Plata centrelor de permanență

Între anii 2008 și 2011 Ministerul Sănătății aloca pentru activitatea din centrele de permanență următoarele sume:
- medic de familie - 10 lei/oră de gardă
- cheltuieli administrative (inclusiv plata asistentei medicale) - 15 lei/oră de gardă

Din anul 2011, în urma unei modificări a legii, sumele au fost:
- medic de familie - 12,8 lei/oră de gardă
- asistentă medicală - minimum 8 lei/oră de gardă
- cheltuieli administrative - 6,4 lei/oră de gardă

Curtea de Conturi a României a semnalat în urma unui control la Casele Județene de Asigurări de Sănătate o discrepanță în legea valabilă în perioada 2008-2011 - deși în modelul de Borderou centralizator, publicat în Monitorul Oficial al României, în baza căruia se efectuau plățile figura valoarea de 15 lei/oră de gardă pentru cheltuielile administrative, Curtea de Conturi a apreciat că de fapt această valoare ar fi trebuit să fie 5 lei/oră de gardă.

Motivul ?

Art. 47. - (1) Valoarea de referinţă a tarifului orar pentru medicul specialist de medicină de familie este de 10 lei/oră.(2) Cabinetul de medicină de familie suportă şi cheltuieli de administrare şi funcţionare pentru centrul de permanenţă fix, inclusiv cheltuieli cu personalul angajat, altul decât medici, situaţie în care tariful orar prevăzut la alin. (1) se majorează cu 50% pentru fiecare medic de familie care îşi desfăşoară activitatea în centrul de permanenţă.

Prevederea de mai sus a fost interpretată de inspectorii Curții de Conturi în sensul că din suma de 10 lei se vor aloca doar 50%, adică 5 lei, pentru cheltuielile administrative. Concluzia raportului a fost că diferența de 10 lei plătită greșit trebuie recuperată.

Sumele au fost plătite în anii 2008-2011 de CJAS medicilor de familie care au fost de gardă în centrele de permanență în afara programului de lucru de la cabinet, adică noaptea și în weekenduri. La rândul lor, medicii au folosit banii primiți pentru cheltuielile administrative, adică salariile asistentelor medicale, ale îngrijitoarei centrului, cheltuielile de întreținere și pentru consumabilele medicale. Plus taxe și contibuții.

CJAS au început să trimită în această perioadă notificări de plată medicilor, în valoare de 20.000 lei, 30.000 lei și mai mult, în funcție de orele de gardă efectuate de medicul respectiv în perioada 2008-2011.

O adunare simplă a sumelor dinainte și de după modificarea sumelor în anul 2011 arată foarte clar intenția legiuitorului, dincolo de neclaritățile din text:

- anii 2008-2011 - Total 25 lei/oră (10+15 lei)

- după anul 2011 - Total 27,2 lei/oră (12,8 + 8 + 6,4 lei)

O sumă de doar 5 lei pentru cheltuielile admininstrative ar fi fost în mod cert insuficientă. Nici inspectorii Curții de Conturi și nici instanța de judecată, unde CNAS a contestat raportul Curții, nu au văzut aceste aspecte.

Însă dincolo de adunări și interpretări, notificări și procese sau absurdul situației, poate fi inițiată o discuție privind valoarea muncii unui medic, a unei asistente medicale, sumele alocate pentru consumabile și alte cheltuieli, într-un regim de gardă de noapte și de weekend.

Medicina primară din mediul rural, în viziunea Pro TV

Emisiunea "România, te iubesc !" a postului Pro TV (trustul Media Pro) a prezentat în această seară viziunea proprie a situației medicinei primare din mediul rural românesc, dar mai ales a vinovaților responsabili de această situație.

Concluziile nespuse dar sugerate ale redactorilor "România, te iubesc !" sunt clare: medicii de familie sunt cei mai mari vinovați. Cea mai mare parte a timpului de emisie a fost alocat câtorva exemple negative de medici de familie și vocii redactorului care a explicat o parte din regulile sistemului pe care unii medici de familie le încalcă în dezavantajul pacienților. Conform emisiunii, majoritatea medicilor de familie lipsesc de la programul de lucru afișat, deși iau bani pentru pacienții înscriși pe liste, pacienți pe care o parte din medicii intervievați spun că nu i-au văzut vreodată.

Exemplele pozitive sau neutre sunt prezentate ca excepții. Doar câteva minute din cele 60 de minute ale emisiunii au fost dedicate acelor medici de familie care s-au mutat din orașul natal în sat și sunt la dispoziția pacienților zi și noapte, celor care și-au investit proprii bani în cabinet pentru a-l dota, renova sau chiar construi de la pământ, fără perspectiva recuperării investiției în situația subfinanțării medicinei primare sau medicilor de familie care vin la cabinet înainte de începerea programului chiar și după o gardă de noapte în centrul de permanență.

Deși au fost prezentate câteva informații legate de vârsta și genul medicilor de familie români, având ca sursă Organizația Mondială a Sănătății, mai exact raportul asupra medicinei primare realizat de OMS în anul 2011, redactorii emisiunii au ignorat cu desăvârșire toate informațiile din raport referitoare la accesul pacienților, dotări și chiar gradul de mulțumire al pacienților români vizavi de medicii lor de familie din mediul rural. Raportul OMS a fost realizat în urma unui studiu care a avut la bază un chestionar validat pe criterii științifice, utilizat în mai multe țări, tradus și adaptat României de experții OMS, care au cules datele deplasându-se în toate regiunile României. Redactorii "România, te iubesc !" s-au rezumat să prezinte câteva opinii cu mare impact emoțional ale câtorva pacienți nemulțumiți de absența de la cabinet a medicului în momentul prezenței reporterilor în sat.

Doar câteva minute au fost alocate și autorităților iar declarațiile acestora au fost comentate neutru de reporteri, deși aceștia poartă cea mai mare responsabilitate privind situația medicinei primare din mediul rural. Primarii din localitatățile vizitate nu au fost chestionați despre sprijinul acordat medicilor, dincolo de asfaltarea drumurilor. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nu a fost întrebat despre problemele legislative și de finanțare legate de cabinetele din mediul rural, ci doar despre modalitățile de control. Tot președintele CNAS nu a fost întrebat care este sursa afirmațiilor halucinante și nefondate pe care le-a făcut despre centrele de permanență: "este posibil ca aceste centre nici să nu funcționeze în orele de noapte!" și "centrele nu și-au dovedit eficiența." Pe www.cnas.ro nu există nici un raport asupra activității centrelor de permanență.

Unele afirmații ale prezentatorului și reporterului "România, te iubesc !" sunt nefondate și vădit răuvoitoare:
"Pentru 9 milioane de români, medicul de familie este doar purtătorul de halat alb care dă rețete"(n.n. 9 milioane reprezintă populația care locuiește în mediul rural. Emisiunea nu a prezentat un studiu care să respecte rigorile științifice asupra percepțiilor locuitorilor din mediul rural, care să stea la baza acestei afirmații.)

"Venitul medicului de familie = 2500 euro/lună" (n.n. 2500 euro/lună este media facturilor lunare decontate de cabinete de la Casele de Asigurări de Sănătate, nu venitul personal al medicului. Facturile sunt în lei, nu euro.)

"Absolvenții de medicină aleg alte specialități deși salariul unui medic de familie este mai mare decât cel al unui medic de spital" (n.n. Venitul personal net al medicilor de familie nu este garantat, existând fluctuații date de o multitudine de factori, practica medicilor de familie fiind exclusiv privată și supusă riscurilor financiare ale unui liber profesionist. Ca venit brut mediu, organizatiile medicilor de familie prezintă suma de 2000 lei. Venitul personal net al unui medic din spital este garantat prin grila bugetară și pornește de la 2000 lei la care se adaugă sporuri, gărzi și toate beneficiile oferite de Contractul Colectiv de Muncă pe ramură sanitară.)

"Absolvenții aleg să facă o specializare" (n.n. Medicina de familie este o specializare - specialitate - cu durată de pregătire post-universitară de 3 ani.)

"Medicii de familie nu au accesat fondurile europene disponibile pentru cabinete" (n.n. Contribuția de 30% cu care trebuiau să participe medicii de familie a fost peste puterile financiare ale acestora. Accesarea unui credit bancar ar fi fost o decizie neinspirată în condițiile subfinanțării, fără posibilitatea returnării creditului. Criteriile pentru aprobarea proiectelor nu au fost gândite pentru cabinetele medicilor de familie din mediul rural, abia spre sfârșitul anului 2012 fiind modificate pentru a ușura relativ accesul medicilor de familie. Un studiu mai aprofundat al cauzelor ar fi fost necesar pentru reporterul Pro TV care și pe pagina Facebook a emisiunii a continuat să prezinte trunchiat realitatea, fără a menționa și că din luna iulie 2009 primăriile sunt obligate prin lege (OUG 68/2008, Art. 33) să repare și doteze dispensarele.)

Verificând aleator unul dintre exemplele negative prezentate în emisiune, realitatea se dovedește a fi departe de cele prezentate publicului. Dr. Laura Monica Lăcătușu nu figurează pe siteul CJAS Vaslui cu punct de lucru în satul Hârșova ci doar cu un cabinet în orașul Vaslui. Exact cum a declarat medicul, care a spus adevărul atunci când a afirmat că face voluntariat în satul Hârșova, în cabinetul social înființat de o fundație. Deși reporterul pare să cunoască adevărul, menționând extrem de rapid că "am aflat de la Casa de Asigurări că doctorița are cabinet în Vaslui și am sunat-o", totuși în final prezentatorul spune apăsat și acuzator: "Voluntariatul invocat e o minciuna sfruntata, pe care medicul Laura Lacatusu le-o spune de ani buni oamenilor simpli de la tara."

Cel puțin ciudat este și montajul emisiunii. Prezentatorul emisiunii acuză: "A disparut dispensarul rural si in locul sau au aparut puncte de lucru, cu usi incuiate cu lunile, la care bati degeaba. Relatia dintre doctor si pacient se desfasoara ... mai mult pe hartie, in facturile pe care medicii de familie le trimit lunar Casei de Asigurari. Si dupa ce ca medicina de familie e slab finantata, sistemul e si fraudat." Imaginile prezentate imediat după această introducere sunt din Botoșani, unde Dr. Paul Șerban și soția sa, ambii medici de familie, lucrează în cabinete moderne, dotate și asigură îngrijiri pacienților din două comune. Nu este prezentată nici o fraudă sau vreun punct de lucru cu lacăt pe ușă ! După această prezentare de fix 42 de secunde a unui exemplu pozitiv, este prezentat un medic de familie din Statele Unite ale Americii care "face telemedicină". Trecând peste definiția eronată a telemedicinei, se observă că reporterul ignoră faptul că și în România toți medicii de familie prescriu rețete electronice, majoritatea de mai mult de un an, de când sistemul era încă în faza de testare. Și că singurul motiv pentru care pacientul trebuie să viziteze lunar cabinetul să ia o copie a rețetei electronice tipărite (deși aceasta este văzută de farmacie online pe server și pacientul cu schemă de tratament stabilă ar putea să se prezinte direct la farmacie, ca în SUA) este lipsa de dorință a CNAS de a implementa acest concept. Similar, și medicii de familie din România ar putea accesa electronic analizele pacienților efectuate în spitalele românești, dacă CNAS ar fi implementat aceste funcționalități în sistemul informatic SIUI existent în varianta online din 2010 și dacă spitalele ar fi accesat fonduri europene pentru a se informatiza în perioada 2008-2013. Nici mult așteptatul Dosar Electronic al Pacientului nu pare că va rezolva această problemă, spitalele nefiind pregătite iar laboratoarele de analize și centrele de imagistică nefiind cuprinse în proiect.

Responsabilii emisiunii "România, te iubesc !" au ratat șansa imensă a inițierii unei dezbateri reale, corecte, asupra problemelor existente în mediul rural din punct de vedere al accesului românilor la serviciile medicale. Au ales să trateze subiectul superficial, exploatând excepțiile și cautând mai mult senzaționalul.

Nu este prima oară când trustul MediaPro dă dovadă de reavoință în ceea ce privește medicina de familie românească. Așa cum medicii depun Jurământul lui Hippocrate și trebuie să respecte codul deontologic al Colegiului Medicilor, la fel și jurnaliștii au un cod deontologic care îi obligă să redea realitatea obiectiv, nepărtinitor. Realitatea tristă este că și între medici și între jurnaliști există exemple care nu fac cinste breslei. Nu putem spera decât că numărul lor este cât mai mic raportat la total.

Plata adeverințelor medicale

Casa Națională de Asigurări de Sănătate anunță astăzi într-un comunicat de presă că adeverințele medicale și analizele necesare pentru aceste adeverințe sunt suportate din fondul asigurărilor de sănătate, astfel încât părinții copiilor nu trebuie să plătească atunci când doresc să își înscrie copilul la grădiniță.

Aceeași instituție anunța anul trecut în luna septembrie că aceste adeverințe și analize nu sunt suportate din fondul asigurărilor de sănătate, astfel încât părinții trebuie să le plătească integral !

Prevederile legislative din domeniu nu s-au modificat în septembrie 2013 față de septembrie 2012, astfel încât comunicatul CNAS de astăzi ridică mari semne de întrebare privind abilitatea CNAS de a înțelege regulile sistemului create chiar de această instituție.

Distribuirea cardului de sănătate

În conferința de presă CNAS din această săptămână, președintele instituției spunea că nu dorește să oblige medicii de familie să distribuie cardurile, "n-ar fi nici corect", însă vrea să-i "convingă că este foarte important pentru o mai bună gestionare a fondurilor din sistemul de asigurări și o mai corectă urmărire a serviciilor decontate". În opinia sa, cardul "este util pentru asigurat, pentru pacient, prin informațiile esențiale care se vor găsi pe card, necesare în situații de urgență". De fapt, așa cum am mai arătat anul trecut, datele de pe cardul de asigurat sunt total inutile.

Această acțiune de "convingere" este nouă în discuție.

EXCLUSIV ! Medicii de familie sunt deja convinși de importanța cardului pentru sistemul de asigurări, pentru gestionarea fondurilor și urmărirea serviciilor. Niciodată nu au contestat acest lucru, de 4-5 ani de când se tot discută mai serios despre apariția cardului electronic de asigurat. CNAS poate sta liniștită din acest punct de vedere.

Ceea ce oricare din președinții CNAS nu a dorit să înțeleagă, iar actualul nu face notă discordantă, este că medicii de familie nu doresc să fie funcționarii casei de asigurări. Doar funcționarii casei de asigurări pot primi ca sarcină de serviciu să distribuie și să inițializeze, inscripționeze, editeze, valideze carduri. Sau o firmă sau o serie de firme cu care CNAS încheie contracte în acest sens, dacă nu are suficient personal. O firmă de curierat pentru distribuție, alta pentru editare. Poate primăriile și personalul lor, acestea având aceeași acoperire geografică pe care o au și medicii de familie. Astfel s-ar evita cozile. Autoritatea publică locală ar fi pusă în contact direct cu cetățeanul. Ar avea cazia să-i afle și nevoile legate de sănătate. Ar putea începe să creioneze partiția pentru sănătate din bugetul local. Cardul de asigurat și cartea de identitate se vor suprapune de anul viitor, motiv suplimentar pentru ca acest întreg proces de distribuire și inscripționare să se facă prin serviciile de evidență a populației care în prezent eliberează cărțile de identitate aproape de cetățean.

CNAS poate oare să fie convinsă că există și aceste alte soluții, chiar mai bune, pentru ceea ce dorește legat de cardul de asigurat ? Că soluția aleasă acum și prezentată repetat presei, poate-poate pricep medicii aceia de familie și se conving, este una deosebit de proastă ? Sau că medicii de familie despre care domnul președinte spunea în aceeași conferință că "muncesc din greu, fac eforturi, își fac bine treaba" își fac tocmai acea treabă de medic, consultă pacienții, caută diagnosticul și tratamentul potrivit în acele 15 minute de consultație, iar dacă insistă să îi convingă că "avem nevoie, sistemul de sănătate din România, de domniile lor pentru a ne ajuta să distribuie acest card", de fapt îi va împiedica să își facă bine treaba ?

Întrebări despre vaccinuri

Portalul EduMedical.ro a deschis cu ocazia Săptămânii Internaționale a Vaccinării o secțiune în care părinții pot pune întrebări despre vaccinuri și vaccinare. Răspunsurile avizate sunt oferite de medicii de familie, membri ai Societății Naționale de Medicina Familiei - Departamentul profesional-științific - Grupul de vaccinologie.

Întrebările pot fi puse la adresa http://www.edumedical.ro/dezbatere-medic-pacient/.

Spune-ți opinia despre prevenția în sănătate !

Despre sistemul de sănătate avem fiecare o opinie personală. Putem arăta în orice discuție care este problema de fapt și ce trebuie făcut. Adesea arătăm că soluțiile oferite de alții sunt doar pansamente temporare iar cauzele reale sunt de cele mai multe ori ignorate. Știm că în orice problemă este mai bine să ne ocupăm de cauză decât doar să încercăm să eliminăm efectele care vor reveni. În cărțile de medicină acest lucru știut este exprimat prin "Este mai bine să previi decât să tratezi !"

Din păcate în România reformelor continue din sistemul medical și a celor 22 de miniștri ai sănătății în tot atâția ani, acestă expresie este doar folosită, nu și aplicată. Cu atât mai puțin la nivel de politici sanitare. Opinia ta, spusă într-un mod organizat, poate schimba însă politicile sanitare. Implică-te și spune-ți opinia dând click pe acest formular până miercuri, 24 aprilie, ora 17, pentru ca soluțiile tale să ajungă la decidenți !

Inexistența unei strategii naționale în domeniul sănătății, construită în jurul omului sănătos și a ideei de prevenire a îmbolnăvirilor, a adus România în situația ca cea mai mare parte a banilor din Sănătate să fie cheltuită pentru boli și bolnavi. Banii sunt cheltuiți pentru medicamente, internări în spital și intervenții necesare în stadii grave ale bolilor (dializă, stent, transplant)  iar cea mai mare parte a atenției publice este concentrată tot pe subiectul tratamentului, bolilor și bolnavilor. Tema prevenției în Sănătate lipsește aproape în totalitate din politicile de sănătate dar și din atenția publică, cu excepția unor campanii ale societăților profesionale și altor organizații non-guvernamentale.

Cine pierde din această cauză ? Toți cei care au de pierdut atunci când românii sunt bolnavi, nu pot munci, nu sunt productivi, devin deprimați și apatici, consumă cantități din ce în ce mai mari de medicamente, solicită servicii din ce în ce mai complexe și mai costisitoare de îngrijire, necesită atenția unor medici și altor cadre medicale și nemedicale suprasolicitate, nerespectate și prost plătite care sunt forțate să plece din țară.

Cine câștigă din această cauză ? Nu românul bolnav. Nici românul sănătos sau aparent sănătos care știe că, deși îi sunt oprite din salariul brut 5,5 procente "pentru sănătate", în realitate nu vede nici o intervenție pentru menținerea stării sale de sănătate și știe că, în cazul în care el sau cineva drag se va îmbolnăvi, va avea multe reproșuri de făcut sistemului medical pentru modul cum va fi îngrijit. Iar reproșurile vor fi în egală măsură atât pentru sistemul public, unde este asigurat obligatoriu, cât și pentru sistemul privat, unde se poate asigura facultativ, însă știe că nu i se pot rezolva toate problemele de sănătate și, în cazul unei boli mai grave sau complicațiilor, va fi trimis tot în sistemul public.

Opiniile pe care le avem despre aceste subiecte pot și trebuie să fie exprimate într-un cadru organizat. Nu doar pe bloguri, forumuri, Facebook, în comentariile ziarelor online sau în orice altceva care ține de social media. Nici doar în discuțiile cu prietenii. Politicile publice pot fi influențate prin presiune publică. Nu prin acea presiune a străzii, a lozincilor și a marșurilor sau protestelor. Ci prin cea a rapoartelor și recomandărilor societății civile, popularizate prin presă, recomandări care capătă greutate atunci când sunt bazate pe opiniile colectate de la cât mai mulți români interesați de subiect. Opinie care poate fi formulată și trimisă mai rapid decât scrierea unui comentariu sau unui articol pe blog.

Vineri, 26 aprilie 2013, va avea loc la Târgu Mureș audierea publică "Prevenția în Sănătate - Cine câștigă și cine pierde în sistemul de sănătate ?".

Spune-ți opinia în scris direct în formularul simplu de aici până cel târziu miercuri, 24 aprilie, ora 17 !

Opiniile scrise înregistrate pot fi susținute și verbal vineri la Târgu Mureș. Opiniile se vor sintetiza într-un raport sinteză, de către Comisia de Experți a audierii publice, ce va fi făcut public, într-o conferinţă de presă, va fi transmis tuturor celor care au participat la audierea publică la adresa electronică indicată în formularul de înscriere, precum și decidenţilor politici cu responsabilităţi în domeniu.

Implică-te pentru menținerea stării tale de sănătate ! Implică-te pentru ca menținerea stării tale de sănătate să nu mai fie doar responsabilitatea ta, ci elementul central al politicilor de sănătate din România. Înregistrează-ți acum opinia pentru audierea publică aici  !

Spune-le și prietenilor să-și înregistreze opinia și să facă audierea publică de vineri cunoscută. Discuțiile între prieteni sau facilitate de social medica clarifică opiniile personale, însă nu duc la schimbări reale. Schimbarea în sistemul medical românesc apare prin implicare !

Pagina audierii publice conține detalii suplimentare despre procedura de audiere publică și o bibliografie cuprinzătoare pe tema prevenției și sistemului medical românesc.

Diavolul se ascunde în detalii

Așa cum am menționat în mai multe articole de-a lungul anilor, Casa Națională de Asigurări de Sănătate impune o serie de reguli în modul de funcționare a sistemului de asigurări sociale de sănătate. Aceste reguli sunt mai mult sau mai puțin știute și respectate de asigurați și furnizorii de servicii medicale (cabinete, spitale, laboratoare, farmacii și alții). Atât furnizorii cât și CNAS au obligația să informeze asigurații despre aceste reguli. Furnizorii își ornează pereții cu tot felul de afișe informative și consumă aproximativ o treime din timp explicând aceste reguli asiguraților.

CNAS nu își respectă această obligație și adesea chiar dezinformează asiguratul care solicită lămuriri. Dacă solicitarea este făcută în scris, răspunsul scris primit este paragraful din actul normativ, în limbajul juridic dificil de înteles pentru pacientul obișnuit. Numeroși medici de familie reclamă pe forumurile interne de discuții că pacienții au fost informați de funcționarii caselor de asigurări, când s-au dus să ceară lămuriri despre anumite probleme întâmpinate, că își pot și schimba medicul de familie dacă acesta refuză anumite servicii. Chiar și atunci când, în realitate, medicul de familie nu făcea decât să respecte regulile stabilite chiar de casa de asigurări !

Un Top 5 al problemelor generate de această stare de fapt:

1. Rețeta compensată/gratuită neprimită în urma consultației dintr-o policlinică/ambulatoriu de specialitate, cameră de gardă, ambulanță sau în urma internării în spital. Nu doar medicul de familie are dreptul și obligația să prescrie acest tip de rețete ci toți medicii care lucrează într-o unitate care are contract cu casa de asigurări. Mai mult, medicul de familie nu are dreptul să prescrie o rețetă în urma indicației unui alt medic, deoarece fiecare medic are obligația să-și finalizeze consultația proprie fără să delege această responsabilitate unui alt coleg. În cazul pacienților care necesită tratament pentru mai multe luni, medicul de familie va monitoriza evoluția și va continua sau ajusta tratamentul inițiat de alt medic, dar doar începând din a doua lună după externare/consultația acordată de alt medic.

2. Biletul de trimitere neprimit în urma consultației efectuate de alt medic decât cel de familie sau solicitat abuziv. Ca și în cazul rețetelor compensate/gratuite, biletul de trimitere alb-roz care asigură accesul la servicii decontate de casa de asigurări poate și trebuie să fie primit de la toți medicii care lucrează într-o unitate care are contract cu casa de asigurări. Dacă medicul oncolog recomandă un consult la cardiologie sau alergologie, acesta trebuie să înmâneze pacientului biletul alb-roz atât de necesar, scutindu-l astfel pe pacientul aflat în suferință și pe apropiații săi de un drum suplimentar la medicul de familie, de o programare prealabilă la acesta și de întârzierea cu câteva zile a consultului. Biletul solicitat abuziv este întâlnit în situațiile în care, deși pentru boala respectivă pacientul trebuie să fie primit fără bilet de trimitere, medicul/unitatea îl solicită totuși. Bolile respective au fost prevăzute de casa de asigurări în Anexa 9 a Normelor de aplicare a contractului-cadru și includ tumorile maligne până la și după confirmarea diagnosticului, infarctul miocardic, tuberculoza și altele. Pacientul este iarăși pus, prin necunoașterea regulilor de către toți furnizorii, să facă un drum suplimentar și nenecesar la medicul de familie. Medic care nu îi va putea da aceste bilete de trimitere, deoarece ar încălca și el regulile de mai sus.

3. Biletul de trimitere "la cerere". Legea sănătății prevede că doar serviciile medicale considerate necesare de medic pot fi decontate din fondul asigurărilor de sănătate. Dacă pacientul dorește să facă anumite investigații sau consultații contrar opiniei medicului, acestea sunt considerate de casa de asigurări "la cerere" și necesită plata directă din partea pacientului. Medicul nu poate da bilet de trimitere în aceste cazuri, riscând sancțiuni financiare din partea casei de asigurări.

4. Neacordarea concediului medical de câtre medicul care îl recomandă și solicitarea concediului medical în absența unui diagnostic. La fel ca în cazul rețetelor și biletelor de trimitere, și concediile medicale trebuie date de medicul care le recomandă. Alt medic poate doar acorda un număr fix de zile suplimentare, daca starea de sănătate a pacientului impune acest lucru. Acordarea concediului medical în absența unui diagnostic este strict interzisă și supusă sancțiunilor financiare dar și penale. Singura excepție este reprezentată de concediul pentru îngrijire copil, în care parintele poate primi concediu medical în cazul în care copilul în vârstă de până la 9 ani este bolnav.

5. Neconcordanța între starea reală de asigurat a unui pacient și informația disponibilă în Sistemul Informatic Unic Integrat al CNAS. Această problemă face ca asiguratul (pacientul) să nu poată beneficia de drepturile sale (consultație fără plată directă, rețetă cu un anumit grad de compensare ș.a.) decât dacă medicul alege să îl creadă pe cuvânt sau să îi solicite o serie de acte doveditoare și să se și încreadă în veridicitatea acestora. Au existat cazuri în care actele au fost false iar medicul a fost pus de casa de asigurări să plătească întreaga contravaloare a serviciilor, analizelor și medicamentelor recomandate.

Poate cea mai mare problemă generată de necunoașterea regulilor stabilite și impuse de casa de asigurări este apariția conflictelor între medici și pacienți, dialogul purtat pe un ton nepotrivit din ambele direcții și în final schimbarea medicului de familie sau scoaterea de pe listă a pacientului.

Articolele pe aceste teme sunt disponibile în secțiunea Mituri.

Ziua Mondială a Sănătății

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, medicii de familie au amintit într-un comunicat de presă despre importanța controlului tensiunii arteriale în prevenirea apariției hipertensiunii arteriale și complicațiilor sale.

"Dacă ai în familie cel puțin un caz de hipertensiune arterială, dacă nu ți-ai măsurat niciodată tensiunea arterială, dacă nu ești sigur că nu ai hipertensiune, fă un gest simplu, o vizită în cabinetul medicului tău de familie și măsoară-ți corect tensiunea arterială! Cheia succesului este depistarea precoce a hipertensiunii! La fel de importante pentru pacienții deja diagnosticați sunt respectarea unui stil de viață sănătos și a tratamentului pe termen lung.  Ignorarea tratamentului constant și corect, a vizitelor la medic se plătesc, din păcate extrem de scump, în ani de suferință a pacienților și familiilor lor. Dializa, intervențiile chirurgicale la nivel cardiac, tratamentul de lungă durată în urma unui accident vascular cerebral, toate acestea presupun suferință și costuri enorme pentru pacienți și familiile lor, dar si pentru sistemul medical în ansamblu și pot fi evitate cu ajutorul medicilor de familie" - Dr. Rodica Tănăsescu, medic de familie, președinte SNMF.

Inițiativa se înscrie într-o serie de campanii pentru pacienți și promovarea intervențiilor preventive în Sănătate ale medicilor de familie.

Medicul "Mall-Medical" revine !

În urmă cu un an scriam un articol despre medicul de familie din marile centre medicale private pe care-l botezam "medicul Mall-Medical". Asemănarea la care ne-am gândit atunci a fost cu un mall unde clientul găseşte toate serviciile de care are sau nu are nevoie, de la magazine de haine şi încălţăminte până la bijuterii, cadouri, mâncare, cinema şi alte servicii de divertisment.

Iată că echipele de marketing ale acestor mari centre medicale private s-a inspirat se pare din articolul blogului şi acum clienţii mallurilor bucureştene sunt înscriși mai mult fără voia lor pe listele medicului impersonal chiar de pe holurile mallurilor ! La fel ca orice altă promoţie pentru creme de mâini de la Marea Moartă sau de reducere pentru magazine din mall, agenţi de vânzări ai clinicilor private opresc clienţii magazinelor pe hol şi îi întreaba: "Nu vreţi un medic de familie bun ?", "Nu vrei să îţi schimbi medicul de familie ?" "Eşti mulţumit de medicul de familie ?". Datele de identificare şi semnătura clienţilor mallului sunt luate apoi pe tabele. Tabele foarte prețioase pentru clinica privată, și nu pentru că le-ar folosi pentru a trimite apoi materiale informative...

Din mall, să ne mutăm acum cu povestea în cabinetul unui medic de familie independent din Bucureşti. Pacientul programat, cunoscut de medic de 20 de ani, află de la medicul său de familie pe care şi l-a ales în urmă cu foarte mulţi ani, că nu se mai află înscris la el. Medicul său a aflat acest lucru de la casa de asigurări de sănătate, care l-a anunţat că pacientul său s-a transferat la un alt medic, al unui mare centru medical privat. Pacientul este însă stupefiat ! El nu s-a transferat, nu a semnat nici o cerere de transfer, nu a fost la nici un alt medic ! Singurul context în care a vorbit despre un alt medic în ultimele luni a fost când s-a dus într-un weekend la cumpărături şi nişte tineri l-au întrebat acolo în mall dacă este mulţumit de medicul său de familie. A spus că da, că nu doreşte să-l schimbe, apoi şi-a dat datele şi a semnat într-un tabel la fel cum face pentru tot felul de tombole şi sondaje în mall, poate câştigă ceva...

Din păcate, de data aceasta, pacientul nu a câştigat decât drumuri la casa de asigurări pentru a reclama această practică ilegală a medicilor Mall-Medical şi centrelor private în care aceştia lucrează şi pentru a cere să fie transferat la loc pe lista medicului lui de familie, pe care îl cunoaşte şi de care este mulţumit. Însă legea nu permite transferul mai repede de 6 luni la un alt medic, astfel încât pacientul devine captiv al medicului Mall-Medical, cu concursul casei de asigurări care nu observă modul total ilegal în care transferul a avut loc. Un alt drum pe care pacientul îl poate face este şi la colegiul medicilor, unde poate reclama încălcarea codului deontologic de către medicul Mall-Medical, deoarece orice fel de reclamă şi cu atât mai mult aceasta din centrele comerciale încalcă articolele 49 şi 50 ale codului deontologic.

Vi s-a întâmplat să fiţi abordaţi de agenţii de vânzări ai Mall-Medical când vă făceaţi cumpărăturile ? Vi s-a întâmplat să fiţi transferaţi fără voie pe lista unui alt medic de familie ? Ce măsuri aţi luat ?

Alte investigații paraclinice

Investigațiile paraclinice care pot fi recomandate de medicul de familie, în baza asigurării de sănătate oferite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, altele decât analizele de laborator, sunt:

• Ex. radiologie cranian standard 1 incidenţă
• Ex. radiologie cranian în proiecţie specială
• Ex. radiologie părţi schelet în 2 planuri
• Ex. radiologie bazin
• Radiografie de membre
• Ex. radiologie centură scapulară
• Ex. radiologie alte articulaţii fără substanţă de contrast sau funcţionale cu TV
• Ex. radiologie părţi coloană dorsală
• Ex. radiologie părţi coloană lombară
• Ex. radiologie coloană vertebrală completă, fără coloana cervicală
• Ex. radiologie coloana cervicală 1 incidenţă
• Ex. radiologie torace ansamblu
• Ex. radiologie torace osos (sau părţi) în mai multe planuri/Ex. radiologie torace şi organe toracice
• Ex. radiologie vizualizare generală a abdomenului nativ
• Ecografie generală (abdomen + pelvis)
• Ecografie abdomen
• Ecografie pelvis
• EKG
• Mamografie în 2 planuri
• Spirometrie
• Determinarea indicelui de presiune glezna/brat, respectiv deget/brat

Această listă se găsește în Anexa 7 a Normelor de aplicare ale Contractului-cadru de furnizare servicii medicale în relația cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Aceste investigații vă pot fi recomandate în urma deciziei medicului în funcție de simptomele pe care le manifestați și de ghidurile naționale și internaționale. Investigațiile solicitate de pacient sunt considerate servicii medicale "la cerere" și nu pot fi decontate din fondurile casei de asigurări. Pentru acestea există opțiunea plății directe, a unui abonament sau asigurare privată.

Investigațiile din lista de mai sus, la care se adaugă și alte investigații specifice (computer tomograf, RMN, osteodensitometrie osoasă ș.a.), pot fi recomandate, în baza asigurării de sănătate oferite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de toți medicii care au contract cu casa de asigurări, în limita specialității. În cazul în care vă sunt recomandate investigații suplimentare, aveți dreptul să primiți biletul de trimitere pentru investigații (în dublu exemplar, alb-roz) de la medicul care face recomandarea. În cazul în care medicul nu vă poate elibera acest bilet, veți suporta costul integral al investigațiilor recomandate. Medicul de familie nu poate elibera bilet de trimitere pentru investigații recomandate de un alt medic.

Biletul de trimitere pentru investigații are o valabilitate de până la 30 de zile.

Analize medicale de laborator

Analizele medicale de laborator care pot fi recomandate de medicul de familie, în baza asigurării de sănătate oferite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, sunt:

• Hemoleucogramă completă - hemoglobină, hematocrit, numărătoare eritrocite, numărătoare leucocite, numărătoare trombocite, numărătoare reticulocite, formulă leucocitară, indici eritrocitari
• VSH
• Timp Quick, activitate de protrombină
• INR
• Determinare la gravidă a grupului sanguin AB0
• Determinare la gravidă a grupului sanguin Rh
• Anticorpi specifici anti Rh la gravidă
• Uree serică
• Acid uric seric
• Creatinină serică
• Calciu ionic seric
• Calciu seric total
• Magneziemie
• Sideremie
• Glicemie
• Colesterol seric total
• Trigliceride serice
• HDL colesterol
• LDL
• Proteine totale serice
• TGO
• TGP
• Fosfatază alcalină
• Fibrinogenemie
• Bilirubină totală
• Bilirubină directă
• Electroforeza proteinelor serice
• VDRL
• RPR
• Confirmare TPHA
• ASLO
• Proteina C reactivă
• Testare HIV la gravidă
• Ag HBs (screening) – doar la contacți
• Anti-HAV IgM – doar la contacți
• Anti HCV – doar la contacți
• Exudat faringian - Cultură (inclusiv antibiograma pentru culturi pozitive)
• Examen complet de urină (sumar + sediment)
• Urocultură (inclusiv antibiograma pentru culturi pozitive)
• Determinare glucoza urinară
• Determinare proteine urinare
• Examen coproparazitologic (3 probe)
• Coprocultură (inclusiv antibiograma pentru culturi pozitive)
• Examen Babes-Papanicolau

Această listă se găsește în Anexa 7 a Normelor de aplicare ale Contractului-cadru de furnizare servicii medicale în relația cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Aceste analize vă pot fi recomandate în urma deciziei medicului în funcție de simptomele pe care le manifestați și de ghidurile naționale și internaționale. Analizele solicitate de pacient sunt considerate servicii medicale "la cerere" și nu pot fi decontate din fondurile casei de asigurări. Pentru acestea există opțiunea plății directe, a unui abonament sau asigurare privată.

Analizele din lista de mai sus, la care se adaugă și alte analize specifice, pot fi recomandate, în baza asigurării de sănătate oferite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de toți medicii care au contract cu casa de asigurări. În cazul în care vă sunt recomandate analize de laborator, aveți dreptul să primiți biletul de trimitere pentru analize (în dublu exemplar, alb-roz) de la medicul care face recomandarea. În cazul în care medicul nu vă poate elibera acest bilet, veți suporta costul integral al analizelor recomandate. Medicul de familie nu poate elibera bilet de trimitere pentru analize recomandate de un alt medic.

Biletul de trimitere pentru analizele de laborator are o valabilitate de până la 30 de zile. Pacientul are obligaţia ca în termen de 10 zile de la primirea biletului să se prezinte la un laborator de analize. Laboratorul are obligaţia să programeze pacientul. Programarea pentru analize a fost introdusă de casa de asigurări pentru a asigura accesul pacienţilor la analize, chiar şi în situaţia fondurilor insuficiente.

Datele de pe cardul electronic de sănătate

Presa a fost invadată săptămâna aceasta de informații despre cardul electronic de sănătate. Discuțiile și declarațiile se rezumă la prețul cardurilor, cine va acoperi costurile, informațiile necesare și refuzul medicilor de familie de a-l distribui și inscripționa, aceștia dorind doar să-l folosească la fel ca orice alt furnizor de servicii medicale. Ceea ce lipsește total din dezbaterea publică este tema inutilității datelor care vor fi inscripționate pe cip-ul cardului de sănătate.


"Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate se emite pentru dovedirea calităţii de asigurat pentru furnizarea unor servicii medicale" (Articolul 330, alin (2) al Legii Sănătății nr. 95/2006).

Așadar, cardul de sănătate trebuie să fie doar o cheie de acces în sistemul informatic, un simplu dispozitiv de identificare a pacientului și, deși nescris în legislație, un instrument al asiguratorului de control al corectitudinii efectuării serviciilor cerute a fi decontate.

Însa conform legislației prezente, care a fost adoptată de autorităț ignorând toate propunerile medicilor de familie și ale altor membri ai societății civile, cardul a devenit de fapt cu totul altceva: un depozit foarte scump de informații inutile, pe care nici pacienții nu le doresc inscripționate.

Datele medicale care ar trebui înscrise pe cip-ul cardului de sănătate de medicii de familie, conform legislației prezente pe care autoritățile refuză să o modifice, sunt: grupa sanguină, Rh și anumite boli cronice.

Grupa sanguină și Rh sunt analize neincluse în pachetul de analize gratuite de rutină oferite de asigurări. Pentru ca pacientul să afle aceste informații în scopul scrierii lor pe cip-ul cardului trebuie să cheltuiască suplimentar circa 30 lei. Dar această informație nu va fi folosită de fapt niciodată de către cadrele medicale, nici în situații de urgență, deoarece buna practică medicală obligă verificarea grupei sanguine prin teste rapide la patul bolnavului pentru fiecare unitate de sânge, înainte de realizarea unei transfuzii sanguine.

Bolile cu risc vital și bolile cronice, care urmează să fie stabilite de CNAS, reprezintă date medicale confidențiale care vor fi cuprinse în Dosarul Electronic de Sănătate al pacientului. Acest dosar este o fișă medicală electronică pe care CNAS o va dezvolta conform declarațiilor proprii în urmatorii doi ani și pentru care a accesat fonduri europene. Este deosebit de greu de înțeles de ce a apărut obligativitatea introducerii acestor date pe cip-ul cardului. Informația medicală despre bolile pacientului trebuie continută de un sistem informatic foarte bine securizat (cum probabil va fi Dosarul Electronic de Sănătate), nu de cip-ul cardului de sănătate.

Motivul oferit de CNAS pentru prezența bolilor cronice pe card este detaliat în scrisoarea oferită pacienților odată cu cardul: „lipsa inscripţionării pe card a unor date medicale vitale vă poate periclita viaţa în special în situaţiile de urgenţe medico-chirurgicale ! Gândiţi-va bine la posibilele riscuri la care vă expuneți înainte de a vă exprima dezacordul inscripţionării datelor medicale !”. Cum vor avea acces medicii în situațiile de urgență la aceste date dacă pacientul și-a pierdut cunoștința și, pentru securitatea datelor, cardul este prevazut cu cod PIN de 4 cifre ? Amenințarea voalată și panicardă nu mai merită nici un comentariu

Datele nemedicale care trebuie înscrise pe card de medicii de familie, conform legislației prezente pe care autoritățile refuză să o modifice, sunt: acordul sau refuzul de donare de organe în cazul decesului, numele medicului de familie și numărul de telefon al acestuia, numele a doua persoane de contact în caz de urgență și numerele de telefon ale acestora, nominalizate de pacient.

Acceptul donării de organe dupa deces presupune existența unui act notarial de consimtământ făcut de pacient în timpul vieții. Acest act notarial trebuie înregistrat de notar, în ziua elaborării, în Registrul național al donatorilor de organe, țesuturi și celule, pe care Ministerul Sănătății îl gestionează. Aceste prevederi există în Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1158/2012 și existau într-o formă ușor modificată și în Art. 147 și 160 ale Legii Sănătății (95/2006). O simplă interconectare a Registrului național al donatorilor cu sistemul informatic al cardului de asigurat ar fi fost suficientă pentru ca datele despre acceptul de donare să fie înscrise automat pe cardul electronic de asigurat. Ordinul MS menționat anterior prevede însă că "accesarea R.N.D. se va face numai de către angajaţii Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă, structură aflată în cadrul Ministerului Sănătăţii, la solicitarea coordonatorilor de transplant." Așadar, prezența informațiilor despre donarea de organe pe card, unde pot fi accesate de toți furnizorii de servicii medicale, încalcă de fapt legislația prezentă !

Instrucțiunile oferite de CNAS medicilor de familie și pacienților pentru datele înscrise pe cardul de asigurat cu privire la acceptul donării încalcă suplimentar prevederile legale menționate anterior. Pacientului îi este solicitat acordul de donare printr-o simplă bifă și o semnătură pe formularul atașat cardului de asigurat. Medicului de familie îi este solicitat de către CNAS să înscrie pe cip-ul cardului dacă pacientul este de acord cu donarea de organe doar în baza acestei bife și semnaturi pe formular, făra a se menționa necesitatea existenței unui act notarial, așa cum prevăd Legea Sănătății și OMS 1158/2012 !

Numele medicului de familie ar putea fi și în prezent aflat cu ușurință de furnizorii de servicii medicale prin interogarea Sistemului Informatic Unic Integrat care conține și aceste informații. Numărul de telefon al cabinetului medicului de familie este de asemenea disponibil la nivelul casei de asigurări cu care acesta are contract, fiind solicitat în dosarul de contractare. O simplă modificare a SIUI ar permite oricărui cadru medical nu numai accesul rapid la datele de contact ale medicului de familie al pacientului, ci ar putea asigura și o comunicare online între furnizori, printr-un modul de poștă electronică. Poate această facilitate va fi disponibilă în Dosarul Electronic al Pacientului, contra unui cost apreciabil.

Numele și numărul de telefon al persoanelor de contact sunt și în prezent solicitate la internare sau pot fi căutate în situațiile de urgență cu ajutorul Poliției. Aceste date se schimbă frecvent, ceea ce ar face ca pacienții să se adreseze și să solicite medicului de familie reinscripționarea datelor. Medicul de familie acordă consultații medicale curative sau preventive, nu servicii de inscripționare carduri.

Zeci de milioane de euro, bani publici, sunt cheltuite pe cipurile cardurilor. Cipuri pe care medicii de familie ar trebui, conform hotărârii foștilor directori ai CNAS și Ministerului Sănătății, să înscrie date medicale și nemedicale complet inutile. Pacienții sunt informați în formularul care însoțește cardul că trebuie să se prezinte la medicul de familie ori de cate ori doresc modificarea informațiilor scrise pe cipul cardului. CNAS nu a realizat în ultimii ani nici un proiect de informare a pacienților despre drepturile și obligațiile pe care le au ca asigurați, printre care prezentarea la medicul de familie pentru un control de rutină anual, în cadrul căruia pot beneficia și de anumite analize gratuite, dacă sunt necesare, și pentru orice altă problemă medicală, evitând astfel să se prezinte direct la spital sau să solicite ambulanța sau camera de gardă. CNAS informează însă acum toți pacienții că trebuie să se prezinte la medicul de familie ori de cate ori doresc modificarea informațiilor înscrise pe cardul de asigurat.

Reducerea activităților birocratice și cronofage și creșterea importanței medicului de familie rămân, declarativ, prioritatea permanentă a CNAS...

Update: Bugetul 2013 acordat Sănătății prevede suma de 24 milioane euro pentru cardurile de sănătate. Suma necesară pentru rezolvarea crizei citostaticelor este de doar 0,8 milioane euro. Achiziționarea prin licitație publică centralizată a cititoarelor de card nu ar trebui să depășească 4 milioane euro. Distribuirea cardurilor prin Poșta Română, un serviciu de curierat, casele de asigurări de sănătate sau primării poate fi asigurată cu maximum 4 milioane euro. S-ar evita astfel folosirea medicilor de familie ca distribuitori sau, în cuvintele societății profesionale, ca funcționari ai casei de asigurări. Cardul electronic de sănătate este necesar pentru un mai bun control în sistemul sanitar și pentru prevenirea fraudelor, avantaje necontestate până în prezent. Sumele folosite pentru implementarea cardului pot fi însă realiste și mai bine folosite, inclusiv prin eliminarea informațiilor inutile și a birocrației agasante atât pentru medici cât și pentru pacienți. Pot fi folosite inclusiv exemplele altor țări europene care folosesc de mai mulți ani carduri electronice de sănătate, România nefiind un pioner în acest domeniu !

Banii asiguraților

Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duță, a acuzat cu fiecare ocazie medicii de familie că sunt necinstiți, că fură sau că primesc bani nemeritați și că el încearcă să oprească aceste lucruri prin deciziile sale legate de contractul cadru, normele de aplicare și alte ordine ale CNAS.

Medicii de familie au reclamat CNAS la Curtea de Conturi în anul 2011, în urma observațiilor ca bugetul alocat medicinei de familie nu a fost folosit de CNAS integral pentru plata serviciilor oferite de medicii de familie.

Ziarul Cotidianul a publicat ieri în exclusivitate raportul Curții de Conturi care analizează modul cum Lucian Duță a condus CNAS și deciziile pe care le-a luat în legătură cu banii asiguraților.

O altă descoperire a Curții de Conturi este că din totalul de 5,7 miliarde euro, cât ar fi trebuit să fie colectat în Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS) în anul 2011, s-au colectat doar 72%. Adică unii români - printre care liber profesioniști, angajatori și alții - sunt datori cu contribuțiile aferente Sănătății în anul 2011 în valoare de 1,5 miliarde euro !

Pentru comparație, întregul buget alocat de Parlament și de CNAS medicinei de familie în anul 2011 a fost de 0,25 miliarde euro ! Dacă acești bani ar fi fost colectați așa cum prevede legea, ar fi putut fi utilizați pentru a trata și subfinanțarea cronică a medicinei de familie, recunoscută atât de Ministerul Sănătății cât și de CNAS după protestul de 10 zile al medicilor de familie din luna iunie 2011.

Conform legislației române, toți cetățenii sunt considerați asigurați și sunt obligați să contribuie prin plata CAS la FNUASS. Adică la asigurarea de sănătate de stat, atât de intens discutată în ultima săptămână.

Articolul despre raportul Curții de Conturi este online de aproape 24 ore dar până în prezent nu a generat nici o reacție în presă sau în online. Declarația ministrului Nicolăescu despre spitalele private, făcută tot într-o sâmbătă într-o conferință de presă la Târgu Mureș, a generat reacții explozive în mai puțin de 24 de ore. Probabil Vlad Mixich, Cristian Ghinea, Cristian Preda, Vlad Petreanu dar și Cristi Rogozanu și Victor Ciutacu și alții încă nu l-au văzut. Altfel și-ar fi exprimat cu siguranță opinia despre banii Sănătății și ai cetățenilor, la fel de rapid ca în cazul spitalelor private.

Spital privat, asigurare de stat

Declarația făcută ieri de Ministrul Sănătății, dl. Eugen Nicolăescu, a stârnit deja reacții vehemente. Ministrul a anunțat că are în vedere ca de la 1 martie spitalele private să nu mai poată încheia contract cu casele de asigurări sociale de sănătate (CNAS), având astfel acces la fondurile "publice" din FNUASS.

"Cineva care îşi dezvoltă o afacere privată nu şi-o face pe banul public. Când îşi gândeşte business plan-ul respectiv, ca să-şi facă investiţia, se gândeşte ce venituri are din ceea ce poate el, nu din ceea ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă - sau poate printr-o competiţie foarte serioasă şi foarte deschisă, ceea ce mă îndoiesc. Deci, în acest moment, decizia noastră este clară: sectorul public trăieşte din banul public; sectorul privat trăieşte din banul privat." a declarat Ministrul Sănătății, citat de Jurnalul.ro.

Ministrul Nicolăescu are curajul să ridice în spațiul public o temă pe care alți factori de decizie din Sănătate s-au făcut că nu o văd. Concurența neloială pe care serviciile medicale private o fac serviciilor medicale publice. Așa cum am arătat în alte articole de pe blog (Înscrie-te la medicul de familie Mall-Medical !, Analize și consultații "gratuite", "cu discount 60%" !), spitalele și centrele medicale private își fac publicitate și atrag clienții-pacienți folosindu-se de "gratuitățile" oferite de fapt de casa de asigurări sociale de sănătate.

Gratuitățile sunt însă parțiale. Dacă într-un unitate medicală publică taxarea suplimentară a pacientului asigurat este interzisă prin lege, unitățile medicale private taxează suplimentar clienții-pacienți sub pretextul "La privat se plătește totul. Se oferă o reducere dacă ești asigurat și ai bilet de trimitere de la medicul de familie." Serviciile raportate și decontate de spitalele si centrele private prin casele de asigurări sunt prea puțin verificate de CNAS, deși sistemul informatic extrem de complex și cuprinzător SIUI ar putea permite aceste verificări.

Vlad Mixich vorbește în editorialul de astăzi despre toaletele curate și asistentele zâmbitoare din spitalele private, omitând abil câteva lucruri evidente. Spitalul privat își permite să aibă toalete curate și asistente bine plătite și zâmbitoare pentru că pe lângă banii decontați de la asigurările de stat spitalul privat taxează suplimentar clientul-pacient, cu chitanță, în mod legal. Spitalul public nu are voie să taxeze suplimentar pacientul, cu chitanță, iar acei bani sa-i poată investi în curățenia toaletelor și plata angajaților. Spitalul public este limitat de legislație să arate ca un spital privat. Mai este limitat și de corupție și manageri adesea dezinteresați sau incompetenți. Însă ce manager competent acceptă să lucreze într-un spital public pe salariul de bugetar din sistemul sanitar ?

Și alte persoane publice și-au manifestat opinia astăzi referitor la planurile Ministerului, printre care Cristian Ghinea și Cristian Preda. Ambii aduc în discuție concurența loială, în opinia lor, care ar trebui să fie permisă între public și privat. C. Ghinea chiar insistă, sfătuind pe Ministru: "Dom`le, încurajează-le pe alea private. Vezi ce vor ca să presteze mai ieftin, ca să ajungă să se opereze toată lumea acolo. Lasă liberă concurența între stat și privat pentru banii noștri, scopul tău e să ajuți contribuabilii, nu să ajuți spitalele de stat." Care concurență liberă și loială ? Atât Mixich cât și Ghinea aduc în discuție șpaga din spitalele publice vs. taxa cu chitanță din spitalele private uitând din nou abil să menționeze că șpaga este opțională, în timp ce taxa este obligatorie. Sau că spitalul privat își refuză direct și fără negociere clientul-pacient care nu are bani de taxă, chiar daca este asigurat la stat, în timp ce spitalul public nu are voie prin lege să refuze nici un pacient, asigurat sau neasigurat, chiar dacă acest lucru îl face să depășească bugetul primit de la asigurarea de stat.

Este ciudat cum jurnaliștii și formatorii de opinie uită atunci când reacționează la o astfel de declarație că în România cei mai mulți pacienți sunt copii, vârstnici și în general persoane cu venituri mult sub salariul mediu pe economie, care nu pot plăti taxele de spitalizare cerute de spitalele private. În timp ce persoanele care se adresează spitalelor și centrelor private sunt foarte puține, chiar și în condițiile în care, în ultimii ani, aceste unități au avut contract cu casa de asigurări.

Update: A doua zi de comentarii pe marginea declarațiilor venite din partea ministerului a adus câteva opinii echilibrate, cum este cea a lui Cristi Rogozanu. Care pune o întrebare ce atinge esența problemei din spatele deciziei ministeriale: "Vrem sănătate bună pentru puţini sau ceva sănătate pentru toţi?"

La o săptămână după anunț ministrul Nicolăescu răspunde timp de o oră tuturor întrebărilor în emisiunea lui Victor Ciutacu. Înregistrarea emisiunii aici și articolul jurnalistului aici.

Vaccinul antigripal - încă nu este prea târziu

ECDC, Centrul European pentru Controlul Bolilor, a anunțat în ultimele comunicate de presă că de la începutul anului a crescut numărul cazurilor de gripă sezonieră. Recomandarea ECDC este de vaccinare antigripală, ca metoda cu cea mai mare eficacitate în prevenirea gripei. Alte moduri în care putem preveni îmbolnăvirea sunt igiena riguroasă a mâinilor, folosirea batistelor atunci când strănutăm și repausul la domiciliu în cazul apariției simptomelor gripei, pentru a nu îmbolnăvi și alte persoane.

Pe siteul ECDC se află comunicatele de presă săptămânale, informații și materiale informative video despre gripă, în limba engleză.

Ieri, Dr. Cristian Sever Oană, medic de familie în București și fost președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, a vorbit la Ora de știri (TVR 2) despre gripă și importanța vaccinării.

Perioada ideală pentru administrarea vaccinului antigripal este la începutul sezonului rece (lunile septembrie-octombrie) însă este important de știut că vaccinul poate fi făcut și mai târziu, păstrându-și eficacitatea. Cantitatea totală de anticorpi care protejează organismul împotriva virusurilor gripale care circulă în sezonul respectiv este obținută la 2 săptămâni după vaccinare. Anticorpii încep să fie produși din momentul vaccinării. "Încă nu este prea târziu să ne vaccinăm", anunța ECDC săptămâna trecută.

Gripa poate să fie fatală, din cauza complicațiilor grave care pot să apară chiar și la persoanele altfel sănătoase. Medicul de familie vă poate explica diferențele dintre răceala banală (guturai) și gripă și vă poate oferi recomandările corecte pentru tratamentul simptomelor. Guturaiul și gripa sunt infecții virale asupra cărora antibioticele nu au efect și nu trebuie folosite.

Vaccinul antigripal este oferit gratuit de Ministerul Sănătății prin intermediul cabinetelor de medicina familiei. Deși au existat disfuncționalități în achiziția și distribuția vaccinului și în acest an, în prezent mai există doze de vaccin pentru cei care doresc să se protejeze împotriva gripei. Prioritate au copiii, persoanele vârstnice și cele cu boli cronice.