Datele de pe cardul electronic de sănătate

Presa a fost invadată săptămâna aceasta de informații despre cardul electronic de sănătate. Discuțiile și declarațiile se rezumă la prețul cardurilor, cine va acoperi costurile, informațiile necesare și refuzul medicilor de familie de a-l distribui și inscripționa, aceștia dorind doar să-l folosească la fel ca orice alt furnizor de servicii medicale. Ceea ce lipsește total din dezbaterea publică este tema inutilității datelor care vor fi inscripționate pe cip-ul cardului de sănătate.


"Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate se emite pentru dovedirea calităţii de asigurat pentru furnizarea unor servicii medicale" (Articolul 330, alin (2) al Legii Sănătății nr. 95/2006).

Așadar, cardul de sănătate trebuie să fie doar o cheie de acces în sistemul informatic, un simplu dispozitiv de identificare a pacientului și, deși nescris în legislație, un instrument al asiguratorului de control al corectitudinii efectuării serviciilor cerute a fi decontate.

Însa conform legislației prezente, care a fost adoptată de autorităț ignorând toate propunerile medicilor de familie și ale altor membri ai societății civile, cardul a devenit de fapt cu totul altceva: un depozit foarte scump de informații inutile, pe care nici pacienții nu le doresc inscripționate.

Datele medicale care ar trebui înscrise pe cip-ul cardului de sănătate de medicii de familie, conform legislației prezente pe care autoritățile refuză să o modifice, sunt: grupa sanguină, Rh și anumite boli cronice.

Grupa sanguină și Rh sunt analize neincluse în pachetul de analize gratuite de rutină oferite de asigurări. Pentru ca pacientul să afle aceste informații în scopul scrierii lor pe cip-ul cardului trebuie să cheltuiască suplimentar circa 30 lei. Dar această informație nu va fi folosită de fapt niciodată de către cadrele medicale, nici în situații de urgență, deoarece buna practică medicală obligă verificarea grupei sanguine prin teste rapide la patul bolnavului pentru fiecare unitate de sânge, înainte de realizarea unei transfuzii sanguine.

Bolile cu risc vital și bolile cronice, care urmează să fie stabilite de CNAS, reprezintă date medicale confidențiale care vor fi cuprinse în Dosarul Electronic de Sănătate al pacientului. Acest dosar este o fișă medicală electronică pe care CNAS o va dezvolta conform declarațiilor proprii în urmatorii doi ani și pentru care a accesat fonduri europene. Este deosebit de greu de înțeles de ce a apărut obligativitatea introducerii acestor date pe cip-ul cardului. Informația medicală despre bolile pacientului trebuie continută de un sistem informatic foarte bine securizat (cum probabil va fi Dosarul Electronic de Sănătate), nu de cip-ul cardului de sănătate.

Motivul oferit de CNAS pentru prezența bolilor cronice pe card este detaliat în scrisoarea oferită pacienților odată cu cardul: „lipsa inscripţionării pe card a unor date medicale vitale vă poate periclita viaţa în special în situaţiile de urgenţe medico-chirurgicale ! Gândiţi-va bine la posibilele riscuri la care vă expuneți înainte de a vă exprima dezacordul inscripţionării datelor medicale !”. Cum vor avea acces medicii în situațiile de urgență la aceste date dacă pacientul și-a pierdut cunoștința și, pentru securitatea datelor, cardul este prevazut cu cod PIN de 4 cifre ? Amenințarea voalată și panicardă nu mai merită nici un comentariu

Datele nemedicale care trebuie înscrise pe card de medicii de familie, conform legislației prezente pe care autoritățile refuză să o modifice, sunt: acordul sau refuzul de donare de organe în cazul decesului, numele medicului de familie și numărul de telefon al acestuia, numele a doua persoane de contact în caz de urgență și numerele de telefon ale acestora, nominalizate de pacient.

Acceptul donării de organe dupa deces presupune existența unui act notarial de consimtământ făcut de pacient în timpul vieții. Acest act notarial trebuie înregistrat de notar, în ziua elaborării, în Registrul național al donatorilor de organe, țesuturi și celule, pe care Ministerul Sănătății îl gestionează. Aceste prevederi există în Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1158/2012 și existau într-o formă ușor modificată și în Art. 147 și 160 ale Legii Sănătății (95/2006). O simplă interconectare a Registrului național al donatorilor cu sistemul informatic al cardului de asigurat ar fi fost suficientă pentru ca datele despre acceptul de donare să fie înscrise automat pe cardul electronic de asigurat. Ordinul MS menționat anterior prevede însă că "accesarea R.N.D. se va face numai de către angajaţii Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă, structură aflată în cadrul Ministerului Sănătăţii, la solicitarea coordonatorilor de transplant." Așadar, prezența informațiilor despre donarea de organe pe card, unde pot fi accesate de toți furnizorii de servicii medicale, încalcă de fapt legislația prezentă !

Instrucțiunile oferite de CNAS medicilor de familie și pacienților pentru datele înscrise pe cardul de asigurat cu privire la acceptul donării încalcă suplimentar prevederile legale menționate anterior. Pacientului îi este solicitat acordul de donare printr-o simplă bifă și o semnătură pe formularul atașat cardului de asigurat. Medicului de familie îi este solicitat de către CNAS să înscrie pe cip-ul cardului dacă pacientul este de acord cu donarea de organe doar în baza acestei bife și semnaturi pe formular, făra a se menționa necesitatea existenței unui act notarial, așa cum prevăd Legea Sănătății și OMS 1158/2012 !

Numele medicului de familie ar putea fi și în prezent aflat cu ușurință de furnizorii de servicii medicale prin interogarea Sistemului Informatic Unic Integrat care conține și aceste informații. Numărul de telefon al cabinetului medicului de familie este de asemenea disponibil la nivelul casei de asigurări cu care acesta are contract, fiind solicitat în dosarul de contractare. O simplă modificare a SIUI ar permite oricărui cadru medical nu numai accesul rapid la datele de contact ale medicului de familie al pacientului, ci ar putea asigura și o comunicare online între furnizori, printr-un modul de poștă electronică. Poate această facilitate va fi disponibilă în Dosarul Electronic al Pacientului, contra unui cost apreciabil.

Numele și numărul de telefon al persoanelor de contact sunt și în prezent solicitate la internare sau pot fi căutate în situațiile de urgență cu ajutorul Poliției. Aceste date se schimbă frecvent, ceea ce ar face ca pacienții să se adreseze și să solicite medicului de familie reinscripționarea datelor. Medicul de familie acordă consultații medicale curative sau preventive, nu servicii de inscripționare carduri.

Zeci de milioane de euro, bani publici, sunt cheltuite pe cipurile cardurilor. Cipuri pe care medicii de familie ar trebui, conform hotărârii foștilor directori ai CNAS și Ministerului Sănătății, să înscrie date medicale și nemedicale complet inutile. Pacienții sunt informați în formularul care însoțește cardul că trebuie să se prezinte la medicul de familie ori de cate ori doresc modificarea informațiilor scrise pe cipul cardului. CNAS nu a realizat în ultimii ani nici un proiect de informare a pacienților despre drepturile și obligațiile pe care le au ca asigurați, printre care prezentarea la medicul de familie pentru un control de rutină anual, în cadrul căruia pot beneficia și de anumite analize gratuite, dacă sunt necesare, și pentru orice altă problemă medicală, evitând astfel să se prezinte direct la spital sau să solicite ambulanța sau camera de gardă. CNAS informează însă acum toți pacienții că trebuie să se prezinte la medicul de familie ori de cate ori doresc modificarea informațiilor înscrise pe cardul de asigurat.

Reducerea activităților birocratice și cronofage și creșterea importanței medicului de familie rămân, declarativ, prioritatea permanentă a CNAS...

Update: Bugetul 2013 acordat Sănătății prevede suma de 24 milioane euro pentru cardurile de sănătate. Suma necesară pentru rezolvarea crizei citostaticelor este de doar 0,8 milioane euro. Achiziționarea prin licitație publică centralizată a cititoarelor de card nu ar trebui să depășească 4 milioane euro. Distribuirea cardurilor prin Poșta Română, un serviciu de curierat, casele de asigurări de sănătate sau primării poate fi asigurată cu maximum 4 milioane euro. S-ar evita astfel folosirea medicilor de familie ca distribuitori sau, în cuvintele societății profesionale, ca funcționari ai casei de asigurări. Cardul electronic de sănătate este necesar pentru un mai bun control în sistemul sanitar și pentru prevenirea fraudelor, avantaje necontestate până în prezent. Sumele folosite pentru implementarea cardului pot fi însă realiste și mai bine folosite, inclusiv prin eliminarea informațiilor inutile și a birocrației agasante atât pentru medici cât și pentru pacienți. Pot fi folosite inclusiv exemplele altor țări europene care folosesc de mai mulți ani carduri electronice de sănătate, România nefiind un pioner în acest domeniu !

Banii asiguraților

Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duță, a acuzat cu fiecare ocazie medicii de familie că sunt necinstiți, că fură sau că primesc bani nemeritați și că el încearcă să oprească aceste lucruri prin deciziile sale legate de contractul cadru, normele de aplicare și alte ordine ale CNAS.

Medicii de familie au reclamat CNAS la Curtea de Conturi în anul 2011, în urma observațiilor ca bugetul alocat medicinei de familie nu a fost folosit de CNAS integral pentru plata serviciilor oferite de medicii de familie.

Ziarul Cotidianul a publicat ieri în exclusivitate raportul Curții de Conturi care analizează modul cum Lucian Duță a condus CNAS și deciziile pe care le-a luat în legătură cu banii asiguraților.

O altă descoperire a Curții de Conturi este că din totalul de 5,7 miliarde euro, cât ar fi trebuit să fie colectat în Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS) în anul 2011, s-au colectat doar 72%. Adică unii români - printre care liber profesioniști, angajatori și alții - sunt datori cu contribuțiile aferente Sănătății în anul 2011 în valoare de 1,5 miliarde euro !

Pentru comparație, întregul buget alocat de Parlament și de CNAS medicinei de familie în anul 2011 a fost de 0,25 miliarde euro ! Dacă acești bani ar fi fost colectați așa cum prevede legea, ar fi putut fi utilizați pentru a trata și subfinanțarea cronică a medicinei de familie, recunoscută atât de Ministerul Sănătății cât și de CNAS după protestul de 10 zile al medicilor de familie din luna iunie 2011.

Conform legislației române, toți cetățenii sunt considerați asigurați și sunt obligați să contribuie prin plata CAS la FNUASS. Adică la asigurarea de sănătate de stat, atât de intens discutată în ultima săptămână.

Articolul despre raportul Curții de Conturi este online de aproape 24 ore dar până în prezent nu a generat nici o reacție în presă sau în online. Declarația ministrului Nicolăescu despre spitalele private, făcută tot într-o sâmbătă într-o conferință de presă la Târgu Mureș, a generat reacții explozive în mai puțin de 24 de ore. Probabil Vlad Mixich, Cristian Ghinea, Cristian Preda, Vlad Petreanu dar și Cristi Rogozanu și Victor Ciutacu și alții încă nu l-au văzut. Altfel și-ar fi exprimat cu siguranță opinia despre banii Sănătății și ai cetățenilor, la fel de rapid ca în cazul spitalelor private.

Spital privat, asigurare de stat

Declarația făcută ieri de Ministrul Sănătății, dl. Eugen Nicolăescu, a stârnit deja reacții vehemente. Ministrul a anunțat că are în vedere ca de la 1 martie spitalele private să nu mai poată încheia contract cu casele de asigurări sociale de sănătate (CNAS), având astfel acces la fondurile "publice" din FNUASS.

"Cineva care îşi dezvoltă o afacere privată nu şi-o face pe banul public. Când îşi gândeşte business plan-ul respectiv, ca să-şi facă investiţia, se gândeşte ce venituri are din ceea ce poate el, nu din ceea ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă - sau poate printr-o competiţie foarte serioasă şi foarte deschisă, ceea ce mă îndoiesc. Deci, în acest moment, decizia noastră este clară: sectorul public trăieşte din banul public; sectorul privat trăieşte din banul privat." a declarat Ministrul Sănătății, citat de Jurnalul.ro.

Ministrul Nicolăescu are curajul să ridice în spațiul public o temă pe care alți factori de decizie din Sănătate s-au făcut că nu o văd. Concurența neloială pe care serviciile medicale private o fac serviciilor medicale publice. Așa cum am arătat în alte articole de pe blog (Înscrie-te la medicul de familie Mall-Medical !, Analize și consultații "gratuite", "cu discount 60%" !), spitalele și centrele medicale private își fac publicitate și atrag clienții-pacienți folosindu-se de "gratuitățile" oferite de fapt de casa de asigurări sociale de sănătate.

Gratuitățile sunt însă parțiale. Dacă într-un unitate medicală publică taxarea suplimentară a pacientului asigurat este interzisă prin lege, unitățile medicale private taxează suplimentar clienții-pacienți sub pretextul "La privat se plătește totul. Se oferă o reducere dacă ești asigurat și ai bilet de trimitere de la medicul de familie." Serviciile raportate și decontate de spitalele si centrele private prin casele de asigurări sunt prea puțin verificate de CNAS, deși sistemul informatic extrem de complex și cuprinzător SIUI ar putea permite aceste verificări.

Vlad Mixich vorbește în editorialul de astăzi despre toaletele curate și asistentele zâmbitoare din spitalele private, omitând abil câteva lucruri evidente. Spitalul privat își permite să aibă toalete curate și asistente bine plătite și zâmbitoare pentru că pe lângă banii decontați de la asigurările de stat spitalul privat taxează suplimentar clientul-pacient, cu chitanță, în mod legal. Spitalul public nu are voie să taxeze suplimentar pacientul, cu chitanță, iar acei bani sa-i poată investi în curățenia toaletelor și plata angajaților. Spitalul public este limitat de legislație să arate ca un spital privat. Mai este limitat și de corupție și manageri adesea dezinteresați sau incompetenți. Însă ce manager competent acceptă să lucreze într-un spital public pe salariul de bugetar din sistemul sanitar ?

Și alte persoane publice și-au manifestat opinia astăzi referitor la planurile Ministerului, printre care Cristian Ghinea și Cristian Preda. Ambii aduc în discuție concurența loială, în opinia lor, care ar trebui să fie permisă între public și privat. C. Ghinea chiar insistă, sfătuind pe Ministru: "Dom`le, încurajează-le pe alea private. Vezi ce vor ca să presteze mai ieftin, ca să ajungă să se opereze toată lumea acolo. Lasă liberă concurența între stat și privat pentru banii noștri, scopul tău e să ajuți contribuabilii, nu să ajuți spitalele de stat." Care concurență liberă și loială ? Atât Mixich cât și Ghinea aduc în discuție șpaga din spitalele publice vs. taxa cu chitanță din spitalele private uitând din nou abil să menționeze că șpaga este opțională, în timp ce taxa este obligatorie. Sau că spitalul privat își refuză direct și fără negociere clientul-pacient care nu are bani de taxă, chiar daca este asigurat la stat, în timp ce spitalul public nu are voie prin lege să refuze nici un pacient, asigurat sau neasigurat, chiar dacă acest lucru îl face să depășească bugetul primit de la asigurarea de stat.

Este ciudat cum jurnaliștii și formatorii de opinie uită atunci când reacționează la o astfel de declarație că în România cei mai mulți pacienți sunt copii, vârstnici și în general persoane cu venituri mult sub salariul mediu pe economie, care nu pot plăti taxele de spitalizare cerute de spitalele private. În timp ce persoanele care se adresează spitalelor și centrelor private sunt foarte puține, chiar și în condițiile în care, în ultimii ani, aceste unități au avut contract cu casa de asigurări.

Update: A doua zi de comentarii pe marginea declarațiilor venite din partea ministerului a adus câteva opinii echilibrate, cum este cea a lui Cristi Rogozanu. Care pune o întrebare ce atinge esența problemei din spatele deciziei ministeriale: "Vrem sănătate bună pentru puţini sau ceva sănătate pentru toţi?"

La o săptămână după anunț ministrul Nicolăescu răspunde timp de o oră tuturor întrebărilor în emisiunea lui Victor Ciutacu. Înregistrarea emisiunii aici și articolul jurnalistului aici.

Vaccinul antigripal - încă nu este prea târziu

ECDC, Centrul European pentru Controlul Bolilor, a anunțat în ultimele comunicate de presă că de la începutul anului a crescut numărul cazurilor de gripă sezonieră. Recomandarea ECDC este de vaccinare antigripală, ca metoda cu cea mai mare eficacitate în prevenirea gripei. Alte moduri în care putem preveni îmbolnăvirea sunt igiena riguroasă a mâinilor, folosirea batistelor atunci când strănutăm și repausul la domiciliu în cazul apariției simptomelor gripei, pentru a nu îmbolnăvi și alte persoane.

Pe siteul ECDC se află comunicatele de presă săptămânale, informații și materiale informative video despre gripă, în limba engleză.

Ieri, Dr. Cristian Sever Oană, medic de familie în București și fost președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, a vorbit la Ora de știri (TVR 2) despre gripă și importanța vaccinării.

Perioada ideală pentru administrarea vaccinului antigripal este la începutul sezonului rece (lunile septembrie-octombrie) însă este important de știut că vaccinul poate fi făcut și mai târziu, păstrându-și eficacitatea. Cantitatea totală de anticorpi care protejează organismul împotriva virusurilor gripale care circulă în sezonul respectiv este obținută la 2 săptămâni după vaccinare. Anticorpii încep să fie produși din momentul vaccinării. "Încă nu este prea târziu să ne vaccinăm", anunța ECDC săptămâna trecută.

Gripa poate să fie fatală, din cauza complicațiilor grave care pot să apară chiar și la persoanele altfel sănătoase. Medicul de familie vă poate explica diferențele dintre răceala banală (guturai) și gripă și vă poate oferi recomandările corecte pentru tratamentul simptomelor. Guturaiul și gripa sunt infecții virale asupra cărora antibioticele nu au efect și nu trebuie folosite.

Vaccinul antigripal este oferit gratuit de Ministerul Sănătății prin intermediul cabinetelor de medicina familiei. Deși au existat disfuncționalități în achiziția și distribuția vaccinului și în acest an, în prezent mai există doze de vaccin pentru cei care doresc să se protejeze împotriva gripei. Prioritate au copiii, persoanele vârstnice și cele cu boli cronice.