Ce nu au obţinut medicii de familie

Săptămîna trecută am scris despre ceea ce au obţinut medicii de familie din problemele ridicate. Iată şi ceea ce nu au obţinut, preluat din comunicatul de presa.

- Nu s-a obținut suplimentarea bugetului alocat;

- Nu a fost eliminată sistarea plăţilor de către CNAS în cazul unui litigiu intre CNAS şi furnizor,

până la stabilirea vinovaţilor;

- Nu a fost anulată taxa de evaluare a cabinetului de 250 lei în mediul rural şi 1000 lei în mediul urban;

- Nu este recunoscut gradul profesional şi nu este indexată plata consultaţiei în funcţie de acesta;

- Nu au fost introduşi pacienţii care nu şi-au plătit asigurarea la plata per capita, cu drepturi

medicale minime pentru aceştia;

- Au rămas neclarităţi în ceea ce priveşte obligativitatea gărzilor în centrele de permanență;

- Nu a fost acceptată posibilitatea că medicii de familie să recomande unele investigaţii strict

necesare pentru pacienţi.

o Examen Babeş Papanicolau pentru cancer de col uterin,

o test PSA pentru cancer de prostată,

o testarea hemoglobinei glicozilate pentru pacienţii diabetici,

o TSH,

o markeri hepatita b şi C,

o ecocardiografie,

o osteodensitometrie.

Din cauza acestor limitări pacienţii trebuie să facă mai multe drumuri, la mai mulţi

medici sau chiar internări în spital când totul s-ar putea rezolva la nivelul medicului de

familie;

- Nu a fost acceptată mutarea serviciilor de vaccinare pe contract separat încheiat cu Ministerul Sănătăţii/DSP, fiind un program naţional al MS, pentru care MS face licitaţie naţională pentru achiziţia vaccinurilor. În mediul rural, acolo unde nu exista medic şcolar, primăriile şi DSP fac presiuni asupra medicilor de familie să facă muncă voluntară pentru vaccinare, în loc să încheie contract distinct cu medicul de familie sau să caute şi să plătească un medic şcolar;

- Nu au fost eliminate amenzile şi solicitările de rambursare a cheltuielilor de către cabinetul

medical, pentru greşelile neesenţiale de completare a reţetelor şi biletelor de trimitere (de

exemplu necompletarea antetului, nebifarea unei căsuţe);

- Nu au fost eliminate codurile de bare (nou introduse) de pe reţete şi biletele de trimitere cu

regim special şi nu a fost acceptată furnizarea acestor formulare în mod gratuit de către CNAS unităţilor medicale. Acest lucru a fost solicitat întrucât formularele cu regim special nu

reprezintă decât o modalitate de decontare pentru CNAS;

- Nu a fost acceptată plata unor penalităţi de către Casele de Asigurări în cazul în care nu

efectuează plata furnizorilor la termenele prevăzute de lege.

Împreună pentru fiecare 2011

Şi în acest an în programul Împreună pentru fiecare au fost înscrise foarte multe proiecte de reabilitare şi dotare a unor cabinete de medicină de familie din întreaga ţară. Este al treilea an consecutiv în care programul ajută comunităţile locale să beneficieze de o unitate sanitară modernă. Pentru a înscrie un proiect este necesară iniţiativa medicului sau a unui voluntar dar şi acordul autorităţii locale (primăria), în calitate de proprietară a cabinetelor şi de garant al durabilitităţii investiţiei.

Proiectul se adresează oricărui tip de unităţi sanitare însă proiectele pentru cabinetele de medicina familiei sunt cele mai numeroase, acestea fiind într-o stare avansată de degradare în întreaga ţară, prin neimplicarea autorităţilor locale care le au în proprietate. Aceasta deşi legislaţia în vigoare (Ordonanţa de Urgenţă 68/2008) a obligat primăriile să repare şi doteze cabinetele începând cu iulie 2009, în cazul în care nu au dorit să vândă cabinetele. Unul din motivele des invocate de primării pentru refuzul vânzării este acuzaţia că medicii, odată ajunşi proprietari, ar dori să schimbe destinaţia spaţiului, transformându-l în bar sau magazin. Legea menţionată are însă prevederi clare - destinaţia nu poate fi schimbată iar primăria are obligaţia să controleze anual acest lucru şi, în cazul în care constată încălcarea legii, poate anula vânzarea şi reprelua spaţiul în proprietate. În alte cazuri, în care primăriile au decis să scoată cabinetele la vânzare, preţurile solicitate au fost similare celor pentru spaţiile comerciale.

Consultaţii la domiciliu

Peste 60% din gravidele din mediul rural au beneficiat de consultaţii la domiciliu asigurate de medicii de familie, conform unui studiu al World Vision Romania, prezentat de PaginaMedicala.ro.

În baza contractului cu casele de asigurări, medicii de familie pot efectua consultaţii la domiciliu timp de 2 ore pe zi şi doar 20 de consultaţii pe lună. Deşi CNAS a încercat limitarea acestor consultaţii doar la copiii până în 3 ani şi la pacienţii nedeplasabili (imobilizaţi la pat), medicii au obţinut în urma protestelor dreptul de decide singuri în ce situaţii este nevoie să asigure consultaţii la domiciliu, în urma solicitării pacienţilor lor.

În perioada aprilie-decembrie 2010, conform raportului CNAS, medicii de familie au raportat pentru decontare 30 de milioane de consultaţii în cabinet şi 1,4 milioane de consultaţii la domiciliu. Raportat la totalul de 11400 de medici de familie români, reiese o medie lunară de aproape 300 consultaţii la cabinet şi 13 consultaţii la domiciliu. De menţionat că acestor consultaţii care sunt raportate şi decontate de către CNAS li se adaugă consultaţii la cabinet care nu pot fi raportate distinct, fiind parte din "abonamentul" per capita.

Dimensiunea "fraudei" cu reţete

Cât de importantă este "frauda" cu reţete compensate ? CNAS a alocat pentru medicamente compensate 3 miliarde lei/an iar suma anunţată de CNAS ca "fraudă" prin reţetele "prescrise incorect" reprezintă doar 0,01% din total şi a fost recuperată de către CNAS de la furnizori.

Conform datelor oferite presei de CNAS, în primele 4 luni ale anului 2011 au fost emise 51266 de reţete suspecte. Motivele suspiciunilor au fost: greşeli de CNP (cod numeric personal), reţete pentru "morţi" sau mai multe reţete pe acelaşi CNP.

Luând în considerare birocraţia existentă în sistem şi în cabinetul medicului de familie în special, scrierea greşită a unui CNP pe reţetă sau copierea greşită în calculator în farmacie este extrem de posibilă, şi a fost recunoscută şi de un oficial al unei case de asigurări. În plus, multe CNP-uri sunt furnizate greşit de Poliţie, aşa cum a prezentat şi presa. Este aceasta o fraudă, cum susţine CNAS ?

Reţetele pentru "morţi" pot să apară în sistem din cauza erorilor din baza de date, morţii-vii din SIUI, sau din cauza unei alte greşeli a sistemului de raportare electronic - pacientul care a venit la medic şi a primit reţetă pe 5 mai şi care decedează pe 25 mai este considerat mort de SIUI în toată luna mai, pentru ca îl "omoară" începând cu 1 mai.

Numărul de reţete emise pentru un pacient (cu un CNP) variază în funcţie de numărul de boli pe care îl are pacientul şi de câte consultaţii a beneficiat. CNAS a impus o limită de 3 consultaţii pe episod de boală. Un pacient cu 3 boli cronice care necesită tratament lunar şi înca 4 episoade de boală acută (pneumonie, infecţie urinară, colică biliară, otită) va primi cel puţin 16 reţete în 4 luni, toate emise pe acelaşi CNP.

Revenind la datele furnizate de CNAS presei, din cele 51266 reţete suspecte, doar 3036 au fost confirmate ca fiind emise greşit. Termenul folosit de CNAS în documente scrise este "prescrise incorect", nu "fraudulos" cum apare în declaraţii televizate. Mai puţin de 10% dintre reţetele anunţate iniţial. Prejudiciul recuperat de CNAS de la furnizori (cabinete sau farmacii) a fost de 160007 lei, aprox 38000 euro.

Tot din date furnizate de CNAS, în raportul de activitate, se poate constata cât de importantă este această problemă a reţetelor prescrise incorect. Pentru medicamente au fost alocate 3 miliarde lei/an, deci 1 miliard lei pentru 4 luni. Suma de 160007 lei "fraudată" prin reţetele "prescrise incorect" reprezintă doar 0,01% !

Conform aceluiaşi raport, numărul de reţete emise în 4 luni în sistemul de asigurări sociale este de aprox. 14 milioane. Numărul de reţete confirmate ca fiind prescrise incorect, 3036, reprezintă doar 0,02% din total !

O altă fumigenă lansată de CNAS pentru a acoperi problemele grave reclamate de societatea civilă. Aruncată presei a doua zi după refuzul medicilor de familie și din ambulatorul de specialitate de a semna contractele, deși știrea era veche de cel puțin un an.

Frauda cu reţete compensate

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a acuzat medicii în ultimele luni că fac fraude importante cu banii asiguraților cu rețetele compensate și gratuite.

O analiză a articolelor din presă din anii 2002-2005 ne arată adevărul - CNAS și Ministerul Sănătății, în calitate de ordonatori de credite și având putere de decizie privind regulile din sistem, sunt direct responsabili de existența şi posibilitatea realizării fraudelor. În anul 2004 s-au luat decizii privind securizarea formularelor pe baza cărora se eliberează medicamentele, formulare care sunt plătite de medici (!) și frauda nu ar fi trebuit să mai fie posibilă. Din 2008 s-a implementat sistemul informatic (SIUI), foarte costisitor, care a avut același scop - eliminarea fraudei ! SIUI a fost plătit de către CNAS din banii asiguraților dar în același timp fură și din banii medicilor în fiecare lună, prin erorile pe care le generează și prin refuzurile la plată. Cu toate acestea, autorităţile statului acuză toți medicii de fraudă și pozează în apărători ai asiguraților și buni administratori ai banilor.

Politia cauta beneficiarii a cinci mii de retete medicale falsificate (iulie 2002)

Prof. Turlea ne-a asigurat ca se va autosesiza si va ordona o anchetare a Casei Judetene de catre corpul de audit al CNAS. "Mi-e greu sa cred ca fara complicitatea unor persoane din Casa de Asigurari s-ar fi putut deconta retete pentru diabetici de 102 ani (!?) sau a caror adresa nu se regaseste in acte. Trebuie vazut daca s-au respectat normele in vigoare"

In lipsa unui control strict al retetelor compensate si gratuite, pierd farmacistii, pacientii si medicii (septembrie 2003)

Casa de Asigurari trebuie sa inceteze cu "licitatiile atipice" (octombrie 2003)

In urma semnalelor din Adevarul, Ionel Blanculescu, ministrul Sanatatii, a cerut Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) sa intrerupa "licitatia" pentru retetele de medicamente compensate si gratuite. CNAS a optat pentru o selectie de oferte, cu toate ca suma pusa in joc este de peste 15 miliarde de lei. CNAS a descoperit smenul ideal: organizeaza licitatii dubioase, desi nu are fonduri, angajand banii medicilor. In primavara, conducerea CNAS a mai generat un scandal. Presedintele, Eugeniu Turlea, a organizat o "licitatie", in urma careia a stabilit ca medicii, farmacistii si asistentii trebuie sa incheie asigurari de malpraxis la 4 societati de asigurari alese de CNAS.

Cum se pot controla retetele compensate si gratuite (septembrie 2003)

CNAS centralizeaza spaga pentru medicamente compensate (octombrie 2003)

Smenurile cu retetele compensate si gratuite de la Casa Nationala - anchetate de ANC(octombrie 2003)

Autoritatea Nationala de Control ancheteaza situatia creata la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) in urma "licitarii" noilor tipizate pentru medicamentele compensate si gratuite.

Securizarea documentelor, conditie pentru siguranta actului medical (august 2004)

40 de milioane de retete medicale pentru 20 de milioane de romani (martie 2005)

Formularele pentru retetele compensate si gratuite au fost securizate de la 1 ianuarie 2004, la initiativa Imprimeriei Nationale. Pana la securizarea acestor prescriptii, numai in Bucuresti, farmaciile au pierdut in jur de 5 miliarde de lei, din cauza ca au onorat retete falsificate.

Noul sistem de compensare functioneaza numai in Capitala (aprilie 2005)

De ieri, orice pacient poate beneficia de medicamente compensate si gratuite in valoare de pana la sapte milioane de lei pe luna. Noul sistem de compensare este functional deja in peste 70 la suta din farmaciile din tara, sustin autoritatile. Astfel, un medic are dreptul sa prescrie unui bolnav medicamente de maxim un milion de lei pe luna din lista A. Pentru listele B si C, limita este de cate trei milioane de lei pe luna. Limita la prescrierea lunara poate fi depasita cu aprobarea comisiilor de specialitate.

Medicamentele compensate si gratuite se vor scrie pe retete noi (septembrie 2005)

Dupa ce in luna august a fost schimbat modul in care se elibereaza produsele farmaceutice, in loc de denumiri comerciale pe reteta se scrie substanta activa, aceasta masura vine sa intregeasca decizia de acum doua luni a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Pe noul formular va trebui scris si codul fiecarei afectiuni, stabilit de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Utilizarea codurilor de boala va permite evidentierea statistica a morbiditatii si consumului de medicamente. In viitor, se va putea evalua precis starea de sanatate a populatiei si se va prognoza necesarul de medicamente.

Unde sunt aceste evaluări ? Unde sunt rezultatele regulilor impuse în urmă cu 5-6 ani ? De ce sunt acuzaţi medicii de fraudă, când vinovaţii sunt cei care administrează sistemul, fac regulile şi pot urmări electronic toate reţetele eliberate din 2005 până în prezent ?

Reforma în Sănătate

Fragment dintr-un articol de ziar:

"Va continua reducerea numarului de paturi din spitale pana vor ramane 5 la mia de locuitori, iar alte unitati vor fi privatizate sau transformate in camine pentru varstnici. De asemenea, Guvernul a recunoscut ca nu poate sustine actuala lista de medicamente compensate si gratuite, aceasta urmand sa fie modificata cu ajutorul expertilor Uniunii Europene. Deoarece pana acum au fost prescrise multe medicamente scumpe, de ultima generatie, pe lista de compensate vor ramane doar produsele generice, au declarat reprezentantii Guvernului. In plus, spitalele clinice vor fi platite doar pentru cazurile rezolvate, iar directorii de unitati vor incheia contracte de management, avizate de Directiile de Sanatate Publica si consiliile judetene."

Articolul a apărut în ziarul Adevărul pe 22 februarie 2003.

Ce au obținut medicii de familie

Ce au obținut medicii de familie pentru contractul 2011 ?

Conform comunicatului de presă al organizațiilor reprezentantive:

- A fost eliminată introducerea plafonului de medicamente la medicul de familie, ceea ce

garantează libertatea profesională a medicului și asigură pacientului accesul permanent la cele mai bune servicii medicale din partea medicului său de familie;

- Pacientul cu boli cronice poate fi consultat lunar sau la două - trei luni și poate primi rețeta

lunar, după necesităţile sale;

- Pacientul care nu respectă programarea, dar nu este o urgenţă, deşi plăteşte o taxă

suplimentară, poate beneficia în urma consultaţiei de reţete compensate, analize şi consultaţii în alte unităţi sanitare, dacă este asigurat; reglementările CNAS din proiectele de norme nu

respectau acest drept al asiguratului;

- Consultațiile la domiciliu pot fi efectuate conform deciziei medicului, fără limitări privind vârsta sau diagnosticul, în limita a una/zi;

- Consultațiile pentru evaluarea stării de sănătate a copiilor până în 3 ani, vaccinările și

consultațiile oferite femeilor gravide în cadrul monitorizării sarcinii sunt servicii distincte,

realizând o revenire spre rolul medicului de familie, cel de prevenţie şi de profilaxie;

- Plata minimă garantată, astfel încât plata unei consultaţii să nu poată să fie mai mică de 9,9 lei, suma încă prea mică pentru valoarea unui serviciu medical;

- Constituirea şi funcţionarea centrelor de permanentă implică obligații și pentru autoritățile

statului, nu doar pentru medici; autospecialele de transport sunt sub coordonarea serviciului de ambulanță, cu șofer; plata pentru ora de gardă a fost majorată de la 10 lei la 12,8 lei;

- Costurile implementării informatizării sistemului sanitar (card de asigurat, fișa electronică, rețetă electronică, internet de bandă largă şi backup), dar şi responsabilitatea funcţionării sistemului nu mai cad în sarcina medicului de familie, iar editarea datelor medicale va fi realizată în baza unui contract separat de cel pentru furnizarea serviciilor medicale;

- A fost eliminată prevederea abuzivă și ilegală care oferea posibilitatea preluării activității

medicilor de familie de către alte categorii de medici, de alte specialități;

- A fost eliminată obligativitatea certificării ISO pentru cabinetele cu mai puțin de 5 angajați;

- A fost garantată majorarea veniturilor cabinetelor din aria Rezervaţiei biosferei Delta Dunării cu 100%, datorită lipsei grave de asistență medicală din această zonă;

- Penalizarea pentru încălcarea contractului se va face prin avertisment la prima abatere, apoi oprirea a 10% din venitul cabinetului, apoi reziliere și nu direct prin penalizarea de 10%, 20% apoi 30%;

- Contractul individual este pe un an, până la 31 decembrie 2011;

Oare chiar trebuia să se ajungă la forță pentru aceste cerințe ? CNAS și MS nu ar fi putut să rezolve aceste probleme încă din septembrie 2010, de când au fost prima oară sesizate oficial de medicii de familie sau din decembrie 2010, de la conferința de presă ? Chiar era necesar tot ce a urmat din partea CNAS și MS, mai ales pe durata protestului ?

Neasigurat în SIUI

"Ce pot face dacă medicul îmi spune că apar neasigurat în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), deşi în realitate sunt asigurat ?"

Pasul 1. Vizitaţi portalul SIUI-CNAS şi verificaţi cum apăreţi în baza de date online a CNAS.

Pasul 2. Dacă apăreţi neasigurat, vi se va cere şi codul de parafă al medicului de familie la care sunteţi înscris. Dacă îl cunoaşteţi, introduceţi-l şi portalul va genera un fişier .PDF pentru tipărire. Codul de parafă are 6 cifre sau o literă şi 5 cifre şi se află pe parafa (ştampila) medicului, pusă pe orice document eliberat de medic.

Acest document poate fi tipărit şi de medicul de familie în cabinet, dacă deţine tehnica de calcul necesară şi acces internet.

Pasul 3. Cu documentul de la Pasul 2. şi cu actele necesare dovedirii calităţii de asigurat trebuie să vă prezentaţi la Casa de Asigurări de Sănătate de care aparţineţi, la departamentul Evidenţă Asiguraţi, şi să solicitaţi să fie făcute corecturile necesare. Pentru siguranţă, cereţi apoi funcţionarului şi o adeverinţă de asigurat care să confirme modificarea.

Atenţie ! Este posibil ca funcţionarii casei de asigurări să vă spună că modificarea de la Pasul 3. trebuie sau poate fi făcută şi de medicul de familie. Această informaţie este falsă ! Medicii şi furnizorii de servicii în general nu au drepturi de editare în baza de date SIUI, nu pot face modificări privind calitatea de asigurat. Singurii care pot face aceste modificări sunt funcţionarii casei de asigurări.

Cu toate acestea, este posibil ca peste câteva luni (în general 3) să apăreţi din nou ca neasigurat în SIUI, caz în care va trebui să reluaţi toţi paşii, altfel nu veţi putea beneficia de drepturile de asigurat. Pe măsură ce SIUI este implementat în tot sistemul sanitar, erorile din bazele de date vă vor împiedica să vă ridicaţi reţetele compensate de la farmacii, să beneficiaţi de consultaţii fără plată la medicul de familie sau din ambulatoriul de specialitate şi de reţete şi bilete de trimitere, de analize de laborator fără plată sau de internări în spital fără plată.

Din păcate, medicul dvs. de familie nu vă poate ajuta mai mult în legătură cu modul în care apăreţi în baza de date. Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) aparţine Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi doar aceasta, în calitate de plătitor al programului informatic, poate solicita şi efectua modificări, mai ales modificările din baza de date cu evidenţa asiguraţilor.

Minciuni de 9000 euro

Mediafax, parte a trustului pro-intoxicărilor de presă, continuă şirul ştirilor inventate.

Săptămâna trecută, o altă ştire inventată, "cu dedicaţie" a pus pumnul în gură protestului medicilor de familie. Deşi dezminţirea din partea medicilor de familie a venit în doar o oră prin comunicat de presă, Mediafax nu s-a grăbit cu corectarea ştirii. Ştirea originală a rămas pe site, complet nemodificată, iar articolul pentru dezminţire apărut abia după 2 ore lasă loc interpretărilor.

Astăzi este rândul "divulgării" veniturilor medicilor de familie, tot printr-un articol în mod evident tendenţios. Sursa: Ziarul Financiar, parte a aceluiaşi trust din care face parte şi Mediafax.

Deşi dintr-o frază din text reiese că un singur cabinet a avut un venit lunar de 9000 euro, conform informaţiilor discutabile furnizate jurnalistei Ioana David de surse din CNAS, titlul şi restul articolului sugerează că acestea ar fi veniturile tuturor medicilor de familie.

Autoarea continuă în mod deliberat confuzia dintre venitul net al medicului (prin comparaţia cu cel al CEO-ului) şi cel al cabinetului medical.

Se sugerează că media de pacienţi care se adresează unui cabinet este de 2500-3000 pacienţi, deşi în realitate, aşa cum reiese şi din al doilea articol tendenţios pe aceaşi temă publicat astăzi de ZF.ro (?!), doar 20% dintre medici au peste 2500 de pacienţi !

Este uluitoare lipsa de profesionalism şi de deontologie a jurnalistei Ioana David, redactor Companii (?!) la Ziarul Financiar, care în urmă cu doar 6 luni ştia foarte bine diferenţele dintre venitul cabinetului, al medicului si cheltuielile cabinetelor.

În realitate un cabinet de medicină de familie nu poate primi pentru serviciile decontate încă de anul trecut sume atât de mari de bani, deoarece limita maximă impusă de CNAS pentru plată este de 2200 pacienţi. Chiar şi înainte de 2010 însă, veniturile aferente unei liste de peste 2200 de pacienţi erau echilibrate prin cheltuielile foarte mari existente pentru un aşa număr mare de pacienţi - nu există medic cu 6600 de pacienţi care să funcţioneze într-un singur cabinet. Este vorba de câte un medic din mediul rural şi zone izolate, care administrează mai multe cabinete/puncte de lucru grupate, pentru care toţi banii de la casa de asigurări vin pe acelaşi contract. Mai există posibilitatea ca aceste facturi să fie de fapt pentru centrele medicale private, cu mai mulţi medici de familie angajaţi !

CNAS, prin casele judeţene de asigurări, are obligaţia contractuală să afişeze pe site valorile tuturor contractelor cu toţi furnizorii, obligaţie care nu este respectată. În schimb, CNAS consideră oportun să lanseze câte o fumigenă cu ajutorul anumitor părţi ale presei, cum ar fi "Top 3 venituri", prezentate ca medie şi regulă în cel mai manipulator mod cu putinţă, de fiecare dată când furnizorii reclamă câte o problemă gravă din avalanşa de probleme existente în ograda CNAS. De menţionat că fumigena "top 3 venituri" a fost lansată şi în aprilie 2010, la începutul protestului medicilor, cu acelaşi scop de a manipula opinia publică.

Alte exemple din partea trustului de presă pro-intoxicare în ultimii 2 ani:

CNAS recunoaşte că pacientul 21 există

Lipsă de deontologie: PRO TV, Andreea Esca

Care ar putea fi cauza unei asemnea slugărnicii faţă de CNAS ? Umblă vorba în târg că restanţele la plata asigurărilor de sănătate...

Update: ZF.ro a blocat comentariile pentru cele două articole şi le-a ascuns pe cele care existau deja. Pagina are în acest moment peste 5000 de vizualizări, în mare parte ale medicilor de familie indignaţi care încearcă un drept la replică. Un articol pus la aceeaşi oră ieri are doar 2000 de vizite...

Muncă nelimitată, venituri plafonate

O excelentă analiză a riscograma.ro, 3 motive pentru care sistemul asigurărilor de sănătate a eşuat

"3. Munca nelimitata, venituri plafonate.

Sistemul medicilor de familie functioneaza totusi relativ eficient. Cabinetele sunt private iar deciziile manageriale sunt autonome, ceea ce face ca medicii sa fie foarte responsabili cu banii lor. De ce sa cumperi la preturi umflate când nu faci altceva decât sa-ti furi caciula? În total, cabinetele individuale, în care activeaza un sfert dintre medici, au consumat anul trecut doar 250 de milioane de euro. Asta înseamna 6% din cheltuielile Casei si sub 5% din cheltuielile publice totale cu sanatatea.

Totusi calitatea serviciilor nu este atât de buna pe cât ar putea fi, pentru ca autorii politicilor publice nu pot iesi din blocajul mental de sorginte comunista. Indiferent cât de multi pacienti are un medic, indiferent cât de multe consultatii da, sumele totale pe care le poate încasa sunt strict limitate. Ratiunile din spatele acestui plafon sunt ca pacientii sa aiba parte de o oarecare calitate a serviciului si ca medicii cu mai putini pacienti sa nu fie exclusi din sistem. Însa solutia gasita este absolut contraproductiva.

Alegerea medicului este libera – asta înseamna ca un medic cu multi pacienti se bucura de încrederea pacientilor. Este firesc ca ei sa fie rasplatiti pentru asta iar medicii ocoliti de pacienti sa fie penalizati. Sigur, de la un anumit numar de pacienti în sus, medicul nu mai are timp fizic pentru consultatii amanuntite. Însa solutia pentru aceasta situatie este ca el sa angajeze alt medic. În felul acesta, se rezolva si paroblema banilor si cea a calitatii serviciilor. Medicii buni sunt rasplatiti prin faptul ca se pot extinde iar cei slabi îsi pierd autonomia si devin salariati, sub supravegherea profesionala a primilor. Asa functioneaza selectia naturala, iar orice încercare de-a schimba ordinea fireasca a lucrurilor duce la colaps – ca acum."

Finanţarea sănătăţii pe înţelesul tuturor

Per capita, per serviciu, procente, FNUASS, puncte... Lucrurile sunt foarte simple de fapt.

Cei mai mulţi români plătesc, într-o formă sau alta, asigurări sociale de sănătate. Aceşti bani ajung la Ministerul Finanţelor care îi trimite apoi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Nu ştim câţi bani se strâng şi dacă toţi ajung la CNAS. Aceşti bani se numesc "fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate" (FNUASS).

Anul acesta, CNAS are aproximativ 20 miliarde lei de împărţit. Medicinei de familie i-a dat 1 miliard lei, adică 5%. Toate ţările europene, chiar şi cele mai sărace, dau de la 9 până la 12%. Cele mai bogate chiar 15%. Deci şi România ar trebui sa finanţeze medicina de familie cu aproximativ 2 miliarde lei.

Medicii de familie au cerut anul acesta doar 1,3 miliarde, cu 300 milioane mai mult decât s-a gândit să dea CNAS. Este suma care a fost promisă de anul trecut, când au înţeles că este criză economică şi toată lumea trebuie să strângă cureaua.

Reţete pentru "morţi"

Preşedintele CNAS, dl. Lucian Duţă, a declarat astăzi într-o conferintă de presă că a identificat 2000 de reţete prescrise unor pacienţi decedaţi la nivelul întregii ţări, prejudiciul ridicându-se la câteva sute de mii de lei.

Un exemplu de "mort". În SIUI există mii.

UPDATE: Ziarul de Mureș a prezentat multe probleme ale SIUI, inclusiv "zombie" (morții-vii) din SIUI. Un alt articol despre copiii nenăscuți și morții asigurați din SIUI poate fi citit și în Adevărul.

Medicii de familie explică, pacienţii şi medicii din ambulator îi susţin

Preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, dr. Rodica Tănăsescu, a participat la emisiunea Ediţie de prânz la postul B1 TV, unde a vorbit despre situaţia explozivă din sistemul medical, nemulţumirile medicilor şi acuzaţiile autorităţilor statului.

În aceeaşi emisiune au fost prezenţi şi dl. Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor şi dr. Cosmin Alexandrescu, preşedintele Asociaţiei Profesionale a Medicilor din Ambulator. Toate cele trei organizaţii fac parte din Alianţa Pentru Sănătate din România, constituită din necesitatea realizării şi implementării unor masuri pentru atenuarea degradării progresive a sistemului de sănatate din România.

Emisiunea poate fi urmărită pe siteul b1tv.ro.

Preşedintele Patronatului Medicilor de Familie din Bucureşti şi judeţul Ilfov, dr. Marina Pîrcălabu, a oferit un interviu Radio România Actualităţi, care poate fi ascultat pe siteul AMF Mures şi a avut o intervenţie prin telefon în emisiunea Business Box pe postul Money Channel, care poate fi urmărită pe money.ro.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie, dr. Doina Mihăilă, a răspuns întrebărilor reporterilor Antena3. Înregistrarea poate fi vizionată pe siteul antena3.ro.

"Un război la care am visat de mult" - Vlad Mixich

Jurnalistul Vlad Mixich scrie pentru Hotnews.ro un articol bine documentat şi foarte interesant despre medicii de familie şi "războiul" cu CNAS şi MS care are loc, din păcate, anual.

Acelaşi autor a realizat două interviuri pentru Hotnews.ro cu dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie şi cu Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

"Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a mintit", afirma presedintele Societatii Nationale de Medicina Familiei. Razboiul dintre medicii de familie si autoritati atinge paroxismul"

"Lucian Duta, presedintele CNAS: Bugetul medicinei de familie creste cu 10% Rodica Tanasescu, presedintele Societatii Medicilor de Familie: E o crestere ca la radio Erevan"