fi explicat de medicii de familie, dacă ar fi fost contactaţi, sau chiar printr-o simplă căutare pe acest blog, formula de calcul este mult mai complexă, iar la un număr de 1000 de pacienţi nu sunt acordaţi 4500 lei, cum se afirmă în articol, ci maxim 3000 lei.

PRO TV nu specifică, desigur, că aceşti bani reprezintă venitul cabinetului, şi nu banii medicului, informaţie repetată în toată media în ultimii 2 ani de medicii de familie. PRO TV probabil a uitat de această informaţie, la fel ca şi de ştirile difuzate acum câteva luni în care anunţa că medicii de familie nu vor mai avea dreptul să aibă pe listă mai mult de 2200 de pacienţi. Şi totuşi, în ştirea de astăzi, tot PRO TV anunţă că "unii medici de familie ajung la peste 25000 lei doar pentru pacienţi", ceea ce chiar şi cu modul de calcul înţeles de reporterii PRO TV, ar însemna peste 5500 de pacienţi.

Este de neînţeles cum una dintre cele mai vechi televiziuni "libere" din România şi cea mai cunoscută prezentatoare de ştiri, Andreea Esca, difuzează asemenea "ştiri".

Cardul de asigurat şi coplata - din ianuarie 2011

Ministerul Sănătăţii a anunţat într-o conferinţă de presă data finală pentru apariţia cardului de asigurat, promis din ianuarie 2008: luna ianuarie 2011. Conform declaraţiilor ministrului, cardul "va conţine date de identificare a persoanei - cod numeric personal - , dovada contribuţiei asigurării de sănătate la zi, care va fi importantă în sensul în care nu va trebui ca cetăţeanul să se deplaseze la casele de asigurări de sănătate pentru a scoate o adeverinţă pentru a dovedi plata contribuţiilor la zi, numărul de solicitări de servicii medicale prin codul furnizorului şi diagnosticele medicale cu risc vital. Practic, acest card care va avea şi un cip electronic încadrat, va oferi personalului medical, presatorului de servicii medicale informaţii cu privire la tratamentele şi diagnosticele medicale aplicate sau avute de către pacientul respectiv."

Primele carduri vor fi emise salariaţilor şi celor care plătesc direct asigurări de sănătate şi vor fi trimise prin poştă. Ele vor fi realizate de către Compania Naţională “Imprimeria Naţională”.

Ministrul a anunţat şi o nouă dată pentru coplată - ianuarie 2011.

Mai multe informaţii despre cardul de asigurat şi coplată.

O strategie naţională

La conferinţa eHealth desfăşurată astăzi, la fel ca şi la cea din luna aprilie, reprezentantul Ministerului Sănătăţii, Cristian Irimie, a transmis mesajul ministrului Cseke Attila - speranţa ca la aceste conferinţe să se găsească şi soluţii pentru informatizarea sistemului sanitar românesc. La conferinţe au fost prezenţi reprezentanţi ai producătorilor de software şi de soluţii integrate pentru informatizare, reprezentanţi ai autorităţilor locale, furnizori de servicii medicale şi reprezentanţi ai pacienţilor. Toţi participanţii şi-au manifestat speranţa ca opiniile şi experienţa lor să fie luate în considerare atunci când se elaborează de către minister şi CNAS politici de sănătate şi planuri de informatizare, menţionând că acest lucru nu s-a întâmplat până acum.

Poate cea mai importantă intervenţie a fost cea a lui Dan Farcaş, expert în domeniul informaticii medicale, de la Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară, din echipa care a fost consultata pentru scurt timp de minister. Acesta a reclamat la ambele conferințe absența unei strategii naționale pentru informatizarea sistemului sanitar, care să includă și standarde de elaborare a soluțiilor software, elaborate și cu colaborarea tuturor beneficiarilor informatizării dar și a celor care o vor implementa. Acesta a mai remarcat și că deciziile nu trebuie luate doar de către Ministerul Sănătății, și cu atât mai puțin de către CNAS, informatizarea fiind o problemă de interes național, care ar trebui să includă și Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Comunicațiilor și un organism care să supervizeze respectarea standardelor și a strategiei naționale.

Consilierul secretarului de stat din Ministerul Sănătăţii a declarat că ieri a fost înfiinţat grupul de lucru pentru e-Sănătate.

Recomandări pentru caniculă

Pe siteul Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti au fost publicate recomandările Ministerului Sănătăţii pentru populaţie, în perioadele cu temperaturi extreme.

Acestea pot fi consultate aici.

Medicul de familie vă poate acorda informaţii suplimentare, luând în considerare şi istoricul dvs. medical. Pentru probleme medicale care nu sunt urgenţe medico-chirurgicale este recomandat să vă adresaţi medicului de familie, şi nu serviciilor de ambulanţă sau camerelor de gardă ale spitalelor, acestea fiind supraaglomerate în această perioadă. Medicul dvs. de familie, care vă cunoaşte istoricul medical, poate aprecia dacă este necesar să va prezentaţi la camera de gardă a spitalului sau nu, în urma unei consultaţii la cabinet sau telefonic, după caz.

1 iulie nu mai aduce coplata, ci scumpirea medicamentelor.

La fel ca şi implementarea cardului electronic de asigurat, coplata (tichetul moderator) în sistemul sanitar este amânată de către Ministerul Sănătăţii până la data de 1 ianuarie 2011, conform declaraţilor lui Cseke Atilla din această săptămână.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate anunţă însă schimbarea modului de compensare a medicamentelor de la 1 iulie 2010. Asociaţiile de pacienţi, producătorii de medicamente şi furnizorii de servicii medicale avertizează că această decizie va duce atât la creşterea costurilor pentru pacienţi cât şi la creşterea pe termen lung a costurilor pentru sistemul sanitar, prin agravarea stării de sănătate a pacienţilor care nu îşi vor mai putea permite achiziţionarea tratamentului.

Este greu de înţeles de ce într-un an de criză, al doilea în care finanţarea de la bugetul de stat a sectorului medical a scăzut dramatic, decidenţii preferă să ia măsuri discutabile legate de medicamentele compensate, în loc să implementeze cardul electronic de sănătate, care ar aduce un control imediat şi eficient al cheltuielilor şi abuzurilor şi ar ajuta în identificarea problemelor şi în găsirea soluţiilor eficiente. În final, pacienţii şi asiguraţii au de suferit de pe urma acestor decizii.

Reţete pentru 3 luni

Reţetele compensate sau gratuite pentru bolile cronice pot fi prescrise pentru una, două sau trei luni. Deşi cei mai mulţi pacienţi preferă reţeta pentru o singură lună, totuşi posibilitatea prescrierii reţetei pentru trei luni există pentru toate tratamentele bolilor cronice.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a organizat astăzi o dezbatere publică privind noul sistem de compensare a medicamentelor de la 1 iulie 2010. Producătorii de medicamente şi Colegiul Medicilor din România au avertizat că acest nou sistem va duce la o scumpire exagerată a medicamentelor.

CNAS promite că pe lista de compensare se vor introduce noi medicamente şi că în final preţul plătit de pacient va fi acelaşi sau chiar mai mic. Dar pentru acest lucru pacienţii vor fi nevoiţi să solicite medicului care le-a inţiat tratamentul să schimbe medicamentele, conform noii liste de compensare. Pentru unii pacienţi acest lucru nu va fi posibil, deoarece la schema actuală de tratament au ajuns după ce au încercat mai multe medicamente. CNAS nu pare să înţeleagă acest lucru.

Poate este indicat ca pacienţii să se folosească de dreptul de a beneficia de reţetă pentru trei luni şi să solicite acest lucru medicului lor, pentru a se asigura că măcar pentru câteva luni au medicamentele necesare.

De altfel, după apariţia noului Contract cadru, CNAS a sugerat de mai multe ori că pacientul cu boli cronice trebuie să ia reţeta pe trei luni şi să vină la consultaţie la medic doar din 3 în 3 luni. Medicii de familie nu au fost de acord cu această recomandare, deoarece îşi cunosc foarte bine pacienţii şi ştiu că cei mai mulţi nu îşi permit să facă un efort financiar aşa mare într-o lună, plătind diferenţa dintre preţul compensat şi preţul real pentru medicamentele pe 3 luni.

CNAS, abuzurile şi dezinformările...

Medicii de familie, reprezentaţi prin Societatea Naţională de Medicina Familiei (organizaţie profesională) şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (organizaţie patronală), au reclamat prin două comunicate de presă abuzurile şi dezinformările Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Primul comunicat s-a referit la declaraţiile reprezentanţilor CNAS privind "ilegalitatea" taxării consultaţiilor nedecontate de CNAS. Conform actelor normative în vigoare, taxarea este legală iar CNAS ar trebui să informeze asiguraţii asupra acestui lucru, şi nu să creeze stări tensionale între aceştia şi medici prin dezinformări.

Al doilea comunicat s-a referit la controalele şi amenzile abuzive efectuate în toate judeţele de către CNAS, privind concediile medicale eliberate de medicii de familie, ca urmare a modificării legii privind concediile medicale.

Ambele comunicate de presă pot fi citite pe siteul SNMF.

Ce înseamnă o consultaţie medicală ?

Medicii învaţă din al treilea an de facultate care sunt elementele unei consultaţii, cum se desfăşoară o consultaţie. Pe scurt, aceste părţi sunt discuţia cu pacientul (numită ştiinţific anamneză), manevrele medicale (inspecţia, ascultarea cu stetoscopul, palparea, măsurarea tensiunii arteriale ş.a.), stabilirea diagnosticului (prezumptiv sau cert) şi prescrierea tratamentului sau solicitarea altor investigaţii sau trimiterea către medici de alte specialităţi sau pentru internarea în spital. În cadrul unei consultaţii de control, discuţia poate fi mai scurtă decât cea iniţială, manevrele medicale şi ele reduse, tratamentul poate fi pur si simplu continuat, după caz. Dar aceasta reprezintă totuşi o consultaţie.

Cum defineşte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate consultaţia medicală, în Normele de aplicare ale Contractului cadru ?

Consultaţie în caz de boală pentru afecţiuni acute intercurente sau cronice programabile care cuprinde:
- anamneza, examenul clinic general,
- unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare,
- recomandare pentru investigaţii paraclinice în vederea stabilirii diagnosticului şi pentru monitorizare,
- manevre de mică chirurgie, după caz.
- stabilirea conduitei terapeutice şi/sau prescrierea tratamentului medical şi igienodietetic, precum şi instruirea în legătură cu măsurile terapeutice şi profilactice.
- recomandare pentru consultatie la medicul de specialitate din ambulatoriu sau pentru internare pentru cazurile care necesită aceasta sau care depăşesc competenţa medicului de familie,
- recomandare pentru tratament de recuperare-reabilitare după caz.
- recomandare pentru dispozitive medicale de protezare stomii şi incontinenţă urinară, după caz;
- recomandare pentru îngrijiri medicale la domiciliu, după caz.

Aceste lucruri fiind clare, de ce în emisiunea Antena 3 Special cu Paula Rusu din data de 4 iunie 2010, dr. Dorin Ionescu, director general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, insistă să afirme că o consultaţie finalizată cu un bilet de trimitere nu este de fapt o consultaţie ? Sau că o consultaţie finalizată cu prescrierea reţetei pentru o boală cronică, chiar şi lună de lună, nu reprezintă de fapt o consultaţie ? Oare domnia sa nu ştie ce scrie în normele elaborate de instituţia pe care o conduce şi reprezintă ?

Presa: Comunităţile rămân fără medic

Într-un articol recent din ziarul Adevărul este prezentată situaţia unor medici de familie tineri, care au ales să profeseze în mediul rural, însă se văd nevoiţi să renunţe şi să plece în strainătate, la fel ca mulţi colegi de alte specialităţi, de toate vârstele, "ajutaţi" în decizia lor şi de prevederile noului Contract-cadru.

"Cei mai tineri dintre medicii de familie fie au plecat, fie sunt pe picior de plecare în altă ţară. Radu Alina este medic specialitatea medicină de familie la Dispensarul din Govora-sat, comuna Mihăeşti. Locuitorii vorbesc despre ea ca fiind un medic foarte bun, cu mult suflet. „Mă rog zi şi noapte la Dumnezeu să ne-o ţină aici şi să nu plece, că altminteri nu mai pot să ajung la dispensarul din Buleta, că nu am bani de autobuz şi nici nu pot merge câţiva kilometri pe picioare, că sunt foarte bolnavă", a spus Vasilica Burcă, de 59 de ani.

Femeia aşteaptă pe tinda unei case vechi şi dărăpănate, care ţine loc de dispensar, să vină doctorul, care cu precizia unui ceasornic vine la program. „Am în jur de 750 de pacienţi şi abia aştept să vină factura de la Casa Asigurărilor de Sănătate (CAS). Oricum am luat decizia să nu mai rămân în România. Sunt tânără şi vreau să mă descurc singură. Voi pleca într-o ţară unde se vorbeşte engleza şi voi face o altă specializare. E rău ce se întâmplă cu noi. Nu-mi permit decât să plătesc asistenta cu jumătate de normă, lumina, dezinfectantul, lemnele m-au costat enorm de mult, taxele la asociaţie. Voi pleca să iau viaţa de la început , dar de uitat... n-am să uit niciodată !""

Cu aproape două luni în urmă, ministrul sănătăţii declara că noul contract vine în ajutorul medicilor tineri, facilitând intrarea acestora în sistem. Probabil domnul ministru a uitat să menţioneze în sistemul din care ţară.

Mit - taxarea pacientului 21

"Medicul de familie nu are dreptul să taxeze pacientul 21 !"

FALS !

Contractul Cadru 2010

ART. 15 În relaţiile contractuale cu casele de asigurări de sănătate, furnizorii de servicii medicale au următoarele drepturi:
c) să încaseze contravaloarea serviciilor medicale care nu se decontează de casele de asigurări de sănătate din Fond, conform prevederilor legale în vigoare;
e) să încaseze sumele reprezentând fie contribuţia personală pentru unele servicii medicale, fie coplata pentru alte servicii medicale de care au beneficiat asiguratii, conform prevederilor legale în vigoare.
f) să încaseze contravaloarea serviciilor medicale la cerere, inclusiv pentru situaţiile programabile, dacă asiguratul solicită efectuarea serviciilor respective înaintea datei programate;

ART. 14 În relaţiile contractuale cu casele de asigurări de sănătate, furnizorii de servicii medicale au următoarele obligaţii:
f) să asigure utilizarea formularelor cu regim special unice pe ţară – bilet de trimitere către alte specialităţi sau în vederea internării, conform prevederilor actelor normative referitoare la sistemul de asigurări sociale de sănătate;
r) să asigure eliberarea actelor medicale, în condiţiile stabilite în norme;

Norme aplicare Contract cadru 2010

Anexa I, cap III, Pachetul de servicii medicale de bază
"J. Activităţi de suport. Eliberare de acte medicale: certificat de concediu medical, bilete de trimitere, prescripţii medicale, certificat de deces, cu excepţia situaţiilor de suspiciune care necesită expertiză medico-legală, conform prevederilor legale, scutiri medicale pentru copii în caz de îmbolnăviri."

Deci consultaţiile neprogramate, şi pentru care pacientul refuză programarea (deci la cerere), pot fi taxate, cf. Art 15, lit f., şi, în urma acestei consultaţii la cerere, medicul de familie poate acorda bilet de trimitere sau reţetă compensată sau gratuită, dacă este cazul, cf. Art 14, lit. f şi r din Contractul Cadru, şi literei J din Anexa I, cap III din Norme.

Contractul cadru 2010 şi normele pot fi consultate pe pagina http://www.cnas.ro/ . De menţionat că reprezentanţii medicilor de familie au cerut clarificări scrise, prin registratura CNAS, însă nu s-a primit nici un răspuns oficial scris, semnat şi ştampilat, ci doar declaraţii verbale, neoficiale, ale reprezentanţilor CNAS, prin presă. Controalele şi eventualele activităţi neconforme contractului se pot dovedi doar prin documente scrise şi publicate în Monitorul Oficial, nu prin declaraţii pompieristice în presă.

Alianţa pentru Sănătate

A fost înfiinţată Alianţa pentru Sănătate, un parteneriat al asociaţiilor reprezentative din domeniul sanitar, printre care Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor (iniţiator), Societatea Naţională de Medicină a Familiei, Colegiul Farmaciştilor din România. Detalii în articolul PaginaMedicală.ro

"Alianta noastra doreste sa vindece sanatatea. Evident, prin aceasta alianta medicii, farmacistii, pacientii si distribuitorii au un singur scop: acela de a aduce serviciile medicale la conditiile de normalitate. Incercam sa aducem un strigat care sa responsabilizeze societatea", a precizat Rodica Tanasescu, presedintele Societatii Nationale de Medicina a Familiei.

Fişa medicală electronică la medicul de familie

Medicii de familie au fost pionerii informatizării sistemului medical românesc, în ceea ce priveşte bazele de date cu asiguraţi ai caselor de sănătate. Chiar şi acum, după ani de zile de poveşti ale guvernanţilor despre informatizare şi sute de milioane de euro investiţi în software, tot medicii de familie sunt cei care au iniţiat fişele medicale electronice ale pacienţilor, pe cheltuiala proprie, şi chiar şi cardurile electronice în scop medical.

1 octombrie 1999 - se deschid listele de pacienţi ale medicilor de familie, foştii medici "de circă" sau "de dispensar", transformaţi de legea asigurarilor sociale în medici care lucrează în sistem privat, cu cabinet propriu, dar în contract cu casele de asigurări. Înscrierea pacienţilor se realiza printr-o cerere scrisă a pacientului şi o copie după buletin. La sfârşitul lunii, medicii aveau obligaţia de a raporta casei de asigurări numele, CNP, adresa şi data înscrierii pentru toţi pacienţii înscrişi pe listă, atât pe hârtie cât şi electronic. În 1999, raportarea electronică se efectua cu ajutorul unui fişier .xls (Microsoft Office Excel).

Din anul 2000 apar diverse soft-uri ale caselor de asigurări judeţene, oferite contra-cost (licenţa)medicilor de familie, deşi raportarea în aceste softuri era obligatorie. Bazele de date folosite de casele judeţene sunt cele furnizate de medicii de familie în lunile anterioare. În fiecare an softurile suferă diferite modificări, datorate noilor cerinţe ale contractului-cadru sau erorilor programului, testat "în masă" pe medicii de familie-utilizatori. În unii ani şi în unele judeţe, softurile se schimbă radical, casele de asigurări schimbând furnizorul softului.

Poate cel mai important de menţionat este că medicii de familie nu au beneficiat de nici un fel de curs de pregătire pentru utilizarea calculatorului, training sau calculatoare oferite de casa de asigurări. Obligaţia contractuală era de raportare electronică. Modul în care medicul de familie realiza această obligaţie era în exclusivitate responsabilitatea medicului. Este adevărat că în primii ani cabinetele beneficiau de un "buget de practică", înainte ca acesta să se desfiinţeze, însă, ca şi acum, sumele erau insuficiente pentru orice fel de investiţii, abia ajungând pentru cheltuielile uzuale ale cabinetului. Iar în 1999 un calculator costa o mică avere şi procentul de utilizare al calculatorului de către populaţia ţării era extrem de mic.

Anul 2008 - ministrul sănătăţii, dl. Eugen Nicolăescu, înţelege necesitatea informatizării şi achiziţionează 11000 de laptopuri şi imprimante matriciale pe care le distribuie medicilor de familie prin contract de comodat, pentru implementarea Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate, ce necesita raportarea datelor medicale ale întregii populaţii. Programul utilizat a fost unul complet nou, fără legătură cu bazele de date ale caselor de asigurări, astfel încât a fost nevoie ca şi datele de identificare ale pacienţilor să fie reintroduse.

Tot în acest an, începe implementarea Sistemului Informatic Unic Integrat, un program exclusiv de raportare, fără capacităţi de soft de cabinet. Acesta preia bazele de date ale caselor de asigurări, realizate de medicii de familie în decursul anilor precedenţi, însă le confruntă cu cele ale altor 11 instituţii, printre care Evidenţa Populaţiei, primării, case de pensii, Ministerul Educaţiei, iar rezultatul este dezastruos. Paciente căsătorite de mai mulţi ani, care apar cu numele nou în baza de date a medicului de familie, apar în SIUI cu numele de fată. Pacienţi pensionaţi, care apareau corect în bazele de date ale medicilor de familie, apar în SIUI ca fiind salariaţi.

Datele (incorecte) furnizate de celalalte instituţii au prioritate în faţa datelor (corecte) furnizate de medicii de familie, astfel încât evidenţa electronică de ani de zile a medicilor devine inutilă, ca şi cum n-ar fi fost, iar informatizarea ar fi început cu SIUI. Mai mult, deoarece plata medicilor are legătură cu datele electronice, veniturile scad dramatic, din cauza "unor probleme de soft". Casele de asigurări judeţene, ameninţate cu procese, ridică din umeri, aruncând vina pe casa naţională, singura care poate face modificări ale softului. CNAS răspunde numeroaselor sesizări negând evidenţa şi susţinând că SIUI funcţionează fără probleme majore. În tot acest timp, pacienţii asiguraţi nu pot beneficia de servicii medicale, fiind consideraţi neasiguraţi, iar medicii care nu respectă evidenţa greşită oferită de SIUI sunt penalizaţi de casele judeţene pentru acordarea serviciilor medicale unor "neasiguraţi". În plus, actualizarea SIUI cu modificările contractului cadru sau ale listelor de medicamente este extrem de lentă, generând probleme în activitatea zilnică a medicilor.

Introducerea SIUI a adus însă pe piaţă numeroase softuri de cabinet, care ofera posibilitatea formării fişelor medicale ale pacienţilor, tipărirea reţetelor şi altor tipizate care sufocă activitatea medicilor, sortarea listelor de pacienţi după diagnostice, consultaţii, vârste şi multe alte facilităţi utile medicului. Ministrul Eugen Nicolăescu a înţeles necesitatea unui astfel de soft în cabinetul medicului de familie şi a iniţiat o licitaţie pentru a furniza aceste softuri medicilor. Licitaţia a fost oprită o data cu schimbarea guvernului, iar mulţi medici de familie au ales să-şi cumpere singuri softurile de cabinet şi astfel au luat naştere fişele medicale electronice în România, pe scara largă, medicii de familie acoperind toată populaţia ţării. Ironic, unii medici au fost amendati de casa de asigurari pentru evidenta incompleta, deoarece nu mai aveau si evidenta pe hartie.

Anul 2010 a adus cardul electronic medical, prin iniţiativa unei firme private. Tot mai mulţi pacienţi au achiziţionat acest card, pe care îl folosesc atât la medicul de familie, cât şi în alte ramuri ale sistemului medical, unde acesta a fost implementat de firma privată.

SIUI pentru medicii de familie nu a mai fost actualizat din 12 febuarie 2010, deşi s-au schimbat listele de medicamente de 3 ori şi s-a schimbat radical contractul-cadru, iar ministerul sănătăţii promite implementarea cardului de asigurat la 1 ianuarie 2011. Ministerul sănătăţii a mai promis introducerea tichetului de coplată, iniţial de la 1 iunie 2009, apoi 1 septembrie 2009, acum 1 iulie 2010...

Controlul medical anual la medicul de familie

Rolul principal al medicului de familie este acela de a preveni îmbolnăvirile, vorbindu-se deseori despre "medicina omului sănătos". Pentru a preveni, medicul îşi poate învăţa pacientul cum să aibă grijă de sănătatea sa, poate recomanda vaccinări, diverse tratamente preventive (profilactice) sau renunţarea la diverse obiceiuri care reprezintă factori de risc pentru anumite boli, şi poate face controale periodice ale stării de sănătate, numite în termeni medicali examene de bilanţ.

Fiecare asigurat are dreptul la un control anual gratuit (decontat de casa de asigurări), efectuat prin intermediul medicului de familie, în baza contractului dintre acesta şi casa de asigurări. În cadrul controlului se face un examen clinic general şi pot fi recomandate analize de sânge sau altfel de examene paraclinice (electrocardiograma - EKG, ecografie ş.a.). Dacă este cazul, pot fi recomandate şi consulturi alte altor specialităţi. Aceste examene şi consulturi sunt decontate de casa de asigurări pentru pacienţii asiguraţi.

Medicul de familie are o viziune globală asupra stării de sănătate a pacientului său, deoarece cunoaşte amănunţit atât istoricul medical personal al pacientului, adeseori chiar de la naştere, cât şi istoricul medical al familiei pacientului şi condiţiile socio-economice de viaţă ale pacientului. Toate acestea îi oferă medicului de familie informaţii preţioase necesare diagnosticului şi tratamentului, în plus faţă de cele furnizate de examenul de bilanţ.

Începând cu 1 aprilie 2010, toate consultaţiile oferite de medicii de familie şi medicii din ambulatoriul de specialitate (policlinici) sunt realizate obligatoriu în urma unei programări. Numărul de telefon trebuie afişat la cabinet. Accesul la medicul de familie a devenit astfel mult mai uşor, eliminându-se cozile.

Tot ce trebuie să faceţi pentru a beneficia de controlul anual gratuit este să solicitaţi acest lucru medicului dvs. de familie.

Problemele SIUI, criticate şi de Traian Băsescu

Problemele Sistemului Informatic Unic Integrat, de evidenţă a asiguraţilor medical şi de raportare a serviciilor medicale decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, au fost recent semnalate şi de preşedintele Traian Băsescu.

"Sistemul informatic de 120 mil. euro care ar trebui sa ajute statul sa tina evidenta asiguratilor si platitorilor de contributii la sanatate este nefunctional la aproape zece ani de la demararea proiectului, a spus in urma cu o saptamana Traian Basescu, presedintele Romaniei, la un forum dedicat solutiilor de guvernare electronica. Seful statului nu este bine informat, pentru ca sistemul IT este functional, iar singura lui problema este ca trebuie extins, spun, insa folosind o formulare diplomatica, firmele si institutiile implicate."

Articol integral

Mai multe despre SIUI

Ce este diferit în noul contract-cadru ?

Ce este diferit faţă de anii trecuţi în contractul încheiat anul acesta între cabinetele medicilor de familie şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în baza căruia pacienţii pot beneficia de servicii medicale decontate din Fondul de Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate, adică servicii pentru care nu trebuie să plătească în plus (până când se va introduce coplata) ?

În primul rând trebuie menţionat că acest contract a fost şi este în continuare unul de prestări servicii, cabinetul medicului de familie (şi toate celelalate ramuri sanitare care încheie contracte)fiind numit chiar furnizor de servicii medicale. Este clar deci că vorbim despre plata furnizorului, a cabinetului, nu despre salariul medicului de familie şi nu despre un contract de muncă între medic şi Stat sau Casă.

Şi spitalele sunt numite tot furnizori de servicii medicale iar managerul spitalului este cel care are grijă să fie îndeplinite obligaţiile contractuale şi cel care administrează fondurile spitalului primite ca plată pe contractul de prestări servicii încheiat cu casa de asigurări. Diferenţa este că, în cazul spitalelor, medicii din spital sunt angajaţi ai spitalelor, cu contract de muncă şi trebuie să respecte fişa postului şi cerinţele managerului, care respectă cerinţele contractului.

Principala modificare pentru contractele medicilor de familie este introducerea noţiunii de serviciu-consultaţie şi schimbarea raportului prin care se efectuează plata. Până în 2010, cabinetele primeau 90% din plată pentru numărul de pacienţi înscrişi (numită plată per capita), şi doar 10% pentru numărul de servicii efectuate acestor pacienţi (adică plată per serviciu). Consultaţiile nu erau plătite distinct, fiind incluse în cei 90%, astfel încât era indiferent dacă un cabinet oferea pe zi 5 sau 50 de consultaţii pacienţilor. Distinct erau plătite doar cele 10% servicii, adică vaccinările, controalele anuale (examen de bilanţ) şi lunare (sugari, gravide), depistarea bolilor endemice, TBC, vizitele la domiciliu.

Noul contract prevede o modificare a raportului 90% per capita - 10% per serviciu în 70% per capita - 30% per serviciu-consultaţie. Beneficiul este că 30% din plată este acum acordată pentru consultaţiile efective care sunt acordate de cabinet, numită acum plata per serviciu-consultaţie, astfel încât un cabinet care acordă mai multe consultaţii este plătit mai bine - plata pe performanţă. Medicii de familie au fost de acord cu aceste modificări încă de anul trecut, când CNAS a propus acest lucru şi au existat consultări în acest sens. Cabinetul primeşte 5 lei pentru un serviciu-consultaţie.

Ceea ce medicii de familie au aflat abia pe 31 martie seara, pe surse, deoarece pe pagina CNAS nu s-a publicat nimic până pe 1 aprilie, a fost că serviciile care erau incluse în anii precedenţi în per serviciu, adică vaccinările, controalele, depistarea bolilor endemice, nu sunt considerate serviciu-consultaţie şi deci nu sunt plătite distinct, plata lor fiind inclusă în cei 70% per capita. Decizia CNAS este cel puţin ciudată, având în vedere că în definiţia medicinei de familie apare prevenţia, adică exact vaccinările, controalele, care reprezintă un număr considerabil din consultaţiile acordate de medicii de familie. A fost acceptată însă şi această modificare, considerându-se că sunt plătite pauşal, în cei 70%, la fel ca şi consilierea privind factorii de risc, educaţia medico-sanitară, anti-drog. Pentru un sugar, care necesită 7 controale pe an, dintre care 2 la domiciliu şi 4 vaccinări, cabinetul primeste 50 lei/an.

Care sunt însă consultaţiile-serviciu plătite prin contract ? Consultaţiile iniţiale şi, după caz, de control pentru bolile acute, intercurente, cronice programabile şi urgenţe care pot fi rezolvate de medicul de familie. Se mai plătesc consultaţiile acordate o data la trei luni pentru anumite boli cronice (din anexa 39a a normelor) şi câte o consultaţie la domiciliu, în medie, pe zi. Dar numărul este limitat pe zi la 20-28 de consultaţii, în funcţie de programul cabinetului, de 5 sau 7 ore, deoarece consultaţia trebuie să aibă o durată medie de 15 minute, conform unui ordin în vigoare. Deci poate fi vorba doar despre plata pe perfomanţă maximă, stabilită de CNAS.

O altă noutate, nemenţionată nici de Ministerul Sănătăţii nici de CNAS, în calitatea lor de elaboratori ai contractului şi actelor normative, este că din serviciile decontate au fost eliminate şi adeverinţele necesare înscrierii în colectivitate, adică avizele epidemiologice pentru gradiniţă şi cele pentru orele de sport, solicitate de şcoli. Nu a fost menţionat în presă nici că refuzul pacientului de a se programa, în situaţia în care numărul de 20-28 de consultaţii decontate este acoperit deja de pacienţi programaţi, duce la plata consultaţiei, aceasta fiind în afara contractului cu CNAS, deci în regim privat.

Contractul-cadru 2010 pentru toţi furnizorii de servicii medicale, normele de aplicare ale contractului, modificările aduse normelor prin negocierile cu medicii de familie şi medicii din ambulatorul de specialitate precum şi instrucţiunile de aplicare a contractului furnizate pe 15 aprilie pot fi consultate pe pagina CNAS.

Modificări la concediul medical

În şedinţa de Guvern din 14 aprilie 2010 a fost aprobată Ordonanţa de Guvern care modifică modalitatea de acordare a concediilor medicale (Ordinul 158 2005).

Noutăţile aduse în cabinetul medicului de familie sunt reducerea numărului de zile pentru care poate fi acordat concediu medical de către medicul de familie, de la 45 la 30 de zile şi obligaţia pacientului de a semna o declaraţie pe proprie răspundere.

Conform Ministerului Sănătăţii, "declaraţia pe propria răspundere cuprinde numele si prenumele beneficiarului de concediu medical, CNP-ul acestuia , unitatea angajatoare şi functia pe care o ocupă. Prin aceasta pacientul declară că este de acord cu următoarele: să anunţe angajatorul cu privire la incapacitatea de muncă în termen de 24 de ore de la obţinerea certficatului de concediu medical precum şi datele medicului, să indice adresa de reşedinţă aleasă pe toată perioada concediului medical, să fie prezent la adresa indicată cu excepţia situaţiilor justificate cu documente medicale pentru efectuarea de tratament medical, că poate fi vizitat, la adresa indicată, de persoanele îndrituite de lege, în intervalele orare 08.00-11.00; 12.00-17.00 si 18.00-20.00. Tot în aceasta declaraţie beneficiarul concediului medical semnează că este de acord ca în cazul nerespectarii condiţiilor de mai sus, să respecte rigorile legii. În declaraţia pe proprie răspundere medicul prescriptor va menţiona dacă există vreun tratament care impune părăsirea domiciliului sau a adresei indicate." O copie a declaraţiei poate fi solicitată de angajator sau de CNAS.

O altă noutate este creşterea cuantumului amenzilor pentru acordarea nejustificată a concediului medical, între 5000 şi 10000 lei.

Recomandăm şi articolul Despre concediile medicale, cu informaţii despre actele necesare şi condiţiile în care se poate beneficia de concediu medical, precum şi despre practica ilegală a unor angajatori de a solicita emiterea concediilor medicale de un anumit medic, agreat de angajator.

Ghidul pacientului român

Jurnalul Naţional şi Houston NPA au lansat marţi, 13 aprilie 2010, Ghidul pacientului român, o publicaţie de 264 de pagini, cu informaţii deosebit de utile pentru pacienţi.

Conform Agerpres, "ghidul se adresează publicului larg, atât celor care doresc să afle informaţii medicale de actualitate în vederea menţinerii sau îmbunătăţirii stării de sănătate, cât şi celor care doresc să ştie cum se pot descurca în sistemul de sănătate românesc. Lucrarea conţine informaţie medicală structurată pe diferite afecţiuni, zonă practică şi legislativă, interviuri cu medici şi lideri de opinie, informaţii despre activitatea asociaţiilor de pacienţi, precum şi alte date importante pentru public."

Secţiunea legislativă a ghidului, referitoare la calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale, a fost realizată cu sprijinul Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie.

Ghidul promovează şi campania "Înscrie-te în asociaţia de pacienţi!"

Pacientul 21

Pacientul 21 este rodul ultimelor decizii luate de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Un ordin intrat în vigoare de la 1 aprilie prevede o durată a consultaţiei în medicina primară de 15 minute. CNAS cere medicilor de familie să ofere consultaţii timp de 5 ore pe zi în cabinete şi încă 2 ore la domiciliul pacienţilor, dacă există solicitări de la pacienţi imobilizaţi. Contractul cere să se respecte şi ordinul şi programul pentru decontarea consultaţiilor, adică atunci când medicii îşi justifică banii solicitaţi pentru munca prestată.

Dacă socotim, rezultă că doar 20 de pacienţi pe zi pot beneficia de consultaţii gratuite la medicul de familie, decontate de CNAS. Până acum, media consultaţiilor la medicul de familie era de 30 pe zi. Uneori şi 40, alteori doar 20. CNAS şi ministerul au decis să facă economii, îmbrăcând frumos intenţia într-o aparentă atenţie pentru calitatea actului medical, manifestată prin hotărârea, am zice arbitrară, ca o consultaţie să dureze 15 minute şi fără să dea foarte multe detalii despre cum se poate pune în practică ordinul.

Medicii de familie au protestat săptămâna trecută şi legat de această prevedere. Într-o primă fază a negocierilor, au obţinut 25 de consultaţii pe zi. Ulterior, CNAS şi ministerul s-au razgândit şi au revenit la 20.

Apare întrebarea: ce se întâmplă cu pacientul 21 ?

Şi Adevărul scrie despre pacientul 21.

Emisiuni ce merită atenţie

Emisiuni pe tema sistemului sanitar din România şi a deciziilor luate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de Ministerul Sănătăţii.

Arena publică (TVR1) joi, 8 aprilie.

Reporter special (Antena 3) duminică, 28 martie.

Reporter special (Antena 3) duminică, 4 aprilie.

Protestul s-a încheiat, se va semna contractul

După 7 zile fără contract, 4 zile de negocieri şi 13 ore de negocieri pe 7 aprilie, medicii de familie au ajuns la un acord cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi cu Ministerul Sănătăţii. În protocolul semnat se menţionează modificarea anumitor articole din contract şi din norme referitoare la obligaţiile furnizorilor şi CNAS, modul de calcul al punctajelor, clarificări ale unor articole, precum şi eliminarea plafonului de medicamente la medicul de familie, astfel încât pacienţii să poată beneficia de medicamente oricând şi de câte ori este nevoie. Nu s-a reuşit obţinerea a 25 de consultaţii decontate pentru pacienţi pe zi, CNAS limitând numărul de consultaţii decontate la 20 pe zi. În protocol se precizează că medicii de familie vor fi parte activă în elaborarea actelor normative privind medicina de familie, precum şi că viitorul contract-cadru, pentru anul 2011, va fi elaborat în perioada iunie-septembrie.

Medicii de familie îşi continuă activitatea, neîntreruptă pe perioada protestului, şi reiau de joi, 8 aprilie 2010, activitatea în contract cu CNAS.

Susţinere

Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor susţine protestul medicilor de familie, a declarat dl. Vasile Barbu, reprezentantul ANPP.

Şi Colegiul Medicilor din România şi-a manifestat sprijinul faţă de medicii de familie, printr-un comunicat de presă în care condamnă "modalitatea pompieristica si neprofesionista prin care Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, impreuna cu Ministerul Sanatatii au creat un focar conflicual in sistemul sanitar romanesc". Comunicatul mai arată că "CMR este alaturi de medicii de familie in sustinerea cauzei lor, inclusiv in ceea ce priveste protectia pacientilor. Atat medicii de familie, cat si pacientii nu trebuie sa plateasca pentru inadvertentele legislative si balbaielile MS si a CNAS."

După 6 ore de negocieri la sediul Ministerului Sănătăţii, între reprezentanţii medicilor de familie, cei ai Ministerului Sănătăţii şi cei ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, nu s-a ajuns la un acord, urmând ca în cursul zilei de miercuri să urmeze o nouă rundă de negocieri în care se vor stabili detaliile tehnice. Pe parcursul negocierilor, medicii de familie au protestat marţi în faţa Ministerului Sănătăţii într-un mod inedit, iar miercuri va avea loc un alt protest inedit în Piaţa Revoluţiei, unde sute de medici din mai multe judeţe ale ţării vor acorda consultaţii gratuite în corturile amplasate în piaţă, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii.

Cezar Corâci: Contractul este ilegal !

Într-o intervenţie la emisiunea Realitatea de la 14, dl Cezar Corâci, preşedintele UGIR-1903 şi reprezentant al patronatelor în Consiliul de Administrare al CNAS, a luat apărarea medicilor de familie, declarând că prezentarea excepţiilor în cazul veniturilor cabinetelor medicilor de familie de către CNAS şi televiziuni este o manipulare şi că acest contract pe care medicii de familie refuză să-l semneze este un contract ilegal, normele de aplicare ale acestuia nefiind prezentate spre consultare Consiliului de Administrare al CNAS.

Dr. Doina Mihăilă, reprezentanta medicilor de familie, a sintetizat o parte din prevederile noului contract, cu care medicii de familie nu sunt de acord:
- plafon la medicamente prescrise pacienţilor la medicul de familie
- limitarea numărului de consultaţii pe zi la 20, peste acest număr pacienţii fiind nevoiţi să plătească
- limitarea numărului de pacienţi la un medic, deci o parte din pacienţi vor trebui să îşi caute medic nou

Alte noi prevederi ale contractului:
- limitarea la 3 consultaţii/an pentru o boală
- plata avizelor epidemiologice pentru gradiniţă, necesare după fiecare vacanţă şcolară
- durata medie a consultaţiei de 15 minute

Noul contract prevede, în doar 16 pagini, 39 de obligaţii, 22 penalităţi, 36 de situaţii în care se reziliază contractul, 13 situaţii de încetare a contractului cu casa.

Dr. Doina Mihăilă a mai precizat că medicii de familie vor continua să consulte pacienţii gratuit şi voluntar şi în zilele ce urmează şi vor prescrie reţete simple, iar pacienţii au posibilitatea de a cere CNAS decontarea chitanţelor de la farmacie.

Simona Gheorghe - intruchiparea neprofesionalismului !

În emisiunea Realitatea de la 10, "jurnalista" Simona Gheorghe a dus un atac furibund la adresa medicilor de familie, inexplicabil pentru un om de televiziune. Cu atât mai mult pentru un "jurnalist" care pretinde pe pagina proprie de prezentare că "un ziarist trebuie să-şi verifice informaţiile. E un lucru ştiut de toată lumea. Ce nu ştie multă lume e că începi să fii ziarist prin a te verifica pe tine însuţi. Asta nu cere un talent anume. Nu e semnul unui dar special. E, pur şi simplu, o îndatorire a breslei, fără eroi şi vedete."

Orice telespectator care a privit zilele acestea interviurile medicilor de familie şi chiar şi ale reprezentanţilor "taberei adverse", preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ministrului Sănătăţii, a putut sesiza cu uşurinţă că venitul cabinetului, sumele de zeci sau, rareori, sute de milioane de lei vechi, este diferit de câştigul net, în mână, al medicului de familie. La un venit al cabinetului de 8000 lei, medicul de familie abia dacă rămâne cu 1500 lei în mână. Şi acest venit este obţinut la un număr de 2000 de pacienţi, dar cei mai mulţi medici au abia 1500 de pacienţi sau mai puţini !

Ce a înţeles totuşi Simona Gheorghe, "jurnalist" de profesie, cu o anumită pregătire în înţelegerea şi preluarea declaraţiilor oficiale, aşa cum chiar ea declară pe pagina personală ? Că medicul de familie câştigă 10000 Euro pe lună ! Bani în mână ! A spus acest lucru în mod repetat pe post, chiar şi peste protestele reprezentantei medicilor de familie, dr. Rodica Tănăsescu, care încerca prin telefon, uşor siderată, în direct, să-i explice Simonei Gheorghe că exemplul dat şi repetat de Simona Gheorghe este o simplă excepţie, uşor de verificat ! Iar când a părut că Simona Gheorghe a înţeles în sfârşit cum stau lucrurile, când reprezentanta medicilor i-a spus că banii rămaşi medicului în mână sunt 1500 lei, Simona Gheorghe întreabă, sigură pe ea şi pe capacitatea ei intelectuală de a înţelege, "1500 de euro ?".

Este de înţeles că Simona Gheorghe nu poate concepe câştiguri în lei, salariile în televiziune fiind de obicei în euro, iar salariul ei fiind probabil peste 1000 de euro, ca o "jurnalistă" de excepţie ce este. Dar nu este de înţeles cum a putut prelua o declaraţie dintr-o sursă oficială, a scos-o din context (venitul de 10000 euro era dat ca excepţie chiar şi de CNAS) şi a prezentat-o ca adevăr.

Nu este de înţeles ipocrizia cu care apare atât de nepregătită la locul de muncă şi face asemenea declaraţii pe post, live, când chiar ea declară pe pagina personală "De fapt, de când fac presă am învăţat că între declaraţiile oficiale şi lumea reală e o distanţă lungă. Foarte lungă. Distanţă pe care eu una o acopăr de fiecare dată cu întrebări şi căutari, cu telefoane şi discutii nu totdeauna calme. Şi azi, în redacţia Realitatea TV, primul meu instinct e să pun mâna pe telefon şi astfel să verific, să întreb, să compar. De cele mai multe ori descopăr că ştirea adevarată e ascunsă printre rândurile seci ale comunicatelor de presa, dar şi printre declaraţiile ameţitoare ale autorităţilor."

Subiectul câştigului medicului de familie este doar unul dintre cele tratate cu o completă lipsă de profesionalism de către "jurnalista" Simona Gheorghe în emisiunea menţionată, dar ar ieşi un articol mult prea lung dacă am analiza fiecare frază rostită de "jurnalistă" în emisiune.

CNAS: "Aceleaşi venituri ca în 2009"... ?

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă, a declarat că acţiunile medicilor de familie sunt nejustificate, finanţarea fiind aceeaşi ca în anul 2009 iar medicii sunt influenţaţi de zvonuri nefondate.

Ceea ce nu se precizează este că veniturile din 2009 nu au fost adecvate, lucru intens dezbătut cu CNAS şi MS anul trecut, an în care veniturile cabinetelor au fost diminuate considerabil si medicilor li s-a promis că vor primi finanţare adecvată cu ajutorul programelor naţionale de prevenţie şi a coplăţii, care trebuiau să fie implementate şi funcţionale încă de la 1 iunie 2009. Anul acesta, se promite implementarea coplăţii de la 1 iulie 2010. Deja-vu ?

În plus, deoarece plata per capita a fost restructurată şi a scăzut drastic, pentru toate cabinetele, nu doar cele cu număr mare de pacienţi, chiar în condiţiile aceluiaşi buget alocat pentru anul 2010, repartiţia banilor este complet diferită, veniturile cabinetului fiind potenţial aceleaşi doar daca pacienţii vor solicita un număr maxim de consultaţii decontate de CNAS. Chiar şi aşa, venitul este insuficient pentru achitarea cheltuielilor de funcţionare.

Poate din birourile CNAS, privind pe cifre şi statistici, nu se observă că multe cabinete medicale sunt falimentare deja, pacienţii beneficiind în continuare de servicii medicale doar printr-o extraordinare dăruire a medicului, care ajunge nu numai să presteze muncă voluntară, dar şi să finanţeze cabinetul "aducând bani de acasa".

Preocuparea ministerului pentru medicii tineri

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat într-un interviu acordat Radio România Actualităţi că noua prevedere a contractului cadru de limitare a numărului de persoane înscrise pe lista unui medic de familie la 2200 a fost introdusă în scopul facilitării accesului în sistem al tinerilor medici specialişti de medicină de familie, reclamând situaţia unor medici cu experienţă cu liste de 5000 de pacienţi.

Este cel puţin ciudată această menţiune făcută de ministru în aceste zile, având în vedere că medicii de familie reclamă doar nefinalizarea la timp a noului contract, din cauza Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, subfinanţarea continuă şi în anul 2010 şi absenţa dreptului de negociere a contractului, aşa cum ar fi normal, fiind un contract de prestări servicii între două părţi, ceea ce a dus la multiple prevederi inacceptabile în noul contract. Însă cea privitoare la numărul maxim de pacienţi pe listă nu a fost niciodată reclamată de medicii de familie, deşi poate fi considerată o încălcare a dreptului pacientului de a alege medicul.

În acelaşi timp, accesul medicilor tineri în sistem este îngrădit chiar de către CNAS, Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale. Primele două, prin subfinanţarea asistenţei medicale primare, ceea ce duce la imposibilitatea menţinerii în funcţionare a unui cabinet nou de medicina familiei în contract cu CNAS. Au reale probleme chiar şi cabinetele actuale existente pe piaţă, cu liste chiar şi de 1800 de pacienţi, media recomandată de CNAS. Este evident că acest număr de pacienţi este atras în timp, nicidecum peste noapte, chiar CNAS prevăzând o perioadă minimă de 1 an pentru atingerea pragului minim de 1000 de pacienţi, necesari încheierii contractului. Autorităţile locale, prin lipsa oricărui efort de a atrage medicii, chiar dacă în comunitatea locală nu există medic sau nu există suficienţi medici.

Asistenţa medicală primară, o necesitate

Cseke Attila, ministrul sănătăţii, a declarat în repetate rânduri de la preluarea funcţiei că asistenţa medicală primară este o necesitate şi o prioritate. Este îngrijorător însă că această preocupare fată de medicina primară apare doar la nivel declarativ. O preocupare reală ar presupune din partea Ministerului Sănătăţii crearea unor programe naţionale de prevenţie, elaborate împreună cu medicii de familie practicieni, specificul specialităţii acestor medici fiind prevenţia, precum şi o finanţare adecvată a acestor programe, nu cum s-a întâmplat cu programul de screening pentru cancerul de col şi cu centrele de permanenţă în 2009.

Un alt semn al preocupării reale, nu doar declarative, ar fi alocarea pentru medicina primară a unui procent din fondul de asigurări de sănătate de cel puţin 10-12%, apropiat de media europeană care este de 12-15%, şi nu doar 5% cât este în prezent şi a fost şi în anii precedenţi, cu excepţia anului 2008 când s-a înţeles importanţa finanţării adecvate. Procentul de 5% probabil ne situează aproape de media africană. Dacă asistenţa medicală primară este o prioritate şi o necesitate, este de neînţeles de ce peste jumătate din fondurile asigurărilor sociale de sănătate sunt alocate şi cheltuite de spitale.

Recent, ministrul si-a exprimat îngrijorarea că medicina de familie nu îşi îndeplineşte rolul în sistem, acela de prim contact şi de degrevare a spitalelor prin rezolvarea problemelor de sănătate care se pot rezolva la nivelul medicului de familie. Se pare ca ministrul Cseke Attila nu este corect informat. Conform statisticilor, la nivelul cabinetului de medicină de familie, sunt rezolvate 75% din problemele care se adresează cabinetelor iar pacienţii sunt în procent de peste 75% mulţumiţi de medicii de familie. Aceasta cu toate că restrângerile legislative privind prescrierea tratamentului si a investigaţiilor la care este supus medicul de familie sunt importante, iar aparatura este în cele mai multe cazuri minimă, comparativ cu alte state europene.

Şi toate acestea în condiţiile unei subfinanţări cronice, încă de la apariţia medicului de familie, în 1999. Importanţa finantării a fost observată în 2008, când preocuparea pentru medicina de familie nu a fost doar declarativă. Mai mult de jumătate din populaţia României a fost evaluată la nivelul medicilor de familie, obţinându-se date importante despre starea de sănătate a populaţiei şi pentru crearea unor programe naţionale de prevenţie viitoare, iar medicina de familie a devenit probabil singurul segment sanitar cu informatizare implementată şi funcţională într-un procent mai mult decât satisfăcător. Oare unde ar fi ajuns medicina primară astăzi dacă în 2009 şi, iată, şi în 2010, finanţarea nu ar fi coborât iar la nivelul din 2007 iar presa nu ar fi fost intoxicată cu poveşti despre salariile fabuloase ale medicilor de familie, în fapt venituri ale cabinetelor, folosite şi pentru investiţii în cabinete sau achitarea creditelor generate de investiţii ?

Plata pe performanţă

Ministerul Sănătăţii doreşte plata pe perfomanţă în sistemul medical, lucru menţionat în nenumărate comunicate de presă şi emisiuni televizate. Şi medicii de familie doresc sa fie plătiţi pe performanţă. Să analizăm împreună cum a decis Ministerul Sănătăţii să realizeze acest deziderat.

Din Contractul cadru 2010 aflăm că programul de lucru este de 5 ore/zi în medie la cabinet.

Să analizăm şi ordinul 44/2010 privind programarea pacienţilor în cabinetele medicilor de familie şi ambulatoriul de specialitate.
Art 5, lit a ... timpul mediu/consultaţie este de 15 minute; ...

Ceea ce, la o durată obligatorie de 15 minute/consultaţie înseamnă maxim 100 de consultaţii/săptămână decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. CNAS oferă medicului de familie 4,5 RON/consultaţie (patru lei şi cincizeci de bani). Lunar, rezultă o plată maximă pentru consultaţii de 1800 RON. De reţinut că aceasta este suma maximă care poate fi obţinută de la CNAS pentru consultaţii, indiferent de performanţa medicului. De asemenea, nu este asigurată o plată minimă, de exemplu pentru lunile de vară, când numărul pacienţilor care solicită servicii medicale este foarte mult redus.

Să analizăm împreuna şi noile norme de aplicare ale Contractului cadru 2010.

Capitolul 3, lit H: Consultaţii la domiciliul pacientului - maxim 5/săptămână/medic.
Anexa 2, art 1: consultaţie la domiciliu - 15 puncte

1 punct este 0,9 lei, deci pentru o consultaţie la domiciliu, CNAS plăteşte medicului de familie 13,5 lei (treisprezece lei şi cincizeci de bani). De menţionat că nu există nici o menţiune despre costul deplasării pentru consultaţia la domiciliu.

Ceea ce înseamnă că, din toate consultaţiile la domiciliul pacientului, se pot obţine maxim 270 lei lunar, dacă acestea sunt solicitate de pacienţi.

Adunăm consultaţii la cabinet şi consultaţii la domiciliu şi rezultă, maxim lunar, dacă pacienţii solicită aceste consultaţii, 1800 + 270 = 2070 lei, brut, venituri ale cabinetului din contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Desigur, în afara de plata pe consultaţii sau pe performanţă cum o numeşte Ministerul Sănătăţii, contractul prevede şi plata capitaţiei (aşa zisa "plată pentru listă"). În fapt, această plată este pentru anumite servicii acordate acestor pacienţi, care nu se consideră consultaţii şi nu se plătesc ca atare. Despre ce servicii este vorba ? Vaccinări, examinări efectuate regulat bebeluşilor până la vârsta de 18 luni, examinări efectuate gravidelor lunar, eliberarea certificatelor de concediu medical, consilierea si educaţia medicală pentru adulţi şi pentru tinerele mame, controalele medicale periodice şi monitorizarea pacienţilor cronici. De menţionat că în anul 2009 controalele medicale periodice au fost incluse în această listă, până atunci ele fiind plătite separat. Acelaşi lucru se va întâmpla şi în 2010, noul contract prevăzând introducerea în această listă a vaccinărilor, examinărilor bebeluşilor şi a gravidelor, care erau, de asemenea, plătite separat. Aşa au înţeles CNAS şi ministerul să facă economii.

Să vedem cât reprezintă această plată. Din declaraţiile preşedintelui CNAS, dl. Lucian Duţă, numărul mediu de pacienţi pe lista medicilor de familie este de 1885. Plata se face în funcţie de vârsta pacienţilor. Dacă apreciem o structură a listei de 10% copii între 0 şi 3 ani, 60% între 4 şi 59 de ani şi 30% peste 60 de ani, rezultă o plată pentru pacienţii înscrişi de 5423 lei lunar (în medie 2,87 lei/pacient ). Aceasta este o medie pentru o listă de 1885 pacienţi. Noul contract prevede că nu se plătesc mai mult de 2200 de pacienţi. Însă există foarte mulţi medici care au pe listă doar 1000 de pacienţi, nefiind mai mulţi pacienţi în satul în care au cabinetul, de exemplu. Pentru o listă de doar 1000 de pacienţi, dacă luăm media de 2,87 lei/pacient, rezultă o plată de doar 2870 lei, brut, venituri ale cabinetului.

Venit total pentru 1000 de pacienţi, maxim posibil de consultaţii: 4940 lei
Venit total pentru 1885 de pacienţi, maxim posibil de consultaţii: 6493 lei

Un cabinet are angajată obligatoriu, prin contracul cu CNAS, o asistentă medicală pentru 1000 de pacienţi. Costurile unui cabinet pentru o asistentă sunt de 1600 - 3600 lei, în funcţie de studiile asistentei, vechimea în muncă, existând un minim impus de legea salarizării pe ramură sanitară. Pentru autorizaţia de funcţionare, este obligatorie angajarea unei firme de curăţenie sau a unei îngrijitoare. În funcţie de locaţia cabinetului (într-un fost dispensar cu mai multe cabinete sau un cabinet unic), costurile pot varia între 300 şi 1200 lei. Foarte multe cabinete necesită şi un contabil şi un informatician sau registrator medical, costurile pentru aceştia fiind de aproximativ 2000 lei. Total costuri salariale: 1900 - 6800 lei pentru personalul angajat de un cabinet. Pe lângă costurile salariale, cabinetul are costuri de funcţionare, ca orice firmă. Acestea sunt variabile, în funcţie de mulţi factori, dar este greu de crezut că pot fi mai mici de 2000 lei. O descriere a costurilor de funcţionare la nivelul anului 2008 poate fi văzută în anexa unui memoriu al Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie.

La urmă, banii medicului. Salariul unui medic specialist angajat în mediul bugetar, conform grilei de salarizare pe ramură sanitară, nu poate fi mai mic de 1500 lei net. Desigur, în cazul unui cabinet privat, aşa cum sunt cabinetele medicilor de familie, nu poate fi garantat venitul minim al medicului-patron, la care se adaugă oricum plata directă a taxelor şi impozitelor, ca în cazul oricărui liber profesionist. "Salariul" medicului de familie nu este deci garantat, poate şi să nu existe, în funcţie de cheltuielile cabinetului.

La finalul anului fiscal, impozitul pe profit. Dar dacă în loc de profit, există foarte multe datorii, preiau ministerul şi CNAS datoriile cabinetelor atât de bine finanţate, plătite pe performanţă ?

CNAS continuă să dezinformeze

În emisiunea News Magazine din 2 aprilie 2010, ora 10:30, reprezentanta Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dr. Adina Geană, a declarat că Normele de aplicare ale contractului cadru există de ieri pe siteul CNAS, sugerând că totul decurge normal şi că medicii de familie boicotează activitatea. Se observă o tendinţă îngrijorătoare a reprezentanţilor CNAS de a denatura adevărul. Prin vizitarea paginii CNAS se poate observa cu uşurinţă că normele de aplicare au fost publicate abia pe 2 aprilie 2010, conform datei automate ataşate de site, deşi este menţionat în cuprinsul articolului că ar fi fost "actualizat la 01.04.2010". Încercarea de dezinformare şi manipulare poate fi verificată şi prin accesarea proprietăţilor documentului (File>Properties>Description) unde se vede data la care a fost creat documentul: 02.04.2010 ora 08:32.

În continuare, reprezentanţii CNAS nu par să înţeleagă un simplu argument juridic: era datoria CNAS să anunţe din timp forma finală a Contractului cadru şi a Normelor precum şi perioada de semnare a prelungirii vechiului contract sau de semnare a noului contract, astfel încât la 1 aprilie să fi existat contract semnat între CNAS şi medicii de familie. Nu se pot antedata contracte şi nu se poate lucra fără contract, cu semnarea ulterioară. Este ilegal. Se poate observa pe toate siteurile CNAS si filiale că nu a existat nici o invitaţie anterior datei de 1 aprilie, nu exista nici acum şi, în plus, forma finala a contractului şi normelor a fost publicată abia pe 31.03.2010, respectiv 02.04.2010.

Dezinformările Casei de Asigurări

În cadrul Telejurnalului de la TVR 1 din 1 aprilie, dr. Dorin Ionescu, reprezentantul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a declarat: "ieri [n.n. 31 martie 2010] a fost votat noul Contract Cadru şi normele de aplicare ale acestuia şi publicat în Monitorul Oficial. Deci, cadrul legislativ există. Mai mult decât atât, Casa Naţională s-a preocupat şi a dat un ordin intern de a se prelungi vechile contracte bazându-ne pe noile norme legislative în aşa fel încât asistenţa sanitară din România să nu sufere în nici un fel."

Moderatorul a remarcat că există un vid legislativ însă dr. Dorin Ionescu, reprezentantul CNAS, a declarat că "vid legislativ atâta timp cât există lege în vigoare nu putem sa afirmăm."
La observaţia dr. Dorin Gabor, reprezentantul Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie, că nu se poate prelungi vechiul contract care a expirat ieri, timp de o luna, suprapus peste noul contract, care intră în vigoare la 1 aprilie, dr. Dorin Ionescu (CNAS) a declarat "există cadru legal, există modalităţi de rezolvare, totul este să existe voinţă de a se întâmpla acest lucru... şi să existe preocupare pentru nevoia de sănătate a pacientului."

Ulterior, la observaţia dr. Dorin Gabor că "din punct de vedere juridic este incorect ce aţi făcut", dr. Dorin Ionescu, reprezentantul Casei de Asigurări, a declarat: "daca discutăm juridic este una, dacă discutăm de nevoia de îngrijiri, noi am asigurat accesul la îngrijiri"

Ce se poate înţelege oare din declaraţiile reprezentantului Casei de Asigurări ? Oare că situaţia creată în exclusivitate din vina Casei de Asigurări şi a Ministerului Sănătăţii este, într-adevăr, incorectă din punct de vedere juridic, dar singura soluţie găsită de CNAS si Minister ca să rezolve rapid "boacăna" creată ? Iar prin "modalităţi de rezolvare" şi "voinţă" oare reprezentantul CNAS, dr. Dorin Ionescu, sugerează că medicii de familie ar putea, dacă ar dori, să "rezolve" situaţia creată, prin acordarea de reţete compensate şi restul activitităţilor prevăzute în contract, pentru câteva zile, până la semnarea noului contract sau a prelungirii vechiului contract ? Oare chiar asta să fi lăsat să se înţeleagă reprezentantul CNAS, dr. Dorin Ionescu ???

De menţionat că la ora 23:59, în ziua de 31 martie 2010 nu exista nici o invitaţie din partea CNAS de semnare a contractelor noi sau prelungirilor de contract. Ordinul intern CNAS de prelungire a contractelor a fost anunţat pe paginile caselor de asigurări judeţene abia în jurul prânzului pe 1 aprilie 2010. Medicii de familie au fost prezenţi în cabinete încă de la ora 8 dimineaţa în cabinete dar s-au aflat în imposibilitatea de a elibera reţete. Chiar dacă ordinul intern CNAS a fost primit la ora prânzului, medicii de familie nu puteau prescrie reţete în ideea semnării unui contract în zilele următoare, acest lucru fiind ilegal. Contractele intră în vigoare de la data semnării şi nu se pot antedata. Deci medicii de familie nu vor putea reveni la activitatea normală, în relaţie cu CNAS, decât după data semnării contractelor, de către fiecare din cei 11500 de medici de familie. Lipsa contractului nou şi a organizării semnării contractului nou este în exclusivitate vina Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Ministerului Sănătăţii.

Presa, comunicatele si adevărul...

Televiziunile de ştiri au primit încă de ieri seară informaţii despre lipsa contractului cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), începând cu 1 aprilie 2010, şi ce înseamnă asta, adică poziţia neplăcută în care se află toţi furnizorii de servicii medicale din România, aflaţi în relaţie cu CNAS, faţă de pacienţi. Astăzi, 1 aprilie, deşi reprezentanţii medicilor de familie au stat la dispoziţia televiziunilor toată dimineaţa, la televizor nu s-a văzut decât greva şoferilor RATB. O problemă locală, a bucureştenilor care utilizează transportul în comun, primează ca audienţă în faţa unei probleme naţionale, a tuturor pacienţilor şi furnizorilor de servicii medicale. Abia la ora 13 au fost transmise 10 minute din conferinţa de presă a reprezentanţilor medicilor de familie, apoi s-a revenit la problema mult mai de interes a transportului public bucureştean. Medicii români aproape s-au obişnuit cu lipsa de respect şi de interes arătată de guvernanţii români. Se pare că vor trebui să se obişnuiască şi cu lipsa de interes dată de presă ? Fac rating doar presupusele erori medicale, cauzate de cele mai multe ori de prapastia în care a căzut sistemul medical ? Când se încearcă redresarea sistemului, nu mai este de interes ? Demne de apreciat sunt presa scrisă (online) şi agenţiile de presă care au preluat ştirea.

Ce nu a fost timp să se explice astăzi la televizor:

Fără contract cu CNAS, farmaciile nu pot elibera medicamente compensate şi gratuite prescrise pe 1 aprilie, medicii de familie nu pot prescrie reţete compensate şi gratuite, bilete de trimitere sau concedii medicale. Nu este o problemă de voinţă, este vorba de lipsa unui contract şi de anumite obligaţii legale.

Medicul care semnează acte în baza unui contact care nu există poate fi tras la răspundere din punct de vedere legal. Ceea ce, mai ales în această perioadă de criză, este mai mult o certitudine decât o posibilitate. CNAS a penalizat medicii de familie pentru "abateri" mai puţin grave, cum ar fi raportarea incompletă sau prescrierea medicamentelor sau prescrierea analizelor sau chiar acordarea de servicii medicale unor pacienţi aparent neasiguraţi.

De menţionat că, dacă citiţi cu atenţie cele patru articole, veţi observa că în realitate, toate problemele imputate medicilor au fost cauzate de o lipsă de cooperare şi de comunicare din partea CNAS, dacă nu chiar de nerespectarea obligaţiilor CNAS. De exemplu, în cazul prescrierii medicamentelor şi analizelor, problema a fost că listele de medicamente şi analize şi protocoalele de prescriere sunt veşnic anunţate în noaptea dinante ca ele să intre în vigoare. Şi asta în cel mai fericit caz ! De multe ori listele au fost anunţate de CNAS chiar în ziua în care ele intrau în vigoare sau după această zi ! Un astfel de caz a dus la decesul Dr. Dan Velcelean în 2008, care a fost înjunghiat de un pacient pentru că nu a putut să îi prescrie o reţetă, neştiind ce medicamente sunt pe listă în acea zi. În cazul acordării de servicii pacienţilor presupus neasiguraţi, problema este repezentată de Sistemul Informatic Unic Integrat, prin care se realizează raportarea serviciilor medicale către CNAS şi care informează medicul dacă pacientul este asigurat sau nu. Sistemul nu este complet funcţional, medicii şi pacienţii reclamă lunar la CNAS faptul că pacienţi pensionari apar că ar fi salariaţi, salariaţi apar ca studenţi şi foarte mulţi pacienţi asiguraţi apar ca neasiguraţi din cauza unor erori sau întârzieri în actualizarea datelor, din vina CNAS şi a celorlalte instituţii (case de pensii, angajatori, universităţi etc.). Medicii de familie de la Arad au acordat servicii medicale unor pacienţi care apăreau în sistem ca fiind asiguraţi, au fost plătite serviciile de CNAS iar peste câteva luni CNAS a cerut banii înapoi, susţinând că, de fapt, pacienţii erau neasiguraţi.

Fiind date toate aceste situaţii, cum pot CNAS şi Ministerul Sănătăţii să pretindă ca medicii de familie să aibă activitate normală, cu promisiunea că se va semna o prelungire a contractului care a expirat pe 31 martie 2010 ? Realitatea este că astăzi, 1 aprilie 2010, medicii de familie nu mai sunt în relaţie contractuală cu CNAS, deci nu mai pot semna nici un act decontat de CNAS. Iar această situaţie se va menţine pînă la semnarea prelungirii sau a noului contract, din vina CNAS şi a Ministerului Sănătăţii, care nu au invitat medicii să semneze noul contract sau prelungirea vechiului contract, înaintea expirării vechiului contract. Nu se poate lucra "în alb" sau "pe datorie", nu când CNAS a demonstrat de nenumărate ori în trecut că penalizează medicii de familie, pentru orice abatare, reală sau interpretată cu rea-voinţă.

Problemele legate de viitorul contract, modul cum a fost elaborat, atitudinea CNAS şi MS, ignorarea şi chiar abuzul de bună credinţă manifestat fată de reprezentanţii medicilor de familie, scăderea finanţării pentru medicii de familie cu 40% (adăugată celei de 30% de anul trecut, care deja a falimentat unele cabinete) sunt probleme la fel de grave dar secundare în această zi. Problema astăzi este că medicii de familie nu pot lucra în baza unui contract care nu mai există, până la data semnării unui nou contract. Din acest moment, cabinetele de medicina familiei sunt cabinete care funcţionează în regim exclusiv privat, în care consultaţiile se plătesc şi se pot prescrie doar reţete simple, ca în orice alt centru medical privat. Medicii de familie au decis să nu taxeze consultaţiile pentru moment, înţelegând situaţia neaşteptată în care se află pacienţii şi dorind să le asigure acestora accesul la asistenţa medicală primară.

Fara contract CNAS pe 1 aprilie 2010 !

Contractele dintre medicii de familie si Casa Naţională de Asigurări de Sănătate expiră la data de 31 martie 2010. Până la această dată, casele judeţene şi casa municipiului Bucureşti nu au contactat medicii de familie în vederea semnării unui nou contract, care ar intra in vigoare de la 1 aprilie 2010. Astfel, mâine, 1 aprilie 2010, medicii de familie se vor afla în afara contractului cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, deci nu vor putea elibera reţete compensate, gratuite, bilete de trimitere şi nici concedii medicale. Această situaţie a fost creată exclusiv din vina Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care nu a elaborat nici până la această oră noile contracte.

Rămâne la alegerea fiecărui medic de familie dacă va oferi servicii medicale începând de la 1 aprilie, contra-cost sau nu, însă nu se vor putea elibera decât reţete simple, care necesită achitarea integrală în farmacie.