SIUI reclamat și de alți medici

Și medicii din ambulatoriul de specialitate critică problemele Sistemului Informatic Unic Integrat și birocrația excesivă pe care SIUI ar fi trebuit să o elimine, într-un articol publicat de medicalmanager.ro.

O treime din medicii de familie au rezolvat o parte din problema birocrației folosind softuri de cabinet, create special pentru activitatea medicală dintr-un cabinet de medicina familiei. Acestea sunt plătite de medicii de familie și sunt compatibile cu SIUI, conform cerințelor CNAS. În proiectul inițial de informatizare a sistemului sanitar era prevăzută și achiziționarea de astfel de softuri de cabinet, după dotarea medicilor de familie cu laptopuri și imprimante pentru raportarea datelor statistice colectate în cadrul Programului Național de Evaluare a Stării de Sănătate. Schimbarea ministrului a blocat însă această inițiativă iar medicii au achiziționat din fonduri proprii aceste softuri, dacă au avut posibilitatea financiară.

La Urgențe sau la medicul de familie ?

Câteva articole recente din presă prezintă reclamațiile unor medici din compartimentele de urgență ale spitalelor la adresa medicilor de familie. Aceștia susțin că sunt sufocați de pacienți care nu reprezintă urgențe pentru ca medicii de familie nu își fac treaba.

Așa cum am mai menționat, programul de lucru al medicilor de familie este limitat, de altfel ca și al medicilor din spitale. Acestea sunt prevederile contractului cu casa de asigurări. Program pe perioada nopții există doar în centrele de permanență, înființate doar în anumite zone, la solicitarea autorităților.

Prezența pacienților în număr mare la camerele de gardă nu ține însă neapărat de programul medicilor de familie, ci mai degrabă de o proastă informare din partea casei de asigurări și de reglementarea insuficientă a sistemului public de sănătate. O parte dintre pacienți nu știu că medicul de familie este medicul de prim contact și cred că toate problemele se rezolvă la spital, mai ales daca percep problema lor de sănătate ca pe una urgentă. Există și o necunoaștere a definiției urgenței medico-chirurgicale (anexa 21). Reglementarea insuficientă a sistemului face ca pacienții care aleg să apeleze la ambulanță sau să se prezinte la compartimentul de urgență, fără să aibă o urgență medico-chirurgicală, să fie totuși consultați și tratați. Nu sunt astfel stimulați ca a doua oară să apeleze la medicul de familie.

În plus, chiar și cu așteptarea care uneori poate fi de câteva ore, sunt totuși consultați în aceeași zi, în timp ce la medicul de familie trebuie să se programeze din cauza limitei de 20 consultații/zi.

Prezentarea la medicul de familie pentru orice problema de sănătate dar și pentru controale, în absența simptomelor, ar fi benefică atât pacienților cât și sistemului. Medicul de familie cunoaște cel mai bine istoricul pacientului, reducând astfel riscul diagnosticului greșit și având posibilitatea să stabilească mai rapid diagnosticul corect. Aceste informații reduc și necesarul de analize și investigații suplimentare, astfel încât costurile sistemului sunt mult reduse.

Medici de familie căutați

România Liberă a publicat un articol despre cei mai căutați medici de familie din București, în funcție de numărul de pacienți înscriși pe listele lor.

O temă recurentă în declarațiile acestora este nevoia de perfecționare continuă în medicina de familie, unde medicul trebuie să fie la curent cu noutățile din toate specialitățile medicale, nu doar dintr-o anumită arie a medicinii. O altă temă este cea a restricțiilor impuse de Casa de Asigurări, care nemulțumesc atât pacienții cât și medicii.

„Sistemul este gândit în asa fel încât sa pui omul pe drumuri. Am ajuns sa trimit un pacient la cardiolog pentru o hipertensiune, afectiune pe care i-o pot trata si eu"

„Nu mai înscriu pentru ca iau amenda, însa ajung la situatii aberante în care mama si tatal sunt pe listele mele, dar nu mai pot înscrie copilul pentru ca am prea multi pacienti"

Investiții riscante în cabinete

Arad Online scrie despre retrocedarea unei clădiri în care se află mai multe cabinete ale medicilor de familie. Iată de ce deținerea în proprietate a cabinetelor este un pas esențial în calea dezvoltării asistenței medicale primare și de de ambulator. Toate investițiile făcute din fonduri proprii de medicii arădeni sunt acum pierdute, noul proprietar nefiind obligat să despăgubească medicii.

În aceeași situație se află și medicii care sunt chiriași în clădiri aflate în proprietatea primăriilor, fără riscul retrocedării. Dacă primăria decide să mărească prețul chiriei și medicii nu mai pot plăti, orice investiție făcută este pierdută. Iar medicii sunt nevoiți să își găsească alte spații pentru cabinete, unde să o ia de la capăt cu investițiile. Spațiile medicale în care se află acum cabinetele au aparținut de Ministerul Sănătății și au fost trecute în proprietatea primăriilor strict cu scopul vânzării către medici. Refuzul primăriilor de a le vinde, deși nici nu le repară și ar putea folosi și banii rezultați din vânzare pentru finanțarea spitalelor pe care le au acum în administrare, este de neînțeles.

Programul medicului de familie

Conform contractului cu Casa de asigurări de sănătate, medicul de familie are un program de lucru de 5 ore la cabinet și 2 ore pentru consultații la domiciliu. Cele 5 ore de cabinet pot fi prelungite la 6 sau 7 ore, în cazul în care numărul pacienților care au preferat serviciile medicului respectiv și s-au înscris pe lista sa depășeste 2200 de pacienți, respectiv 3000. Programul trebuie să fie afișat la cabinet, alături de informații de contact despre casa de asigurări, serviciul de urgență 112 și numărul de telefon pentru programări.

Unii medici de familie pun la dispoziția pacienților și serviciul 1363 CallMed, de consiliere medicală telefonică. Codul medicului poate fi afișat la cabinet, transmis de medic sau căutat pe www.callmed.ro.

Casa de asigurări controlează periodic respectarea prevederilor contractuale. Într-un articol din Ziarul de Roman, directorul CJAS Neamț declară că medicii de familie respectă programul afișat.

Săptămâna alăptării

1-7 august este considerată în 170 de ţări, printre care şi România, Săptămâna Mondială a Alăptării. În aceste zile au loc dezbateri şi evenimente pentru promovarea alăptării naturale, la sân, dovedită ca cea mai sănătoasă şi nutritivă formă de alimentare pentru sugar.

Gravidele pot afla informaţii despre alăptare încă din primele luni de sarcină de la medicul lor de familie, în cadrul consultaţiilor prenatale lunare. Pe parcursul internării în maternitate, mama trebuie consiliată în privinţa alăptării de către personalul medical specializat. După ieşirea din maternitate, în timpul vizitei la domiciliul din primele 24 ore, medicul de familie reia informaţiile despre alăptarea la sân.

UNICEF susţine în România promovarea alăptării la sân şi adoptarea unui Cod de Marketing privind substituenţii de lapte matern (formulele de lapte).

Alăptarea este recunoscută ca standardul de aur în ceea ce privește hrănirea sugarului și a copilului mic. Pe lângă faptul că reduce riscurile apariţiei multor infecții (meningite, infecţii respiratorii, digestive, infecții ale urechii sau infecții urinare), alăptarea asigură o dezvoltare emoţională armonioasă și are și beneficii economice, atât pentru mamă, cât şi pentru sistemul de sănătate. Alăptarea exclusivă reduce mortalitatea infantilă din cauza unor boli comune copilăriei (diaree sau pneumonie) şi ajută la refacerea rapidă după boală.

La nivel global și european rata de alăptare este în creștere pe când în România rata alăptării exclusive a scăzut la 12,6%. Spre comparație, următoarea cea mai mică rată de alăptare exclusivă din Europa este de 53% în Irlanda. În țările nordice rata alăptării exclusive se cifrează în jurul valorilor de 89-94%.