Fişa medicală electronică la medicul de familie

Medicii de familie au fost pionerii informatizării sistemului medical românesc, în ceea ce priveşte bazele de date cu asiguraţi ai caselor de sănătate. Chiar şi acum, după ani de zile de poveşti ale guvernanţilor despre informatizare şi sute de milioane de euro investiţi în software, tot medicii de familie sunt cei care au iniţiat fişele medicale electronice ale pacienţilor, pe cheltuiala proprie, şi chiar şi cardurile electronice în scop medical.

1 octombrie 1999 - se deschid listele de pacienţi ale medicilor de familie, foştii medici "de circă" sau "de dispensar", transformaţi de legea asigurarilor sociale în medici care lucrează în sistem privat, cu cabinet propriu, dar în contract cu casele de asigurări. Înscrierea pacienţilor se realiza printr-o cerere scrisă a pacientului şi o copie după buletin. La sfârşitul lunii, medicii aveau obligaţia de a raporta casei de asigurări numele, CNP, adresa şi data înscrierii pentru toţi pacienţii înscrişi pe listă, atât pe hârtie cât şi electronic. În 1999, raportarea electronică se efectua cu ajutorul unui fişier .xls (Microsoft Office Excel).

Din anul 2000 apar diverse soft-uri ale caselor de asigurări judeţene, oferite contra-cost (licenţa)medicilor de familie, deşi raportarea în aceste softuri era obligatorie. Bazele de date folosite de casele judeţene sunt cele furnizate de medicii de familie în lunile anterioare. În fiecare an softurile suferă diferite modificări, datorate noilor cerinţe ale contractului-cadru sau erorilor programului, testat "în masă" pe medicii de familie-utilizatori. În unii ani şi în unele judeţe, softurile se schimbă radical, casele de asigurări schimbând furnizorul softului.

Poate cel mai important de menţionat este că medicii de familie nu au beneficiat de nici un fel de curs de pregătire pentru utilizarea calculatorului, training sau calculatoare oferite de casa de asigurări. Obligaţia contractuală era de raportare electronică. Modul în care medicul de familie realiza această obligaţie era în exclusivitate responsabilitatea medicului. Este adevărat că în primii ani cabinetele beneficiau de un "buget de practică", înainte ca acesta să se desfiinţeze, însă, ca şi acum, sumele erau insuficiente pentru orice fel de investiţii, abia ajungând pentru cheltuielile uzuale ale cabinetului. Iar în 1999 un calculator costa o mică avere şi procentul de utilizare al calculatorului de către populaţia ţării era extrem de mic.

Anul 2008 - ministrul sănătăţii, dl. Eugen Nicolăescu, înţelege necesitatea informatizării şi achiziţionează 11000 de laptopuri şi imprimante matriciale pe care le distribuie medicilor de familie prin contract de comodat, pentru implementarea Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate, ce necesita raportarea datelor medicale ale întregii populaţii. Programul utilizat a fost unul complet nou, fără legătură cu bazele de date ale caselor de asigurări, astfel încât a fost nevoie ca şi datele de identificare ale pacienţilor să fie reintroduse.

Tot în acest an, începe implementarea Sistemului Informatic Unic Integrat, un program exclusiv de raportare, fără capacităţi de soft de cabinet. Acesta preia bazele de date ale caselor de asigurări, realizate de medicii de familie în decursul anilor precedenţi, însă le confruntă cu cele ale altor 11 instituţii, printre care Evidenţa Populaţiei, primării, case de pensii, Ministerul Educaţiei, iar rezultatul este dezastruos. Paciente căsătorite de mai mulţi ani, care apar cu numele nou în baza de date a medicului de familie, apar în SIUI cu numele de fată. Pacienţi pensionaţi, care apareau corect în bazele de date ale medicilor de familie, apar în SIUI ca fiind salariaţi.

Datele (incorecte) furnizate de celalalte instituţii au prioritate în faţa datelor (corecte) furnizate de medicii de familie, astfel încât evidenţa electronică de ani de zile a medicilor devine inutilă, ca şi cum n-ar fi fost, iar informatizarea ar fi început cu SIUI. Mai mult, deoarece plata medicilor are legătură cu datele electronice, veniturile scad dramatic, din cauza "unor probleme de soft". Casele de asigurări judeţene, ameninţate cu procese, ridică din umeri, aruncând vina pe casa naţională, singura care poate face modificări ale softului. CNAS răspunde numeroaselor sesizări negând evidenţa şi susţinând că SIUI funcţionează fără probleme majore. În tot acest timp, pacienţii asiguraţi nu pot beneficia de servicii medicale, fiind consideraţi neasiguraţi, iar medicii care nu respectă evidenţa greşită oferită de SIUI sunt penalizaţi de casele judeţene pentru acordarea serviciilor medicale unor "neasiguraţi". În plus, actualizarea SIUI cu modificările contractului cadru sau ale listelor de medicamente este extrem de lentă, generând probleme în activitatea zilnică a medicilor.

Introducerea SIUI a adus însă pe piaţă numeroase softuri de cabinet, care ofera posibilitatea formării fişelor medicale ale pacienţilor, tipărirea reţetelor şi altor tipizate care sufocă activitatea medicilor, sortarea listelor de pacienţi după diagnostice, consultaţii, vârste şi multe alte facilităţi utile medicului. Ministrul Eugen Nicolăescu a înţeles necesitatea unui astfel de soft în cabinetul medicului de familie şi a iniţiat o licitaţie pentru a furniza aceste softuri medicilor. Licitaţia a fost oprită o data cu schimbarea guvernului, iar mulţi medici de familie au ales să-şi cumpere singuri softurile de cabinet şi astfel au luat naştere fişele medicale electronice în România, pe scara largă, medicii de familie acoperind toată populaţia ţării. Ironic, unii medici au fost amendati de casa de asigurari pentru evidenta incompleta, deoarece nu mai aveau si evidenta pe hartie.

Anul 2010 a adus cardul electronic medical, prin iniţiativa unei firme private. Tot mai mulţi pacienţi au achiziţionat acest card, pe care îl folosesc atât la medicul de familie, cât şi în alte ramuri ale sistemului medical, unde acesta a fost implementat de firma privată.

SIUI pentru medicii de familie nu a mai fost actualizat din 12 febuarie 2010, deşi s-au schimbat listele de medicamente de 3 ori şi s-a schimbat radical contractul-cadru, iar ministerul sănătăţii promite implementarea cardului de asigurat la 1 ianuarie 2011. Ministerul sănătăţii a mai promis introducerea tichetului de coplată, iniţial de la 1 iunie 2009, apoi 1 septembrie 2009, acum 1 iulie 2010...

Controlul medical anual la medicul de familie

Rolul principal al medicului de familie este acela de a preveni îmbolnăvirile, vorbindu-se deseori despre "medicina omului sănătos". Pentru a preveni, medicul îşi poate învăţa pacientul cum să aibă grijă de sănătatea sa, poate recomanda vaccinări, diverse tratamente preventive (profilactice) sau renunţarea la diverse obiceiuri care reprezintă factori de risc pentru anumite boli, şi poate face controale periodice ale stării de sănătate, numite în termeni medicali examene de bilanţ.

Fiecare asigurat are dreptul la un control anual gratuit (decontat de casa de asigurări), efectuat prin intermediul medicului de familie, în baza contractului dintre acesta şi casa de asigurări. În cadrul controlului se face un examen clinic general şi pot fi recomandate analize de sânge sau altfel de examene paraclinice (electrocardiograma - EKG, ecografie ş.a.). Dacă este cazul, pot fi recomandate şi consulturi alte altor specialităţi. Aceste examene şi consulturi sunt decontate de casa de asigurări pentru pacienţii asiguraţi.

Medicul de familie are o viziune globală asupra stării de sănătate a pacientului său, deoarece cunoaşte amănunţit atât istoricul medical personal al pacientului, adeseori chiar de la naştere, cât şi istoricul medical al familiei pacientului şi condiţiile socio-economice de viaţă ale pacientului. Toate acestea îi oferă medicului de familie informaţii preţioase necesare diagnosticului şi tratamentului, în plus faţă de cele furnizate de examenul de bilanţ.

Începând cu 1 aprilie 2010, toate consultaţiile oferite de medicii de familie şi medicii din ambulatoriul de specialitate (policlinici) sunt realizate obligatoriu în urma unei programări. Numărul de telefon trebuie afişat la cabinet. Accesul la medicul de familie a devenit astfel mult mai uşor, eliminându-se cozile.

Tot ce trebuie să faceţi pentru a beneficia de controlul anual gratuit este să solicitaţi acest lucru medicului dvs. de familie.

Problemele SIUI, criticate şi de Traian Băsescu

Problemele Sistemului Informatic Unic Integrat, de evidenţă a asiguraţilor medical şi de raportare a serviciilor medicale decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, au fost recent semnalate şi de preşedintele Traian Băsescu.

"Sistemul informatic de 120 mil. euro care ar trebui sa ajute statul sa tina evidenta asiguratilor si platitorilor de contributii la sanatate este nefunctional la aproape zece ani de la demararea proiectului, a spus in urma cu o saptamana Traian Basescu, presedintele Romaniei, la un forum dedicat solutiilor de guvernare electronica. Seful statului nu este bine informat, pentru ca sistemul IT este functional, iar singura lui problema este ca trebuie extins, spun, insa folosind o formulare diplomatica, firmele si institutiile implicate."

Articol integral

Mai multe despre SIUI

Ce este diferit în noul contract-cadru ?

Ce este diferit faţă de anii trecuţi în contractul încheiat anul acesta între cabinetele medicilor de familie şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în baza căruia pacienţii pot beneficia de servicii medicale decontate din Fondul de Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate, adică servicii pentru care nu trebuie să plătească în plus (până când se va introduce coplata) ?

În primul rând trebuie menţionat că acest contract a fost şi este în continuare unul de prestări servicii, cabinetul medicului de familie (şi toate celelalate ramuri sanitare care încheie contracte)fiind numit chiar furnizor de servicii medicale. Este clar deci că vorbim despre plata furnizorului, a cabinetului, nu despre salariul medicului de familie şi nu despre un contract de muncă între medic şi Stat sau Casă.

Şi spitalele sunt numite tot furnizori de servicii medicale iar managerul spitalului este cel care are grijă să fie îndeplinite obligaţiile contractuale şi cel care administrează fondurile spitalului primite ca plată pe contractul de prestări servicii încheiat cu casa de asigurări. Diferenţa este că, în cazul spitalelor, medicii din spital sunt angajaţi ai spitalelor, cu contract de muncă şi trebuie să respecte fişa postului şi cerinţele managerului, care respectă cerinţele contractului.

Principala modificare pentru contractele medicilor de familie este introducerea noţiunii de serviciu-consultaţie şi schimbarea raportului prin care se efectuează plata. Până în 2010, cabinetele primeau 90% din plată pentru numărul de pacienţi înscrişi (numită plată per capita), şi doar 10% pentru numărul de servicii efectuate acestor pacienţi (adică plată per serviciu). Consultaţiile nu erau plătite distinct, fiind incluse în cei 90%, astfel încât era indiferent dacă un cabinet oferea pe zi 5 sau 50 de consultaţii pacienţilor. Distinct erau plătite doar cele 10% servicii, adică vaccinările, controalele anuale (examen de bilanţ) şi lunare (sugari, gravide), depistarea bolilor endemice, TBC, vizitele la domiciliu.

Noul contract prevede o modificare a raportului 90% per capita - 10% per serviciu în 70% per capita - 30% per serviciu-consultaţie. Beneficiul este că 30% din plată este acum acordată pentru consultaţiile efective care sunt acordate de cabinet, numită acum plata per serviciu-consultaţie, astfel încât un cabinet care acordă mai multe consultaţii este plătit mai bine - plata pe performanţă. Medicii de familie au fost de acord cu aceste modificări încă de anul trecut, când CNAS a propus acest lucru şi au existat consultări în acest sens. Cabinetul primeşte 5 lei pentru un serviciu-consultaţie.

Ceea ce medicii de familie au aflat abia pe 31 martie seara, pe surse, deoarece pe pagina CNAS nu s-a publicat nimic până pe 1 aprilie, a fost că serviciile care erau incluse în anii precedenţi în per serviciu, adică vaccinările, controalele, depistarea bolilor endemice, nu sunt considerate serviciu-consultaţie şi deci nu sunt plătite distinct, plata lor fiind inclusă în cei 70% per capita. Decizia CNAS este cel puţin ciudată, având în vedere că în definiţia medicinei de familie apare prevenţia, adică exact vaccinările, controalele, care reprezintă un număr considerabil din consultaţiile acordate de medicii de familie. A fost acceptată însă şi această modificare, considerându-se că sunt plătite pauşal, în cei 70%, la fel ca şi consilierea privind factorii de risc, educaţia medico-sanitară, anti-drog. Pentru un sugar, care necesită 7 controale pe an, dintre care 2 la domiciliu şi 4 vaccinări, cabinetul primeste 50 lei/an.

Care sunt însă consultaţiile-serviciu plătite prin contract ? Consultaţiile iniţiale şi, după caz, de control pentru bolile acute, intercurente, cronice programabile şi urgenţe care pot fi rezolvate de medicul de familie. Se mai plătesc consultaţiile acordate o data la trei luni pentru anumite boli cronice (din anexa 39a a normelor) şi câte o consultaţie la domiciliu, în medie, pe zi. Dar numărul este limitat pe zi la 20-28 de consultaţii, în funcţie de programul cabinetului, de 5 sau 7 ore, deoarece consultaţia trebuie să aibă o durată medie de 15 minute, conform unui ordin în vigoare. Deci poate fi vorba doar despre plata pe perfomanţă maximă, stabilită de CNAS.

O altă noutate, nemenţionată nici de Ministerul Sănătăţii nici de CNAS, în calitatea lor de elaboratori ai contractului şi actelor normative, este că din serviciile decontate au fost eliminate şi adeverinţele necesare înscrierii în colectivitate, adică avizele epidemiologice pentru gradiniţă şi cele pentru orele de sport, solicitate de şcoli. Nu a fost menţionat în presă nici că refuzul pacientului de a se programa, în situaţia în care numărul de 20-28 de consultaţii decontate este acoperit deja de pacienţi programaţi, duce la plata consultaţiei, aceasta fiind în afara contractului cu CNAS, deci în regim privat.

Contractul-cadru 2010 pentru toţi furnizorii de servicii medicale, normele de aplicare ale contractului, modificările aduse normelor prin negocierile cu medicii de familie şi medicii din ambulatorul de specialitate precum şi instrucţiunile de aplicare a contractului furnizate pe 15 aprilie pot fi consultate pe pagina CNAS.

Modificări la concediul medical

În şedinţa de Guvern din 14 aprilie 2010 a fost aprobată Ordonanţa de Guvern care modifică modalitatea de acordare a concediilor medicale (Ordinul 158 2005).

Noutăţile aduse în cabinetul medicului de familie sunt reducerea numărului de zile pentru care poate fi acordat concediu medical de către medicul de familie, de la 45 la 30 de zile şi obligaţia pacientului de a semna o declaraţie pe proprie răspundere.

Conform Ministerului Sănătăţii, "declaraţia pe propria răspundere cuprinde numele si prenumele beneficiarului de concediu medical, CNP-ul acestuia , unitatea angajatoare şi functia pe care o ocupă. Prin aceasta pacientul declară că este de acord cu următoarele: să anunţe angajatorul cu privire la incapacitatea de muncă în termen de 24 de ore de la obţinerea certficatului de concediu medical precum şi datele medicului, să indice adresa de reşedinţă aleasă pe toată perioada concediului medical, să fie prezent la adresa indicată cu excepţia situaţiilor justificate cu documente medicale pentru efectuarea de tratament medical, că poate fi vizitat, la adresa indicată, de persoanele îndrituite de lege, în intervalele orare 08.00-11.00; 12.00-17.00 si 18.00-20.00. Tot în aceasta declaraţie beneficiarul concediului medical semnează că este de acord ca în cazul nerespectarii condiţiilor de mai sus, să respecte rigorile legii. În declaraţia pe proprie răspundere medicul prescriptor va menţiona dacă există vreun tratament care impune părăsirea domiciliului sau a adresei indicate." O copie a declaraţiei poate fi solicitată de angajator sau de CNAS.

O altă noutate este creşterea cuantumului amenzilor pentru acordarea nejustificată a concediului medical, între 5000 şi 10000 lei.

Recomandăm şi articolul Despre concediile medicale, cu informaţii despre actele necesare şi condiţiile în care se poate beneficia de concediu medical, precum şi despre practica ilegală a unor angajatori de a solicita emiterea concediilor medicale de un anumit medic, agreat de angajator.

Ghidul pacientului român

Jurnalul Naţional şi Houston NPA au lansat marţi, 13 aprilie 2010, Ghidul pacientului român, o publicaţie de 264 de pagini, cu informaţii deosebit de utile pentru pacienţi.

Conform Agerpres, "ghidul se adresează publicului larg, atât celor care doresc să afle informaţii medicale de actualitate în vederea menţinerii sau îmbunătăţirii stării de sănătate, cât şi celor care doresc să ştie cum se pot descurca în sistemul de sănătate românesc. Lucrarea conţine informaţie medicală structurată pe diferite afecţiuni, zonă practică şi legislativă, interviuri cu medici şi lideri de opinie, informaţii despre activitatea asociaţiilor de pacienţi, precum şi alte date importante pentru public."

Secţiunea legislativă a ghidului, referitoare la calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale, a fost realizată cu sprijinul Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie.

Ghidul promovează şi campania "Înscrie-te în asociaţia de pacienţi!"

Pacientul 21

Pacientul 21 este rodul ultimelor decizii luate de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Un ordin intrat în vigoare de la 1 aprilie prevede o durată a consultaţiei în medicina primară de 15 minute. CNAS cere medicilor de familie să ofere consultaţii timp de 5 ore pe zi în cabinete şi încă 2 ore la domiciliul pacienţilor, dacă există solicitări de la pacienţi imobilizaţi. Contractul cere să se respecte şi ordinul şi programul pentru decontarea consultaţiilor, adică atunci când medicii îşi justifică banii solicitaţi pentru munca prestată.

Dacă socotim, rezultă că doar 20 de pacienţi pe zi pot beneficia de consultaţii gratuite la medicul de familie, decontate de CNAS. Până acum, media consultaţiilor la medicul de familie era de 30 pe zi. Uneori şi 40, alteori doar 20. CNAS şi ministerul au decis să facă economii, îmbrăcând frumos intenţia într-o aparentă atenţie pentru calitatea actului medical, manifestată prin hotărârea, am zice arbitrară, ca o consultaţie să dureze 15 minute şi fără să dea foarte multe detalii despre cum se poate pune în practică ordinul.

Medicii de familie au protestat săptămâna trecută şi legat de această prevedere. Într-o primă fază a negocierilor, au obţinut 25 de consultaţii pe zi. Ulterior, CNAS şi ministerul s-au razgândit şi au revenit la 20.

Apare întrebarea: ce se întâmplă cu pacientul 21 ?

Şi Adevărul scrie despre pacientul 21.

Emisiuni ce merită atenţie

Emisiuni pe tema sistemului sanitar din România şi a deciziilor luate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de Ministerul Sănătăţii.

Arena publică (TVR1) joi, 8 aprilie.

Reporter special (Antena 3) duminică, 28 martie.

Reporter special (Antena 3) duminică, 4 aprilie.

Protestul s-a încheiat, se va semna contractul

După 7 zile fără contract, 4 zile de negocieri şi 13 ore de negocieri pe 7 aprilie, medicii de familie au ajuns la un acord cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi cu Ministerul Sănătăţii. În protocolul semnat se menţionează modificarea anumitor articole din contract şi din norme referitoare la obligaţiile furnizorilor şi CNAS, modul de calcul al punctajelor, clarificări ale unor articole, precum şi eliminarea plafonului de medicamente la medicul de familie, astfel încât pacienţii să poată beneficia de medicamente oricând şi de câte ori este nevoie. Nu s-a reuşit obţinerea a 25 de consultaţii decontate pentru pacienţi pe zi, CNAS limitând numărul de consultaţii decontate la 20 pe zi. În protocol se precizează că medicii de familie vor fi parte activă în elaborarea actelor normative privind medicina de familie, precum şi că viitorul contract-cadru, pentru anul 2011, va fi elaborat în perioada iunie-septembrie.

Medicii de familie îşi continuă activitatea, neîntreruptă pe perioada protestului, şi reiau de joi, 8 aprilie 2010, activitatea în contract cu CNAS.

Susţinere

Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor susţine protestul medicilor de familie, a declarat dl. Vasile Barbu, reprezentantul ANPP.

Şi Colegiul Medicilor din România şi-a manifestat sprijinul faţă de medicii de familie, printr-un comunicat de presă în care condamnă "modalitatea pompieristica si neprofesionista prin care Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, impreuna cu Ministerul Sanatatii au creat un focar conflicual in sistemul sanitar romanesc". Comunicatul mai arată că "CMR este alaturi de medicii de familie in sustinerea cauzei lor, inclusiv in ceea ce priveste protectia pacientilor. Atat medicii de familie, cat si pacientii nu trebuie sa plateasca pentru inadvertentele legislative si balbaielile MS si a CNAS."

După 6 ore de negocieri la sediul Ministerului Sănătăţii, între reprezentanţii medicilor de familie, cei ai Ministerului Sănătăţii şi cei ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, nu s-a ajuns la un acord, urmând ca în cursul zilei de miercuri să urmeze o nouă rundă de negocieri în care se vor stabili detaliile tehnice. Pe parcursul negocierilor, medicii de familie au protestat marţi în faţa Ministerului Sănătăţii într-un mod inedit, iar miercuri va avea loc un alt protest inedit în Piaţa Revoluţiei, unde sute de medici din mai multe judeţe ale ţării vor acorda consultaţii gratuite în corturile amplasate în piaţă, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii.

Cezar Corâci: Contractul este ilegal !

Într-o intervenţie la emisiunea Realitatea de la 14, dl Cezar Corâci, preşedintele UGIR-1903 şi reprezentant al patronatelor în Consiliul de Administrare al CNAS, a luat apărarea medicilor de familie, declarând că prezentarea excepţiilor în cazul veniturilor cabinetelor medicilor de familie de către CNAS şi televiziuni este o manipulare şi că acest contract pe care medicii de familie refuză să-l semneze este un contract ilegal, normele de aplicare ale acestuia nefiind prezentate spre consultare Consiliului de Administrare al CNAS.

Dr. Doina Mihăilă, reprezentanta medicilor de familie, a sintetizat o parte din prevederile noului contract, cu care medicii de familie nu sunt de acord:
- plafon la medicamente prescrise pacienţilor la medicul de familie
- limitarea numărului de consultaţii pe zi la 20, peste acest număr pacienţii fiind nevoiţi să plătească
- limitarea numărului de pacienţi la un medic, deci o parte din pacienţi vor trebui să îşi caute medic nou

Alte noi prevederi ale contractului:
- limitarea la 3 consultaţii/an pentru o boală
- plata avizelor epidemiologice pentru gradiniţă, necesare după fiecare vacanţă şcolară
- durata medie a consultaţiei de 15 minute

Noul contract prevede, în doar 16 pagini, 39 de obligaţii, 22 penalităţi, 36 de situaţii în care se reziliază contractul, 13 situaţii de încetare a contractului cu casa.

Dr. Doina Mihăilă a mai precizat că medicii de familie vor continua să consulte pacienţii gratuit şi voluntar şi în zilele ce urmează şi vor prescrie reţete simple, iar pacienţii au posibilitatea de a cere CNAS decontarea chitanţelor de la farmacie.

Simona Gheorghe - intruchiparea neprofesionalismului !

În emisiunea Realitatea de la 10, "jurnalista" Simona Gheorghe a dus un atac furibund la adresa medicilor de familie, inexplicabil pentru un om de televiziune. Cu atât mai mult pentru un "jurnalist" care pretinde pe pagina proprie de prezentare că "un ziarist trebuie să-şi verifice informaţiile. E un lucru ştiut de toată lumea. Ce nu ştie multă lume e că începi să fii ziarist prin a te verifica pe tine însuţi. Asta nu cere un talent anume. Nu e semnul unui dar special. E, pur şi simplu, o îndatorire a breslei, fără eroi şi vedete."

Orice telespectator care a privit zilele acestea interviurile medicilor de familie şi chiar şi ale reprezentanţilor "taberei adverse", preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ministrului Sănătăţii, a putut sesiza cu uşurinţă că venitul cabinetului, sumele de zeci sau, rareori, sute de milioane de lei vechi, este diferit de câştigul net, în mână, al medicului de familie. La un venit al cabinetului de 8000 lei, medicul de familie abia dacă rămâne cu 1500 lei în mână. Şi acest venit este obţinut la un număr de 2000 de pacienţi, dar cei mai mulţi medici au abia 1500 de pacienţi sau mai puţini !

Ce a înţeles totuşi Simona Gheorghe, "jurnalist" de profesie, cu o anumită pregătire în înţelegerea şi preluarea declaraţiilor oficiale, aşa cum chiar ea declară pe pagina personală ? Că medicul de familie câştigă 10000 Euro pe lună ! Bani în mână ! A spus acest lucru în mod repetat pe post, chiar şi peste protestele reprezentantei medicilor de familie, dr. Rodica Tănăsescu, care încerca prin telefon, uşor siderată, în direct, să-i explice Simonei Gheorghe că exemplul dat şi repetat de Simona Gheorghe este o simplă excepţie, uşor de verificat ! Iar când a părut că Simona Gheorghe a înţeles în sfârşit cum stau lucrurile, când reprezentanta medicilor i-a spus că banii rămaşi medicului în mână sunt 1500 lei, Simona Gheorghe întreabă, sigură pe ea şi pe capacitatea ei intelectuală de a înţelege, "1500 de euro ?".

Este de înţeles că Simona Gheorghe nu poate concepe câştiguri în lei, salariile în televiziune fiind de obicei în euro, iar salariul ei fiind probabil peste 1000 de euro, ca o "jurnalistă" de excepţie ce este. Dar nu este de înţeles cum a putut prelua o declaraţie dintr-o sursă oficială, a scos-o din context (venitul de 10000 euro era dat ca excepţie chiar şi de CNAS) şi a prezentat-o ca adevăr.

Nu este de înţeles ipocrizia cu care apare atât de nepregătită la locul de muncă şi face asemenea declaraţii pe post, live, când chiar ea declară pe pagina personală "De fapt, de când fac presă am învăţat că între declaraţiile oficiale şi lumea reală e o distanţă lungă. Foarte lungă. Distanţă pe care eu una o acopăr de fiecare dată cu întrebări şi căutari, cu telefoane şi discutii nu totdeauna calme. Şi azi, în redacţia Realitatea TV, primul meu instinct e să pun mâna pe telefon şi astfel să verific, să întreb, să compar. De cele mai multe ori descopăr că ştirea adevarată e ascunsă printre rândurile seci ale comunicatelor de presa, dar şi printre declaraţiile ameţitoare ale autorităţilor."

Subiectul câştigului medicului de familie este doar unul dintre cele tratate cu o completă lipsă de profesionalism de către "jurnalista" Simona Gheorghe în emisiunea menţionată, dar ar ieşi un articol mult prea lung dacă am analiza fiecare frază rostită de "jurnalistă" în emisiune.

CNAS: "Aceleaşi venituri ca în 2009"... ?

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă, a declarat că acţiunile medicilor de familie sunt nejustificate, finanţarea fiind aceeaşi ca în anul 2009 iar medicii sunt influenţaţi de zvonuri nefondate.

Ceea ce nu se precizează este că veniturile din 2009 nu au fost adecvate, lucru intens dezbătut cu CNAS şi MS anul trecut, an în care veniturile cabinetelor au fost diminuate considerabil si medicilor li s-a promis că vor primi finanţare adecvată cu ajutorul programelor naţionale de prevenţie şi a coplăţii, care trebuiau să fie implementate şi funcţionale încă de la 1 iunie 2009. Anul acesta, se promite implementarea coplăţii de la 1 iulie 2010. Deja-vu ?

În plus, deoarece plata per capita a fost restructurată şi a scăzut drastic, pentru toate cabinetele, nu doar cele cu număr mare de pacienţi, chiar în condiţiile aceluiaşi buget alocat pentru anul 2010, repartiţia banilor este complet diferită, veniturile cabinetului fiind potenţial aceleaşi doar daca pacienţii vor solicita un număr maxim de consultaţii decontate de CNAS. Chiar şi aşa, venitul este insuficient pentru achitarea cheltuielilor de funcţionare.

Poate din birourile CNAS, privind pe cifre şi statistici, nu se observă că multe cabinete medicale sunt falimentare deja, pacienţii beneficiind în continuare de servicii medicale doar printr-o extraordinare dăruire a medicului, care ajunge nu numai să presteze muncă voluntară, dar şi să finanţeze cabinetul "aducând bani de acasa".

Preocuparea ministerului pentru medicii tineri

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat într-un interviu acordat Radio România Actualităţi că noua prevedere a contractului cadru de limitare a numărului de persoane înscrise pe lista unui medic de familie la 2200 a fost introdusă în scopul facilitării accesului în sistem al tinerilor medici specialişti de medicină de familie, reclamând situaţia unor medici cu experienţă cu liste de 5000 de pacienţi.

Este cel puţin ciudată această menţiune făcută de ministru în aceste zile, având în vedere că medicii de familie reclamă doar nefinalizarea la timp a noului contract, din cauza Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, subfinanţarea continuă şi în anul 2010 şi absenţa dreptului de negociere a contractului, aşa cum ar fi normal, fiind un contract de prestări servicii între două părţi, ceea ce a dus la multiple prevederi inacceptabile în noul contract. Însă cea privitoare la numărul maxim de pacienţi pe listă nu a fost niciodată reclamată de medicii de familie, deşi poate fi considerată o încălcare a dreptului pacientului de a alege medicul.

În acelaşi timp, accesul medicilor tineri în sistem este îngrădit chiar de către CNAS, Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale. Primele două, prin subfinanţarea asistenţei medicale primare, ceea ce duce la imposibilitatea menţinerii în funcţionare a unui cabinet nou de medicina familiei în contract cu CNAS. Au reale probleme chiar şi cabinetele actuale existente pe piaţă, cu liste chiar şi de 1800 de pacienţi, media recomandată de CNAS. Este evident că acest număr de pacienţi este atras în timp, nicidecum peste noapte, chiar CNAS prevăzând o perioadă minimă de 1 an pentru atingerea pragului minim de 1000 de pacienţi, necesari încheierii contractului. Autorităţile locale, prin lipsa oricărui efort de a atrage medicii, chiar dacă în comunitatea locală nu există medic sau nu există suficienţi medici.

Asistenţa medicală primară, o necesitate

Cseke Attila, ministrul sănătăţii, a declarat în repetate rânduri de la preluarea funcţiei că asistenţa medicală primară este o necesitate şi o prioritate. Este îngrijorător însă că această preocupare fată de medicina primară apare doar la nivel declarativ. O preocupare reală ar presupune din partea Ministerului Sănătăţii crearea unor programe naţionale de prevenţie, elaborate împreună cu medicii de familie practicieni, specificul specialităţii acestor medici fiind prevenţia, precum şi o finanţare adecvată a acestor programe, nu cum s-a întâmplat cu programul de screening pentru cancerul de col şi cu centrele de permanenţă în 2009.

Un alt semn al preocupării reale, nu doar declarative, ar fi alocarea pentru medicina primară a unui procent din fondul de asigurări de sănătate de cel puţin 10-12%, apropiat de media europeană care este de 12-15%, şi nu doar 5% cât este în prezent şi a fost şi în anii precedenţi, cu excepţia anului 2008 când s-a înţeles importanţa finanţării adecvate. Procentul de 5% probabil ne situează aproape de media africană. Dacă asistenţa medicală primară este o prioritate şi o necesitate, este de neînţeles de ce peste jumătate din fondurile asigurărilor sociale de sănătate sunt alocate şi cheltuite de spitale.

Recent, ministrul si-a exprimat îngrijorarea că medicina de familie nu îşi îndeplineşte rolul în sistem, acela de prim contact şi de degrevare a spitalelor prin rezolvarea problemelor de sănătate care se pot rezolva la nivelul medicului de familie. Se pare ca ministrul Cseke Attila nu este corect informat. Conform statisticilor, la nivelul cabinetului de medicină de familie, sunt rezolvate 75% din problemele care se adresează cabinetelor iar pacienţii sunt în procent de peste 75% mulţumiţi de medicii de familie. Aceasta cu toate că restrângerile legislative privind prescrierea tratamentului si a investigaţiilor la care este supus medicul de familie sunt importante, iar aparatura este în cele mai multe cazuri minimă, comparativ cu alte state europene.

Şi toate acestea în condiţiile unei subfinanţări cronice, încă de la apariţia medicului de familie, în 1999. Importanţa finantării a fost observată în 2008, când preocuparea pentru medicina de familie nu a fost doar declarativă. Mai mult de jumătate din populaţia României a fost evaluată la nivelul medicilor de familie, obţinându-se date importante despre starea de sănătate a populaţiei şi pentru crearea unor programe naţionale de prevenţie viitoare, iar medicina de familie a devenit probabil singurul segment sanitar cu informatizare implementată şi funcţională într-un procent mai mult decât satisfăcător. Oare unde ar fi ajuns medicina primară astăzi dacă în 2009 şi, iată, şi în 2010, finanţarea nu ar fi coborât iar la nivelul din 2007 iar presa nu ar fi fost intoxicată cu poveşti despre salariile fabuloase ale medicilor de familie, în fapt venituri ale cabinetelor, folosite şi pentru investiţii în cabinete sau achitarea creditelor generate de investiţii ?

Plata pe performanţă

Ministerul Sănătăţii doreşte plata pe perfomanţă în sistemul medical, lucru menţionat în nenumărate comunicate de presă şi emisiuni televizate. Şi medicii de familie doresc sa fie plătiţi pe performanţă. Să analizăm împreună cum a decis Ministerul Sănătăţii să realizeze acest deziderat.

Din Contractul cadru 2010 aflăm că programul de lucru este de 5 ore/zi în medie la cabinet.

Să analizăm şi ordinul 44/2010 privind programarea pacienţilor în cabinetele medicilor de familie şi ambulatoriul de specialitate.
Art 5, lit a ... timpul mediu/consultaţie este de 15 minute; ...

Ceea ce, la o durată obligatorie de 15 minute/consultaţie înseamnă maxim 100 de consultaţii/săptămână decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. CNAS oferă medicului de familie 4,5 RON/consultaţie (patru lei şi cincizeci de bani). Lunar, rezultă o plată maximă pentru consultaţii de 1800 RON. De reţinut că aceasta este suma maximă care poate fi obţinută de la CNAS pentru consultaţii, indiferent de performanţa medicului. De asemenea, nu este asigurată o plată minimă, de exemplu pentru lunile de vară, când numărul pacienţilor care solicită servicii medicale este foarte mult redus.

Să analizăm împreuna şi noile norme de aplicare ale Contractului cadru 2010.

Capitolul 3, lit H: Consultaţii la domiciliul pacientului - maxim 5/săptămână/medic.
Anexa 2, art 1: consultaţie la domiciliu - 15 puncte

1 punct este 0,9 lei, deci pentru o consultaţie la domiciliu, CNAS plăteşte medicului de familie 13,5 lei (treisprezece lei şi cincizeci de bani). De menţionat că nu există nici o menţiune despre costul deplasării pentru consultaţia la domiciliu.

Ceea ce înseamnă că, din toate consultaţiile la domiciliul pacientului, se pot obţine maxim 270 lei lunar, dacă acestea sunt solicitate de pacienţi.

Adunăm consultaţii la cabinet şi consultaţii la domiciliu şi rezultă, maxim lunar, dacă pacienţii solicită aceste consultaţii, 1800 + 270 = 2070 lei, brut, venituri ale cabinetului din contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Desigur, în afara de plata pe consultaţii sau pe performanţă cum o numeşte Ministerul Sănătăţii, contractul prevede şi plata capitaţiei (aşa zisa "plată pentru listă"). În fapt, această plată este pentru anumite servicii acordate acestor pacienţi, care nu se consideră consultaţii şi nu se plătesc ca atare. Despre ce servicii este vorba ? Vaccinări, examinări efectuate regulat bebeluşilor până la vârsta de 18 luni, examinări efectuate gravidelor lunar, eliberarea certificatelor de concediu medical, consilierea si educaţia medicală pentru adulţi şi pentru tinerele mame, controalele medicale periodice şi monitorizarea pacienţilor cronici. De menţionat că în anul 2009 controalele medicale periodice au fost incluse în această listă, până atunci ele fiind plătite separat. Acelaşi lucru se va întâmpla şi în 2010, noul contract prevăzând introducerea în această listă a vaccinărilor, examinărilor bebeluşilor şi a gravidelor, care erau, de asemenea, plătite separat. Aşa au înţeles CNAS şi ministerul să facă economii.

Să vedem cât reprezintă această plată. Din declaraţiile preşedintelui CNAS, dl. Lucian Duţă, numărul mediu de pacienţi pe lista medicilor de familie este de 1885. Plata se face în funcţie de vârsta pacienţilor. Dacă apreciem o structură a listei de 10% copii între 0 şi 3 ani, 60% între 4 şi 59 de ani şi 30% peste 60 de ani, rezultă o plată pentru pacienţii înscrişi de 5423 lei lunar (în medie 2,87 lei/pacient ). Aceasta este o medie pentru o listă de 1885 pacienţi. Noul contract prevede că nu se plătesc mai mult de 2200 de pacienţi. Însă există foarte mulţi medici care au pe listă doar 1000 de pacienţi, nefiind mai mulţi pacienţi în satul în care au cabinetul, de exemplu. Pentru o listă de doar 1000 de pacienţi, dacă luăm media de 2,87 lei/pacient, rezultă o plată de doar 2870 lei, brut, venituri ale cabinetului.

Venit total pentru 1000 de pacienţi, maxim posibil de consultaţii: 4940 lei
Venit total pentru 1885 de pacienţi, maxim posibil de consultaţii: 6493 lei

Un cabinet are angajată obligatoriu, prin contracul cu CNAS, o asistentă medicală pentru 1000 de pacienţi. Costurile unui cabinet pentru o asistentă sunt de 1600 - 3600 lei, în funcţie de studiile asistentei, vechimea în muncă, existând un minim impus de legea salarizării pe ramură sanitară. Pentru autorizaţia de funcţionare, este obligatorie angajarea unei firme de curăţenie sau a unei îngrijitoare. În funcţie de locaţia cabinetului (într-un fost dispensar cu mai multe cabinete sau un cabinet unic), costurile pot varia între 300 şi 1200 lei. Foarte multe cabinete necesită şi un contabil şi un informatician sau registrator medical, costurile pentru aceştia fiind de aproximativ 2000 lei. Total costuri salariale: 1900 - 6800 lei pentru personalul angajat de un cabinet. Pe lângă costurile salariale, cabinetul are costuri de funcţionare, ca orice firmă. Acestea sunt variabile, în funcţie de mulţi factori, dar este greu de crezut că pot fi mai mici de 2000 lei. O descriere a costurilor de funcţionare la nivelul anului 2008 poate fi văzută în anexa unui memoriu al Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie.

La urmă, banii medicului. Salariul unui medic specialist angajat în mediul bugetar, conform grilei de salarizare pe ramură sanitară, nu poate fi mai mic de 1500 lei net. Desigur, în cazul unui cabinet privat, aşa cum sunt cabinetele medicilor de familie, nu poate fi garantat venitul minim al medicului-patron, la care se adaugă oricum plata directă a taxelor şi impozitelor, ca în cazul oricărui liber profesionist. "Salariul" medicului de familie nu este deci garantat, poate şi să nu existe, în funcţie de cheltuielile cabinetului.

La finalul anului fiscal, impozitul pe profit. Dar dacă în loc de profit, există foarte multe datorii, preiau ministerul şi CNAS datoriile cabinetelor atât de bine finanţate, plătite pe performanţă ?

CNAS continuă să dezinformeze

În emisiunea News Magazine din 2 aprilie 2010, ora 10:30, reprezentanta Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dr. Adina Geană, a declarat că Normele de aplicare ale contractului cadru există de ieri pe siteul CNAS, sugerând că totul decurge normal şi că medicii de familie boicotează activitatea. Se observă o tendinţă îngrijorătoare a reprezentanţilor CNAS de a denatura adevărul. Prin vizitarea paginii CNAS se poate observa cu uşurinţă că normele de aplicare au fost publicate abia pe 2 aprilie 2010, conform datei automate ataşate de site, deşi este menţionat în cuprinsul articolului că ar fi fost "actualizat la 01.04.2010". Încercarea de dezinformare şi manipulare poate fi verificată şi prin accesarea proprietăţilor documentului (File>Properties>Description) unde se vede data la care a fost creat documentul: 02.04.2010 ora 08:32.

În continuare, reprezentanţii CNAS nu par să înţeleagă un simplu argument juridic: era datoria CNAS să anunţe din timp forma finală a Contractului cadru şi a Normelor precum şi perioada de semnare a prelungirii vechiului contract sau de semnare a noului contract, astfel încât la 1 aprilie să fi existat contract semnat între CNAS şi medicii de familie. Nu se pot antedata contracte şi nu se poate lucra fără contract, cu semnarea ulterioară. Este ilegal. Se poate observa pe toate siteurile CNAS si filiale că nu a existat nici o invitaţie anterior datei de 1 aprilie, nu exista nici acum şi, în plus, forma finala a contractului şi normelor a fost publicată abia pe 31.03.2010, respectiv 02.04.2010.

Dezinformările Casei de Asigurări

În cadrul Telejurnalului de la TVR 1 din 1 aprilie, dr. Dorin Ionescu, reprezentantul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a declarat: "ieri [n.n. 31 martie 2010] a fost votat noul Contract Cadru şi normele de aplicare ale acestuia şi publicat în Monitorul Oficial. Deci, cadrul legislativ există. Mai mult decât atât, Casa Naţională s-a preocupat şi a dat un ordin intern de a se prelungi vechile contracte bazându-ne pe noile norme legislative în aşa fel încât asistenţa sanitară din România să nu sufere în nici un fel."

Moderatorul a remarcat că există un vid legislativ însă dr. Dorin Ionescu, reprezentantul CNAS, a declarat că "vid legislativ atâta timp cât există lege în vigoare nu putem sa afirmăm."
La observaţia dr. Dorin Gabor, reprezentantul Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie, că nu se poate prelungi vechiul contract care a expirat ieri, timp de o luna, suprapus peste noul contract, care intră în vigoare la 1 aprilie, dr. Dorin Ionescu (CNAS) a declarat "există cadru legal, există modalităţi de rezolvare, totul este să existe voinţă de a se întâmpla acest lucru... şi să existe preocupare pentru nevoia de sănătate a pacientului."

Ulterior, la observaţia dr. Dorin Gabor că "din punct de vedere juridic este incorect ce aţi făcut", dr. Dorin Ionescu, reprezentantul Casei de Asigurări, a declarat: "daca discutăm juridic este una, dacă discutăm de nevoia de îngrijiri, noi am asigurat accesul la îngrijiri"

Ce se poate înţelege oare din declaraţiile reprezentantului Casei de Asigurări ? Oare că situaţia creată în exclusivitate din vina Casei de Asigurări şi a Ministerului Sănătăţii este, într-adevăr, incorectă din punct de vedere juridic, dar singura soluţie găsită de CNAS si Minister ca să rezolve rapid "boacăna" creată ? Iar prin "modalităţi de rezolvare" şi "voinţă" oare reprezentantul CNAS, dr. Dorin Ionescu, sugerează că medicii de familie ar putea, dacă ar dori, să "rezolve" situaţia creată, prin acordarea de reţete compensate şi restul activitităţilor prevăzute în contract, pentru câteva zile, până la semnarea noului contract sau a prelungirii vechiului contract ? Oare chiar asta să fi lăsat să se înţeleagă reprezentantul CNAS, dr. Dorin Ionescu ???

De menţionat că la ora 23:59, în ziua de 31 martie 2010 nu exista nici o invitaţie din partea CNAS de semnare a contractelor noi sau prelungirilor de contract. Ordinul intern CNAS de prelungire a contractelor a fost anunţat pe paginile caselor de asigurări judeţene abia în jurul prânzului pe 1 aprilie 2010. Medicii de familie au fost prezenţi în cabinete încă de la ora 8 dimineaţa în cabinete dar s-au aflat în imposibilitatea de a elibera reţete. Chiar dacă ordinul intern CNAS a fost primit la ora prânzului, medicii de familie nu puteau prescrie reţete în ideea semnării unui contract în zilele următoare, acest lucru fiind ilegal. Contractele intră în vigoare de la data semnării şi nu se pot antedata. Deci medicii de familie nu vor putea reveni la activitatea normală, în relaţie cu CNAS, decât după data semnării contractelor, de către fiecare din cei 11500 de medici de familie. Lipsa contractului nou şi a organizării semnării contractului nou este în exclusivitate vina Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Ministerului Sănătăţii.

Presa, comunicatele si adevărul...

Televiziunile de ştiri au primit încă de ieri seară informaţii despre lipsa contractului cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), începând cu 1 aprilie 2010, şi ce înseamnă asta, adică poziţia neplăcută în care se află toţi furnizorii de servicii medicale din România, aflaţi în relaţie cu CNAS, faţă de pacienţi. Astăzi, 1 aprilie, deşi reprezentanţii medicilor de familie au stat la dispoziţia televiziunilor toată dimineaţa, la televizor nu s-a văzut decât greva şoferilor RATB. O problemă locală, a bucureştenilor care utilizează transportul în comun, primează ca audienţă în faţa unei probleme naţionale, a tuturor pacienţilor şi furnizorilor de servicii medicale. Abia la ora 13 au fost transmise 10 minute din conferinţa de presă a reprezentanţilor medicilor de familie, apoi s-a revenit la problema mult mai de interes a transportului public bucureştean. Medicii români aproape s-au obişnuit cu lipsa de respect şi de interes arătată de guvernanţii români. Se pare că vor trebui să se obişnuiască şi cu lipsa de interes dată de presă ? Fac rating doar presupusele erori medicale, cauzate de cele mai multe ori de prapastia în care a căzut sistemul medical ? Când se încearcă redresarea sistemului, nu mai este de interes ? Demne de apreciat sunt presa scrisă (online) şi agenţiile de presă care au preluat ştirea.

Ce nu a fost timp să se explice astăzi la televizor:

Fără contract cu CNAS, farmaciile nu pot elibera medicamente compensate şi gratuite prescrise pe 1 aprilie, medicii de familie nu pot prescrie reţete compensate şi gratuite, bilete de trimitere sau concedii medicale. Nu este o problemă de voinţă, este vorba de lipsa unui contract şi de anumite obligaţii legale.

Medicul care semnează acte în baza unui contact care nu există poate fi tras la răspundere din punct de vedere legal. Ceea ce, mai ales în această perioadă de criză, este mai mult o certitudine decât o posibilitate. CNAS a penalizat medicii de familie pentru "abateri" mai puţin grave, cum ar fi raportarea incompletă sau prescrierea medicamentelor sau prescrierea analizelor sau chiar acordarea de servicii medicale unor pacienţi aparent neasiguraţi.

De menţionat că, dacă citiţi cu atenţie cele patru articole, veţi observa că în realitate, toate problemele imputate medicilor au fost cauzate de o lipsă de cooperare şi de comunicare din partea CNAS, dacă nu chiar de nerespectarea obligaţiilor CNAS. De exemplu, în cazul prescrierii medicamentelor şi analizelor, problema a fost că listele de medicamente şi analize şi protocoalele de prescriere sunt veşnic anunţate în noaptea dinante ca ele să intre în vigoare. Şi asta în cel mai fericit caz ! De multe ori listele au fost anunţate de CNAS chiar în ziua în care ele intrau în vigoare sau după această zi ! Un astfel de caz a dus la decesul Dr. Dan Velcelean în 2008, care a fost înjunghiat de un pacient pentru că nu a putut să îi prescrie o reţetă, neştiind ce medicamente sunt pe listă în acea zi. În cazul acordării de servicii pacienţilor presupus neasiguraţi, problema este repezentată de Sistemul Informatic Unic Integrat, prin care se realizează raportarea serviciilor medicale către CNAS şi care informează medicul dacă pacientul este asigurat sau nu. Sistemul nu este complet funcţional, medicii şi pacienţii reclamă lunar la CNAS faptul că pacienţi pensionari apar că ar fi salariaţi, salariaţi apar ca studenţi şi foarte mulţi pacienţi asiguraţi apar ca neasiguraţi din cauza unor erori sau întârzieri în actualizarea datelor, din vina CNAS şi a celorlalte instituţii (case de pensii, angajatori, universităţi etc.). Medicii de familie de la Arad au acordat servicii medicale unor pacienţi care apăreau în sistem ca fiind asiguraţi, au fost plătite serviciile de CNAS iar peste câteva luni CNAS a cerut banii înapoi, susţinând că, de fapt, pacienţii erau neasiguraţi.

Fiind date toate aceste situaţii, cum pot CNAS şi Ministerul Sănătăţii să pretindă ca medicii de familie să aibă activitate normală, cu promisiunea că se va semna o prelungire a contractului care a expirat pe 31 martie 2010 ? Realitatea este că astăzi, 1 aprilie 2010, medicii de familie nu mai sunt în relaţie contractuală cu CNAS, deci nu mai pot semna nici un act decontat de CNAS. Iar această situaţie se va menţine pînă la semnarea prelungirii sau a noului contract, din vina CNAS şi a Ministerului Sănătăţii, care nu au invitat medicii să semneze noul contract sau prelungirea vechiului contract, înaintea expirării vechiului contract. Nu se poate lucra "în alb" sau "pe datorie", nu când CNAS a demonstrat de nenumărate ori în trecut că penalizează medicii de familie, pentru orice abatare, reală sau interpretată cu rea-voinţă.

Problemele legate de viitorul contract, modul cum a fost elaborat, atitudinea CNAS şi MS, ignorarea şi chiar abuzul de bună credinţă manifestat fată de reprezentanţii medicilor de familie, scăderea finanţării pentru medicii de familie cu 40% (adăugată celei de 30% de anul trecut, care deja a falimentat unele cabinete) sunt probleme la fel de grave dar secundare în această zi. Problema astăzi este că medicii de familie nu pot lucra în baza unui contract care nu mai există, până la data semnării unui nou contract. Din acest moment, cabinetele de medicina familiei sunt cabinete care funcţionează în regim exclusiv privat, în care consultaţiile se plătesc şi se pot prescrie doar reţete simple, ca în orice alt centru medical privat. Medicii de familie au decis să nu taxeze consultaţiile pentru moment, înţelegând situaţia neaşteptată în care se află pacienţii şi dorind să le asigure acestora accesul la asistenţa medicală primară.