Ce înseamnă plata per capita (pe listă)

Ce înseamnă plata “per capita”, greșit denumită plată “pe listă”

Pe scurt, este un abonament, similar celui din sistemul medical privat, achitat însă de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, și nu direct de către pacient, cabinetelor de medicina familiei.

Cât costă abonamentul ?

În plata “per capita” cabinetului de medicina familiei i s-au plătit de către CNAS, în anul 2010, 2,7 lei/lună pentru fiecare pacient înscris, cu excepția sugarilor și vârstnicilor, pentru care CNAS a plătit 4,2 lei/lună.

Până în anul 2010, când a fost schimbat drastic contractul-cadru, în plata “per capita” erau incluse toate consultațiile oferite de medicul de familie. Altfel spus, un abonament care includea consultații nelimitate.

Ce include abonamentul ?

Din anul 2010, în plata “per capita”, deci în plata “abonamentului”, sunt incluse următoarele servicii și consultațiile aferente acestora:
o vaccinările copiilor și adulților
o examenele specifice ale gravidei (12 consultații pentru o sarcină)
o examenele specifice ale sugarului (9 consultații între 1-18 luni)
o examenul anual al pacienților
o controlul trimestrial al majorității pacienților cronici
o depistarea cazurilor noi de TBC, boli endemoepidemice
o consultațiile pentru urgențele medico-chirurgicale
o serviciile de consiliere pentru promovarea sănătății - educație medico-sanitară, consiliere pentru prevenirea și combaterea factorilor de risc, precum și consilierea antidrog
o serviciile de planificare familiala.
Restul consultațiilor au fost plătite de CNAS în anul 2010 prin plata “per serviciu”, însă limitate la 20 consultații/zi:
o consultație pentru boală acută sau cronică – 4,95 lei
o consultație pentru monitorizarea (evaluarea) anumitor boli cronice – 4,95 lei
o consultație la domiciliu – 13,5 lei

Până în anul 2010, în plata “per capita”, erau incluse toate consultațiile.
Câteva servicii medicale erau plătite de CNAS distinct (plata “per serviciu”):
o vaccinare (6 lei),
o examenele specifice ale gravidei (12 lei) și ale sugarului (9-22 lei),
o examen anual al pacienților (5 lei),
o control trimestrial al unor pacienți cronici - diabet, insuficiență cardiacă și AVC (5 lei),
o depistarea unui caz nou de TBC (30 lei) sau boli endemoepidemice (5 lei),
o consultații la domiciliu (15 lei),
o consultații pentru urgențe medico-chirurgicale (9 lei),
o serviciile de planificare familiala (5 lei).

Care sunt sumele totale plătite de CNAS cabinetelor de medicina familiei ?

Variază, în funcție de numărul de pacienți, de categoriile de vârstă, de cererea de consultații și de gradul profesional al medicului. Până la anularea sporurilor pentru mediul rural, variază și în funcție de aceste sporuri.

Până în anul 2010, pentru servicii, CNAS plătea în general o sumă între 500 și 1000 lei/cabinet, iar abonamentul “per capita”, pentru 1600 de pacienți (media pe țară), aproximativ 5000 lei lunar.

Din anul 2010, pentru servicii (consultații), CNAS plătește maximum 2349 lei (sumă aferentă pentru limita maximă impusă de 20 consultații/zi și o consultație la domiciliu/zi) și pentru abonamentul “per capita” maximum 7000 lei (sumă aferentă pentru numărul maxim de pacienți înscriși, 2200). În realitate însă, puține cabinete ating valorile maxime, media fiind 1500 lei pentru servicii (consultații) și 4000 lei pentru „per capita”.

Sumele efective în lei plătite cabinetelor pentru fiecare serviciu, consultație sau pacient, pe care vi le-am prezentat în acest document, rezultă în urma unor formule de calcul existente în Normele de aplicare ale Contractului-Cadru. Aceste formule au la baza
- un număr de puncte “per capita” (PC) aferent fiecărei categorii de vârstă și
- un număr de puncte “per serviciu” (PS) aferent tipurilor de consultații,
care se înmulțesc cu valorile în lei ale punctelor (valori hotărâte anual prin norme, de CNAS) pentru a obține suma efectivă plătită cabinetelor.

De exemplu:
• consultația la domiciliu are 15 puncte “per serviciu” aferente iar cea la cabinet 5,5
• în 2010 valoarea în lei a punctului “per serviciu” a fost de 0,9 lei
Deci consultația la domiciliu este plătită cabinetelor de medicina familiei cu 15*0,9 = 13,5 lei iar consultația la cabinet cu 5,5*0,9 = 4,95 lei

o pentru categoria de vârstă 4-59 ani sunt alocate anual 7,2 puncte “per capita”
o în 2010 valoarea în lei a punctului “per capita” a fost de 4,5 lei
Deci “abonamentul” plătit de CNAS cabinetului de medicina familiei, pentru un pacient cu vârsta între 4-59 ani, este de 7,2*4,5 = 32,4 lei anual, adică 2,7 lei lunar.

Surse:
http://www.cnas.ro/informatii-publice/valoarea-punctelor/valoarea-definitiva-a-punctului
http://www.cnas.ro/norme-contract-cadru/norme
http://www.cnas.ro/norme-contract-cadru/contract-cadru

Preluat din comunicatul de presă al Societății Naționale de Medicina Familiei din 12 februarie 2011.

UPDATE iunie 2011: Începând cu 1 iunie 2011, o parte din consultațiile din "abonamentul" per capita vor fi decontate de CNAS distinct, ca servicii (consultații), deoarece și plata aferentă per capita s-a diminuat în 2011.

Cu cât finanțează medicul de familie proiectul eSănătate al statului român

Președinții caselor județetene de asigurări de sănătate și chiar și șeful CNAS declară în presă că acuzațiile reprezentanților medicilor de familie sunt nefondate, informatizarea nereprezentând un efort financiar așa mare pentru cabinetul de medicina familiei.

Lucian Duță declară pentru evz.ro "cititorul de carduri nu costă mai mult de 100 euro". Realitatea însă îl contrazice, ca de obicei: în Franța cititoarele pornesc de la prețul de 130 euro fără TVA pentru modelele fixe și 300 euro fără TVA pentru modelele portabile. Probabil în România CNAS va solicita cititoare portabile, pentru a controla dacă medicii de familie chiar văd pacienții la domiciliu, unul din motivele introducerii cardului fiind acest control al serviciilor. Și probabil că prețurile cititoarelor vor fi mult mai mari decât în Franța, date fiind taxele și comisioanele. De ce am ales modelul francez ? Pentru că acesta se pare că va fi cel folosit și în România, conform licitației pentru cipuri a Ministerului.

Pentru acces internet sunt necesare două surse, conform Ordinului 1571/2010 pentru implementarea eSănătate, care prevede "soluţii de internet de bandă largă şi de back-up pentru acestea". Ordinul nu cere și o viteză minimă, dar probabil 2Mbps sunt suficienți, fiind și viteza maximă care este, cu indulgență, disponibilă și în satele unde medicii de familie se încăpățânează să asigure asistentă medicală, în ciuda dezinteresului politicienilor. Această soluție fixă de internet, prin cabluri de cupru, disponibilă cât timp cablurile nu se fură, costă 3,5 - 5,5 euro/luna, TVA și modem incluse.

Pentru varianta de rezervă există soluții mobile de internet de bandă largă, de tip EDGE/3G. Disponibilitatea variază în funcție de acoperire, care face să varieze și prețul. Probabil că 20 euro/lună este o apreciere corectă a costului soluției de rezervă. Cu siguranță că aproximativ 25 euro/lună pentru accesul internet nu reprezintă o cheltuială foarte mare, însă se adaugă la restul cheltuielilor cabinetului medical, în condițiile în care veniturile au scăzut în ultimii trei ani cu 52%. Și reprezintă o cheltuială obligatorie, prin lege, la fel ca cele pentru autorizații, evaluări, certificări, apărute în acest an.

Update: Conform declarațiilor președintelui Băsescu din aprilie 2010, accesul la comunicații electronice pe bandă largă, pentru comunicațiile mici, urbane și rurale se dorește să atingă un procent de 55% până în 2012. Conform ANCOM, in iunie 2010, doar 50% din gospodăriile din mediul rural aveau acces la internet fix, iar in noiembrie 2009, gradul de penetrare al serviciilor de internet mobil la suta de locuitori era de doar 32%. Medicii de familie din toate localitățile României, inclusiv cele din mediul rural, sunt obligați să aibă până la 31 martie 2010 două surse de internet.

În plus, există fonduri europene pentru informatizare, mai ales în mediul rural, pe care un cabinet medical nu le poate accesa, dar o soluție la nivelul autorităților statului s-ar fi putut găsi, dacă se dorea. Iar transmisia de date se anunța în 2008 ca fiind una securizată, aflată în grija Serviciului de Transmisiuni Special (STS), care în prezent a dispărut din frăția SIUI.

Pentru acces continuu la electricitate, mai ales în zonele rurale, este nevoie de un UPS, pentru care prețurile variază între 40 și 200 euro. Iar în zonele unde întreruperile de curent sunt de mai lungă durată, este necesar un generator, care costă între 100 și 300 euro, plus costul benzinei.

Ordinul prevede și necesitatea de a achiziționa tehnică de calcul, însă aceasta a fost asigurată în 2008 de Ministerul Sănătății, pentru implementarea programului de evaluare a stării de sănătate, inițiat de ministrul Eugen Nicolăescu. Calculatoarele și imprimantele asigurate medicilor prin contract de comodat sunt folosite zilnic de o treime din medicii de familie, conform declarației dr. Sandra Alexiu, secretar SNMF, și după cum se poate observa și în reportajele televiziunilor din cabinetele medicilor de familie. Toți medicii de familie însă raportează electronic serviciile medicale către CNAS de aproximativ 10 ani, și de 3 ani în sistemul SIUI. Calculatoarele primite în urmă cu 3 ani pot necesita îmbunătățiri pentru o bună funcționare a soluțiilor software impuse de CNAS (de exemplu creșterea memoriei RAM, aproximativ 20 euro), iar cele mai multe au necesitat deja înlocuirea bateriei, adică alți aproximativ 70 euro.

Același ordin 1571/2000 prevede și necesitatea certificatului digital (semnătura electronică) pentru raportarea serviciilor medicale. Acest certificat este necesar și în relația cu alte instituții, cum ar fi ANAF, însă reprezintă o cheltuială suplimentară de 40-50 euro fără TVA anul acesta și 30 euro fără TVA apoi anual.

În afara costurilor, este cel puțin ciudată și decizia Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, de a se purta precum un angajator cu medicii de familie. Proiectul de Norme pentru implementarea cardului de sănătate prevede:

"Art 7 - (3) Informaţiile medicale minime stocate în format electronic, vor fi editate de medicul de familie pe listele căruia figurează asiguratul."

Medicul de familie nu este salariat nici al MS, nici al CNAS, nu i se pot trasa sarcini nici măcar prin hotărâri de guvern. Cabinetul medicului de familie are un contract de furnizare de servicii cu CNAS. Editarea datelor pe card ar putea reprezenta un serviciu, plătit separat, stipulat în contract. Plata acestui serviciu ar putea finanța angajarea unui operator PC care să se ocupe de aceste lucruri, astfel încât medicul să își dedice întreaga atenție pacientului, în cele 15 minute alocate consultației de CNAS, și să scape astfel și de birocrația reclamată chiar de ministrul Cseke Attila la preluarea mandatului !

"Doresc să redăm medicului de familie demnitatea şi să-i dăm posibilitatea de a-şi exercita meseria, nu de a fi un funcţionar care completează reţete şi borderouri cum se întâmplă acum."

Probabil ordinul de a completa, în plus, și datele de pe cardul de sănătate, face parte din planul d-lui ministru de a reda demnitatea medicului ?

Revenind cu privirea spre alte zări, poate fi folosit modelul francez: medicii de familie francezi nu au fost obligați să se informatizeze, ci stimulați prin recompense financiare ! Aceeași viziune, a stimulării financiare a medicilor pentru informatizare, există și în Statele Unite. Lucian Duță, președintele CNAS, chiar declară în articolul evz.ro că "Asemenea proteste [n.n. la adresa informatizării] s-au întâmplat în toată lumea". Doar despre proteste a aflat, despre masurile luate de casele de asigurări din toată lumea nu a aflat dl. președinte Duță ?

Sănătate de 10 lei

10 lei. Atât consideră Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății că valorează starea de sănătate a pacienților cu boli cronice. În proiectul de Norme de aplicare a Contractului-cadru, aprobat pe 11 februarie, apare următorul paragraf:

"1. Pentru evaluare clinică şi paraclinică, prescrierea tratamentului şi urmărirea evoluţiei bolnavilor cu afecţiuni cronice, casele de asigurări de sănătate decontează pentru un bolnav cu una sau mai multe afecţiuni cronice, o consultaţie şi prescripţia/prescripţiile medicale aferente, trimestrial, respectiv lunar, în funcţie de schema de monitorizare a fiecărei boli cronice;"

Trecând peste faptul că nu există un document elaborat de CNAS referitor la schema de monitorizare pentru fiecare boala cronică și că recomandările din ghidurile de tratament variază, schema de monitorizare ar putea eventual fi stabilită de medic. De exemplu, pentru hipertensiunea arterială, boală extrem de frecventă, ar putea fi 3 luni. Conform paragrafului citat, pacientul va putea fi consultat de medicul de familie doar o data la 3 luni, ocazie cu care va primi și rețete compensată pentru tratamentul recomandat.

Însă în urma modificării de anul trecut a listei de medicamente compensate, prețul plătit de pacient, ca diferență între valoarea compensată de CNAS și prețul medicamentelor, este foarte mare. Pacienții cu venituri reduse abia își pot permite să plătească lunar această diferență. Pentru medicamentele aferente unei perioade de 3 luni, suma depășește cu mult posibilitățile majorității pacienților. Ce vor face pacienții cu boli cronice în aceste condiții ? Își vor întrerupe tratamentul, vor lua o pastilă la 3 zile sau doar o parte din tratament, după posibilități. Starea de sănătate li se va agrava.

De ce au ales CNAS și MS această variantă ? În scopul economiei ! O consultație la medicul de familie este plătită de CNAS cu 5 lei. Prin acest paragraf, CNAS economisește 10 lei pe care i-ar fi plătit pentru 2 consultații în fiecare trimestru medicului de familie. Dar angajații CNAS care au semnat documentul nu s-a gândit și la pacienții care nu au bani să își cumpere medicamentele conform planului CNAS. Sau poate s-au gândit - cu mult cinism.

Sănătoși cu doctor Otilia

Dr. Otilia Țigănaș, medic de familie în comuna Hășmaș, jud. Arad, prezintă emisiunea "Sănătoși cu doctor Otilia" pe postul Baricada TV.

"Vreau să explic oamenilor termenii medicali pe limba lor. Este o emisiune interactivă. O parte din explicațiile mele vor fi cele pe care le presupun. Cam știu ce nedumeriri au oamenii. O alta parte vor fi răspunsuri la întrebările lor, de obicei cu invitați pe care o să-i aduc în emisiune. ", a declarat dr. Țigănaș pentru același post.

Emisiunea poate fi urmărită în direct în fiecare vineri începând cu ora 17, sau în arhivă.

Schema de vaccinare 2011

Actualizare: noua schemă de vaccinare din 22 august 2012 este disponibilă aici

Calendar de vaccinare 2011 conform Programului Național de Imunizare, finanțat de Ministerul Sănătății

Vârsta recomandată -   Vaccin       - Comentarii
Primele 24 de ore -  Hep B -  În maternitate
2-7 zile - BCG - În maternitate
2 luni - DTPa-VPI-Hib, Hep B - Simultan - la medicul de familie
4 luni - DTPa-VPI-Hib - Simultan - la medicul de familie
6 luni - DTPa-VPI-Hib, Hep B - Simultan - la medicul de familie
12 luni - DTPa-VPI-Hib, RRO - Simultan - la medicul de familie
4 ani - DTPa - la medicul de familie
7 ani (în cls I-a) - RRO - Campanii şcolare
9 ani (în cls III-a) - VPI - Campanii şcolare
14 ani (în cls VIII-a) - dT - Campanii şcolare


Abrevieri:
DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular
VPI = vaccin polio inactivat
Hep B = vaccin hepatitic B
DTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B
RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion
BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin
dT = vaccin diftero-tetanic pentru adulţi

Aceste vaccinări se efectuează fără costuri suplimentare, fiind finanțate de Ministerul Sănătății. Dacă părinții doresc un alt tip de vaccin (de la alt producător) decât cel furnizat medicilor de familie de către Direcțiile de Sănătate Publică din subordinea ministerului, sau alte vaccinuri suplimentare, își pot cumpăra vaccinurile din farmacii sau de la distribuitori. Atenție ! Vaccinurile trebuie păstrate și transportate în anumite condiții, menționate pe ambalaj. Întrebați în farmacie sau distribuitorul.
Este recomandat ca vaccinările să se efectueze în spații dedicate (puncte de vaccinare, camere de tratament) din unități sanitare autorizate, în urma unei consultații medicale realizate de medicul de familie sau pediatru.

Consiliere telefonică - 1363 CallMed

Medicii de familie pot fi sunați de pacienții lor începând din ianuarie 2011 folosind CallMed. Acesta este un serviciul de consiliere medicală telefonică, disponibil prin apelarea unui număr scurt cu suprataxă (0,95 euro/minut + TVA). Numărul CallMed este 1363 și este apelabil din rețelele Vodafone, Orange, Cosmote și Romtelecom. La primul apel, pacientul trebuie să tasteze codul unic al medicului său de familie. De la al doilea apel, conectarea cu medicul de familie se face automat.

Pentru a afla codul unic al medicului de familie, pacientul își poate întreba medicul sau poate verifica pe siteul www.callmed.ro, unde poate afla și alte detalii despre CallMed.

CallMed este un serviciu lansat de Patronatul Medicilor de Familie București-Ilfov și susținut de Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie.

Conform unui articol din Gândul, "În curând, nu doar medicii de familie vor fi incluşi în sistem, dar şi medicii specialişti. "Porţiunea aceasta de serviciu este în fază de proiect şi de testare pentru că necesită resurse de IT suplimentare. Dar nu va mai dura mult până vom reuşi şi lucrul acesta. Pacientul va forma tot 1363 şi imediat zero. Atunci va apărea un robot care îi va spune: tastaţi codul medicului căutat şi pacientul va tasta codul cardiologului, care îi va răspunde", spune Marina Pîrcălabu."

"Asta dorim. Să fim aproape de ei (n.n. pacienți). S-ar putea ca unii să nu apeleze niciodată la acest serviciu. Însă existenţa acestui serviciu generează o siguranţă. Când am o problemă, pot să-mi apelez medicul de familie la orice oră, iar el îmi va răspunde. Este motivat să-mi răspundă, iar eu îmi plătesc această solicitare. Este un serviciu privat."

Declarațiile contradictorii ale dl. Dorin Ionescu

Dl. Dorin Ionescu, director general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a facut următoarele precizări, legate de contractul cadru pentru 2011-2012:

"În cazul serviciilor medicale efectuate la cererea asiguraţilor, s-a prevăzut explicit că niciun furnizor de servicii medicale nu poate elibera bilete de trimitere sau prescripţii medicale utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate ori decontate de casele de asigurări de sănătate, aceste servicii fiind acordate în afara sistemului de asigurări sociale de sănătate. Deşi erau prevăzute şi în Legea sănătăţii, medicii nu înţelegeau, aşa că am făcut precizarea explicit. Serviciile medicale la cerere se plătesc"

Să recapitulăm ce nu înteleg medicii:
- De la 1 aprilie 2010 a intrat în vigoare ordinul prin care consultațiile la medicul de familie pot fi acordate doar în urma programării și trebuie sa aibă o durată medie de 15 minute.
- Programul contractat de casa de asigurări cu medicii de familie este de 5 ore la cabinet și 2 ore pe teren (vizite la domiciliu).
- Singurele consultații care nu trebuie programate sunt cele pentru urgențe medico-chirurgicale. Rezolvarea acestora poate dura însă în medie mai mult de 15 minute, care se scurg tot din totalul de 5 ore.
- Ceea ce nu reprezintă consultație programată sau pentru urgență medico-chirurgicală, reprezintă serviciu medical la cerere, se taxează și nu se pot elibera rețete compensate sau bilete de trimitere.

Din toate cele de mai sus rezultă că:
- medicii de familie pot consulta, conform legii, nu mai mult de 20 de pacienți în timpul programului de 5 ore;
- serviciile la cerere (neprogramate, care nu sunt urgențe medico-chirurgicale) pot fi taxate.

Poate explica atunci dl. Dorin Ionescu de ce CNAS afirma în urmă cu câteva luni că taxele percepute de medicii de familie erau ilegale ? Și de ce afirma chiar domnia sa într-o emisiune că se pot elibera rețete compensate și bilete de trimitere tuturor celor care le solicită, chiar și peste numărul de 20 pacienți pe zi, dacă legea era așa de clară chiar și înainte de aceste precizări ?

Articolul Mediafax despre noutățile contractului cadru și normelor de aplicare pentru 2011-2012 poate fi citit aici.