Ordonanță de Urgență sau o consultație de urgență ?

Pentru a simplifica lucrurile, considerăm că putem folosi în acest articol cuvântul șpagă pentru orice sumă de bani, obiect sau produs oferit de un pacient și primit de un medic.

Șpaga pervertește. Șpaga corupe. Șpaga afectează grav și iremediabil relația medic-pacient. Indiferent când este oferită - înainte, în timpul sau după actul medical. Indiferent dacă este solicitată de medic sau nu. Indiferent dacă este fiscalizată sau nu. Indiferent ce este exact acea șpagă. Chiar reacțiile virulente ale unor pacienți la adresa unor medici stau mărturie pentru această pervertire a relației medic-pacient.

Sunt mulți medici, poate cei mai mulți medici, care nu solicită și nu vor să primească șpagă. Care o refuză atunci când li se oferă. Dar fiindu-le oferită zilnic - conform obiceiului vechi de aproape un secol - ajung într-o situație foarte dificil de explicat în care este mai complicat să o refuze decât să o accepte. Situații în care relația terapeutică, de încredere, dintre medic și pacient este distrusă prin circul generat de refuzul pacientului de a retrage oferta și refuzul medicului de a primi. Dar relația este de asemenea distrusă și dacă medicul acceptă, chiar dacă inițial ambii își spun că este vorba doar de recunoștință, care nu face rău nimănui.

Acea simplă recunoștință îl va face pe pacient să amâne prezentarea la medic cu o altă ocazie pentru că "nu poate merge cu mâna goală". Chiar dacă știe că medicul nu i-a cerut niciodată nimic și adesea a refuzat șpaga. Acea recunoștință și nimic mai mult îl va face pe medic să se întrebe dacă ceva din gesturile sau vorbele sale i-a dat de înțeles pacientului că așteaptă șpaga. Și tot acea doar o mică dovadă de recunoștință s-ar putea să îl facă pe medic să se gândească de ce de această dată nu i s-a oferit nimic. Iar pe pacient aceeași recunoștință, plăcerea sa l-ar putea face să se întrebe dacă șpaga ar fi schimbat ceva din răspunsurile primite de la medic.

Recunoștința adevărată este un simplu zâmbet, un "mulțumesc" sincer, poate o felicitare sau un mesaj de Sărbători sau de ziua de naștere sau nume a medicului. Orice altceva este șpagă. Iar șpaga pervertește o relație care ar trebui să fie curată, de încredere reciprocă și deplină, o relație care ajută ca tratamentul să aibă succes.

Dacă cei care conduc România nu inteleg lucrul acesta și răspund protestului nemaiîntâlnit al medicilor români cu o ofertă de șpagă legală, fiscalizată atunci poate este necesar să mai stea și să mai cugete îndelung până ajung la o altă concluzie. Dacă nu reușesc, trebuie să lase Ordonanțele de Urgență în seama altora și să solicite de urgență o consultație unui psihiatru, așa cum și medicii sunt obligați prin lege să primească viza psihiatrică "apt pentru a profesa". Vai de țara care nu are grijă de sănătatea, inclusiv morală, a cetățenilor săi.




Pentru detalii despre protestul medicilor: https://www.facebook.com/AliantaMedicilor

Când jurnalismul prost face rău sănătății

Despre "700 de medicamente generice retrase din Uniunea Europeană" au scris ieri majoritatea ziarelor și siteurilor de știri din România. Cele mai multe au ales să dea și câteva exemple de denumiri comerciale ale acestor medicamente, continuând cu o enumerare parțială a denumirii substanței active din cele de pe piața din România. Majoritatea au ales de asemenea să ignore precizările oficialilor Comisiei Europene - citați de Yahoo News și AFP - conform cărora cele 700 de medicamente nu sunt periculoase și sunt eficace în tratamentul bolilor.

Este de apreciat poziția unui număr totuși redus de reprezenanți mass media, printre care și televiziunea națională, care au ales să caute și prezinte lista completă a celor doar 17 medicamente existente pe piața românească, în diferite concentrații, cât și punctul de vedere al Agenției Naționale a Medicamentului.

De ce este aceasta o dovadă de jurnalism prost și de ce face rău sănătății ? Pentru că de când a fost difuzată știrea și pentru o lungă perioadă de timp de acum înainte medicii și farmaciștii se vor confrunta și mai des cu problema pacienților care nu au încredere în medicamente în general și în cele generice în special. Medicamente care nu reprezintă produsul unei conspirații mondiale menită să aducă profit companiilor și medicilor ci ajutoare pentru redarea sau menținerea stării de sănătate. 

Prezentarea unor denumiri comerciale sau ale substanțelor active agravează problema, deoarece și medicii și farmaciștii vor fi nevoiți să dedice de acum mult timp spargerii acestui nou mit, al medicamentelor periculoase sau interzise în Uniunea Europeană. Doar a zis la televizor și a scris în ziar, chiar și pe internet, deci sigur este adevărat, că ibuprofenul sau Aerius au fost retrase de Comisia Europeană !

Iată care este lista completă a medicamentelor existente în România și aflate printre cele 700 pentru care Comisia Europeană a recomandat retragerea. O retragere temporară, pe criterii tehnice, până atunci când firmele producătoare vor furniza studii realizate de altă companie decât cea care nu a respectat buna practică în domeniu.

Savandra 5 mg, 10 mg, 15 mg, 20 mg comprimate filmate
Forexo 200 mg comprimate filmate
Desloratadina Alvogen 5 mg comprimate filmate
Levetiracetam Dr. Reddy’s, 250 mg, 500 mg, 750 mg, 1000 mg comprimate filmate
Telmisartan Dr. Reddy's 40 mg, 80 mg comprimate
Telmisartan HCT Dr. Reddy’s 40/12,5 mg, 80/12,5 mg, 80/25 mg comprimate
Esomeprazol Mylan 20 mg, 40 mg capsule gastrorezistente
Donepezil Mylan 5 mg, 10 mg comprimate orodispersabile
Repaglinida Generics 0.5 mg, 1 mg, 2 mg comprimate
Candesartan Mylan 4 mg, 8 mg, 16 mg comprimate
Rizatriptan Mylan 5 mg, 10 mg comprimate orrodispersabile
Apstar 35mg Comprimate cu eliberare prelungită
Desloratadine Labormed 2.5 mg, 5 mg comprimate orodispersabile
Trimetazidina Mylan 35 mg comprimate filmate cu eliberare prelungita
Trimeluzine Limited 35 mg comprimate filmate cu eliberare modificata
Enttanida 200 comprimate filmate
Desloratadina Teva 5 mg comprimate orodispersabile
Irbesartan Torrent 75 mg, 150 mg, 300 mg comprimate filmate
Irbesartan Torrent Hidrochlorotiazida 150/12,5mg, 300/12,5 mg, 300/25 mg comprimate filmate

Interpretarea datelor statistice CNAS

Într-un comunicat de presă CNAS contrazice din nou medicii de familie cu privire la sistemul nefuncțional al cardului național de asigurări de sănătate.

Din cabinete medicii reclamă blocaje și funcționarea foarte greoaie a sistemului.

Din birouri conducerea CNAS acuză medicii de boicot, neagă absolut orice disfuncționalitate a sistemului informatic și pune "Reflectorul" pe Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, medic de familie și vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei.

Luni 2 iunie 2015 după ora 10:00 sistemele informatice ale Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate nu au răspuns pentru circa 30-45 de minute. Aceasta este o realitate ce poate fi dovedită prin log-urile aplicațiilor informatice în ciuda declarațiilor halucinante ale CNAS. Cel mai probabil a avut loc o actualizare a sistemului sau o restartare. În miezul zilei!

Sistemul Informatic Unic Integrat nu a permis conectarea pentru verificarea stării de asigurat și validarea serviciilor transmise în timp real.

Sistemul Informatic al Precripției Electronice nu a permis conectarea pentru validarea și transmiterea rețetelor electronice în timp real.

Platforma Informatica a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) nu funcționează ideal. Zilnic de la lansare există și erori de conectare, de înțeles într-o anumită măsură dată fiind dimensiunea sistemului. Atunci când un furnizor întâlnește un astfel de mesaj știe că trebuie să mai încerce o dată și eventual încă o dată și în final, de cele mai multe ori, merge. Uneori erorile continuă și după a doua și a treia încercare însă.

PIAS nu a fost concepută cu un sistem de avertizare pentru utilizatori astfel încât în perioadele de aglomerare, actualizări sau restartări să poată fi emise anunțuri de tipul "Vă rugăm lucrați offline, sistemul este indisponibil momentan" sau "până la ora 11". Din acest motiv și de frica invalidării serviciilor, nedecontării lor și a controalelor și penalizărilor, furnizorii tot încearcă să transmită în timp real activitatea. Iar mesajele de eroare și lipsă a conexiunii cu serverele continuă să apară, concluzia fiind - în mod real - că sistemul este blocat și nimic nu merge. Sub presiunea pacienților programați (în cabinetele medicilor de familie, ale medicilor din ambulatoriul de specialitate - policlinici, în spitale, laboratoare) și nerăbdători să își procure medicamentele (în farmacii), furnizorii încetează treptat după o perioadă de timp să mai încerce să folosească în timp real sistemul informatic și trec în modul offline. Serviciile sunt astfel înregistrate în calculator și urmează să fie transmise online către server ulterior, la scurt timp după ce acestea reîncep să accepte conexiuni.

Sistemul de lucru în mod offline există din anul 2013 de la introducerea rețetei electronice. În cazul unor blocaje sau opriri temporare ale serverelor - mereu neanunțate - medicii au știut că au la dispoziție circa 90 zile pentru a transmite ulterior rețetele electronice emise în mod offline.

Noutatea adusă de introducerea cardului de asigurat este aceea că transmiterea online către server a serviciilor emise în mod offline trebuie făcută în mod obligatoriu în maximum 72 de ore. Blocajele și indisponibilitatea frecventă a serverelor PIAS din luna mai a dus la invalidarea serviciilor care nu au mai putut fi transmite în termenul de 72 de ore. Acest lucru s-a întâmplat în special cu serviciile acordate în zilele de joi și vineri.

Este de înțeles deci de ce furnizorii sunt reticenți în a accepta și utiliza modul de lucru offline și de ce frecventele blocaje ale PIAS sunt reclamate energic către mass-media, singura capabilă să genereze răspunsuri și rezolvări rapide din partea CNAS. Medicii de familie doresc rezolvarea acestor probleme și funcționarea 99% din timp a PIAS pentru transmiterea în timp real, fără erori de conectare,

Cifrele oferite în comunicatul de presă CNAS nu reprezintă decât numărul obișnuit de servicii raportate în acel interval orar în fiecare zi, fără a preciza însă câte au fost transmise în timp real și câte au fost înregistrate în mod offline și apoi retransmise spre server în momentul în care acesta a devenit disponibil. Între orele 10 și 11, cu aproximație, sistemele informatice CNAS nu au permis conectarea și transmiterea în timp real. Serviciile au fost realizate însă transmiterea și validarea s-a realizat ulterior, când serverele au permis accest lucru. Acesta este adevărul, în ciuda abilităților CNAS de a-l îndoi și prezenta în alt mod.

Cauzele haosului în proiectul cardurilor de asigurat

• Când a transmis CNAS Imprimeriei Naționale datele despre asigurații cu vârsta peste 18 ani - împliniți - pentru a tipări cardurile ? Informațiile oferite de CNAS presei sunt contradictorii:
• sfârșitul anului trecut, 
• luna martie a anului trecut, 
• în urmă cu trei ani

Această lipsă de organizare și previziune face ca un număr mult mai mare de 3% din asigurați să nu aibă de fapt cardurile emise. CNAS, prea preocupată să acuze medicii de familie și restul furnizorilor că boicotează cardul, întârzie rezolvarea acestei probleme extrem de grave. Oare și soluția găsită de CNAS, de a obliga medicii de familie să distribuie cardurile pretins rămase nedistribuite și aflate în sediile caselor de asigurări, este în fapt tot o modalitate ingeniosă de a masca această problemă gravă ? 

• Câte carduri au fost activate în fiecare lună, de fiecare categorie de furnizori, începând cu 1 februarie 2015 ? 
• Ce măsuri a luat CNAS pentru eficientizarea activării, urmărind statisticile în perioada februarie-aprilie 2015 ?

CNAS acuză pacienții de lipsă de interes pentru proiectul cardului iar pe furnizorii din sistem de boicot. Unde este responsabilitatea CNAS în bunul mers al acestui proiect ? 

• Când a dispus CNAS efectuarea controalelor în unitățile medicale pentru a verifica dacă există pregătita infrastructura și dacă personalul este instruit ? 
• Care au fost rezultatele acestor controale și măsurile luate de CNAS ?

Alte întrebări sunt binevenite în comentarii!

 

Câte carduri de sănătate activate ?

În 7 mai 2015 CNAS a remis presei un comunicat cu titlul "Servicii medicale acordate in sistemul cardului de sanatate" în care a precizat următoarele:

Numarul cardurilor activate in sistem s-a dublat de la o zi la alta. Daca luni au fost activate aproximativ 120.000 de carduri, in data de 5 mai 2015 au fost activate 248.777 de carduri si in data de 6 mai au fost activate in sistem un numar de 240.615 carduri.
In total, pana in prezent au fost activate 5 milioane de carduri.

Rezultă că înainte de 4 mai 2015 existau aproximativ 4,4 milioane de carduri de sănătate activate. Acestea au fost activate de furnizori în perioada 1 februarie - 3 mai 2015.

În 16 martie 2015 CNAS a remis presei un alt comunicat cu titlul "CARDUL DE SĂNĂTATE, UN INSTRUMENT NECESAR ÎN SISTEM" în care preciza următoarele:

Până în prezent, circa 13,5 milioane de asiguraţi au intrat în posesia cardului de sănătate şi au fost activate în sistem aproximativ 4,5 milioane de carduri.

Unde este minciuna CNAS ? În comunicatul de presă din 16 martie 2015 sau în cel din 7 mai 2015 ?

Activarea cardurilor de sănătate a fost realizată exclusiv de medicii de familie înainte de luna aprilie, deoarece sistemul informatic al CNAS nu a permis celorlalți furnizori (spitale, ambulatoriu, laboratoare ș.a.) această operațiune. Deși siteul CNAS și oficialii CNAS anunțau că activarea poate fi realizată la orice furnizor începând cu 1 februarie 2015, practic acest lucru nu era posibil.

Așadar, dacă într-o lună și jumătate, până pe 16 martie 2015, CNAS anunța că au fost activate deja 4,5 milioane de carduri, cum este posibil ca în următoarea lună și jumătate până pe 3 mai 2015 să nu mai fi fost activat nici un card, ba chiar să fi scăzut numărul acestora cu circa 100.000 carduri ?

Indicațiile fără susținere legală ale CNAS - Istoric

6 noiembrie 2014
Comunicat - carduri
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-carduri.html
După ce procesul de distribuire se va încheia, va urma o perioadă de testare a cardului naţional de sănătate, în care cele două sisteme vor merge în paralel. În această perioadă vor fi identificate şi rezolvate eventualele probleme în funcţionalitatea cardului.      
Dupa această perioadă de testare, cardul naţional de sănătate va deveni obligatoriu prin lege, iar serviciile medicale vor fi validate şi decontate doar prin intermediul lui.


28 ianuarie 2015
Cardul naţional de sănătate, un instrument care va face ordine în sistem
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-cardul-national-de-sanatate-un-instrument-care-va-face-ordine-in-sistem.html
Începand cu data de 1 aprilie 2015, cardul naţional de sănătate va deveni unicul instrument de validare a serviciilor medicale.
Procesul de tipărire şi de distribuire a cardului de sănătate continuă pentru asiguratii care vor împlini în viitor vârsta de 18 ani si/sau dobandesc calitatea de asigurat. Până la primirea cardului de sănătate, aceste persoane vor beneficia de servicii medicale în baza unei adeverinţe care înlocuieşte cardul, valabilă nu mai mult de 30 de zile de la emiterea acestuia.

16 martie 2015
CARDUL DE SĂNĂTATE, UN INSTRUMENT NECESAR ÎN SISTEM
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-cardul-de-sanatate-un-instrument-necesar-in-sistem.html
Începând cu data de 1 mai 2015, cardul naţional de sănătate va deveni unicul instrument de decontare şi validare a serviciilor medicale.
Asiguraţii care până la data de 1 mai 2015 nu au intrat în posesia cardului de sănătate, vor beneficia de servicii medicale în baza unei adeverinţe de asigurat, eliberată de casa de asigurări.

2 aprilie 2015
Reglementări privin utilizarea cardului naţional de sănătate începând cu data de 1 mai 2015
http://www.cnas.ro/post/type/local/reglementari-privin-utilizarea-cardului-national-de-sanatate-incepand-cu-data-de-1-mai-2015.html
Începând cu data de 1 mai 2015, cardul de sănătate va deveni singurul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale prevăzute în pachetul de bază, pentru persoanele asigurate cu vârsta de peste 18 ani.

27 aprilie 2015
Precizarile CNAS privind acordarea serviciilor medicale incepand cu data de 1 mai
http://www.cnas.ro/casmb/media/postFiles/27.04.2015%20Document.pdf
Serviciile medicale se acordă fără card sau adeverință înlocuitoare doar în cazul persoanelor cărora nu li s-a emis cardul.

29 aprilie 2015
Începând cu data de 1 mai 2015, cardul naţional de sănătate va fi implementat la nivel naţional
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-incepand-cu-data-de-1-mai-2015-cardul-national-de-sanatate-va-fi-implementat-la-nivel-nati.html
Începând cu data de 1 mai, asiguraţii care au intrat în posesia cardului vor face dovada calităţii de asigurat şi vor valida serviciile medicale şi farmaceutice pe care le primesc utilizând cardul.
Tot de la această dată, furnizorii (...) care nu vor avea funcţional sistemul cardului şi nu vor valida serviciile medicale cu cardul, atunci când asiguratul se prezintă cu el, vor suporta costurile serviciilor acordate din venituri proprii.

30 aprilie 2015
Asiguraţii care nu pot prezenta sau utiliza cardul naţional de sănătate vor beneficia de servicii medicale
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-card-national.html
Conform acestor acte normative, asiguraţii care nu pot prezenta sau utiliza cardul naţional
de sănătate vor beneficia de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale începând cu
data de 1 mai 2015.

1 mai 2015
În primele ore de funcţionare a sistemului, cardul de sănătate nu a creat probleme pacienţilor
http://www.cnas.ro/media/postFiles/comunicat%20CNAS%20card%20national%201%20mai.pdf
La nivelul fiecărei case de asigurări există personalul necesar pentru a elibera cardurile de
sănătate acelor asiguraţi care vin să îl solicite. În funcţie de numărul de carduri rămase nepredate,
sunt deschise unul sau mai multe ghişee de eliberare a cardurilor, precum şi a adeverinţelor de
înlocuire a cardului de sănătate pentru asiguraţii care solicită card duplicat sau refuză cardul de
sănătate din motive religioase ori de conştiinţă.
La spitale au fost efectuate internări validate cu cardul de sănătate, dar şi în urma
verificării asiguratului în sistem, în cazul în care acesta nu a intrat în posesia cardului de sănătate.

4 mai 2015
Cardul national de sanatate nu blocheaza accesul pacientilor la servicii medicale
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-cardul-national-de-sanatate-nu-blocheaza-accesul-pacientilor-la-servicii-medicale.html
CNAS solicita furnizorilor de servicii medicale sa respecte legislatia in vigoare si sa acorde serviciile cu card de sanatate celor care l-au primit, dar si fara card de sanatate celor care inca nu au intrat in posesia lui.

4 mai 2015
Sistemul cardului de sănătate este funcţional
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-sistemul-cardului-de-sanatate-este-functional.html
Asiguraţii care, din diverse motive, nu au intrat în posesia cardului de sănătate, îşi păstrează toate drepturile care decurg din această calitate. În consecinţă, furnizorii de servicii medicale au obligaţia să le acorde serviciile în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

5 mai 2015
Servicii medicale validate cu cardul de sanatate
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-servicii-medicale-validate-cu-cardul-de-sanatate.html
In prima zi lucratoare in care sistemul cardului de sanatate a fost functional, furnizorii au acordat servicii medicale si farmaceutice validate cu cardul de sanatate, pentru pacientii care l-au prezentat si fara card de sanatate acelor pacienti care inca nu au intrat in posesia lui.

6 mai 2015
Numarul serviciilor medicale si farmaceutice validate cu cardul de sanatate este in crestere
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-numarul-serviciilor-medicale-si-farmaceutice-validate-cu-cardul-de-sanatate-este-in-creste.html
“Cifrele de ieri atesta faptul ca unii medici au inteles importanta acestui sistem si il utilizeaza. Insa, avem semnale ca, in continuare, exista medici care refuza sa acorde servicii medicale asiguratilor care nu prezinta cardul de sanatate. Acest lucru nu trebuie sa mai continue si principala grija a medicilor trebuie sa fie aceea de a acorda ajutor pacientului care vine in cabinetul sau”, a declarat Vasile Ciurchea, presedintele CNAS.

7 mai 2015
Servicii medicale acordate in sistemul cardului de sanatate
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-servicii-medicale-acordate-in-sistemul-cardului-de-sanatate.html
Mai mult, HG 49/2015 art.2, prevede faptul ca incepand cu data de 1 februarie 2015, sistemul cardului de sanatate va functiona in paralel cu vechiul sistem de validare si decontare a serviciilor medicale si farmaceutice, pana la data de 1 mai 2015.

Pacientul ca cifră

Trei articole, trei autori diferiți. Toți sunt medici de familie în România. Tema tuturor celor trei articole este aceeași: durerea medicului de familie față de soarta pacientului său în sistemul medical și de asigurări de sănătate din România. Unde Casa Națională de Asigurări de Sănătate îl consideră o simplă cifră iar unii furnizori îl consideră un client și o sursă de profit. Vai și amar când în acest mediu viciat vor apare și casele de asigurări private ! Din păcate este posibil ca până atunci pacientul român să rămână și fără medicul său de familie, acesta fiind înlocuit de medicul Mall-Medical !

Este în interesul publicului ca pacientul să devină client? - Dr. Cristian Sever Oană (Viața Medicală, 16 ianuarie 2015)

Scrisoare către pacienți - Dr. Florentin Haidamac (videcătorul.com, 12 februarie 2015)

Cum se fabrică zalele pentru un lanț... - Dr. Adrian Grom (blog Adrian Grom, 5 martie 2015)

CNAS are grijă de asigurați !

Guvernul a aprobat astăzi cu o rapiditate demnă de cauze mai importante două acte normative.

Primul este o Ordonanță de Urgență a Guvernului prin care se modifică Legea Sănătății, Mai exact se introduc câteva articole despre o Agenție de acreditare a spitalelor și, fără nici o legătură, se modifică articolul despre modalitatea de distribuire a cardului național de asigurări de sănătate. Fără nici o explicație în Nota de fundamentare a Ordonanței, cu atât mai puțin a unei explicații privitoare la caracterul urgent al modificării. Graba a fost atât de mare încât proiectul OUG a fost afișat pe siteul Ministerului Sănătății cu doar două zile înainte să fie aprobat de Guvern ! Sfântă transparență decizională !

Al doilea act normativ este Hotărârea Guvernului prin care se modifică Normele metodologice de implementare a cardului. În acest act sunt mai multe modificări, dintre care cele mai interesante pentru articolul de față sunt trei: păstrarea adeverinței de asigurat cu valabilitate de 3 luni pentru asigurații care refuză cardul, procedura pentru reemiterea unui card în cazul furtului, pierderii, distrugerii și distribuirea cardurilor care nu au putut fi livrate de Poșta Română.

Despre distribuirea cardului de asigurat s-a discutat mult, în special din cauza refuzului argumentat al medicilor de familie de a prelua sarcinile funcționarilor caselor de asigurări sau ale serviciilor poștale sau de curierat, în detrimentul activității medicale specifice. În egală măsură și din cauza încăpățânării CNAS de a obliga medicii de familie să distribuie. În anul 2013 lupta a părut să ia sfârșit, prin modificarea Legii Sănătății și a Normelor metodologice ale cardului în sensul realizării distribuirii prin serviciile poștale. Argumentul din Nota de Fundamentare la acea dată ? Exact opoziția Societății Naționale de Medicina Familiei și a Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie. Refuzul organizațiilor reprezentative ale medicilor de familie a fost atunci suficient pentru autorități.

Ce a fost diferit de această dată ? Dacă în perioada 2010-2013 decidenții nu au fost capabili să argumenteze de ce medicii de familie trebuie să distribuie cardurile, iată că în ultimele luni au găsit explicația - grija pentru pacient ! Președintele CNAS, Vasile Ciurchea, a explicat în mai multe apariții televizate că nu dorește să pună asigurații pe drumuri către casa de asigurări. Este interesantă opinia președintelui Ciurchea dacă studiem celelalte două modificări menționate anterior din Norme.

1. Soluția găsită de CNAS pentru anumiți asigurați, cei care refuză cardul, este un drum inițial până la casa de asigurări pentru a depunde o cerere scrisă că refuză cardul și apoi drumuri repetate din 3 în 3 luni pentru a-și ridica adeverința de asigurat ! Poate este bine să menționăm că în prezent adeverința de asigurat nu este necesară deorece conform legii orice furnizor de servicii medicale poate verifica starea de asigurat online, pe portalul CNAS-SIUI. De ce introduce așadar CNAS aceste drumuri inutile din 3 în 3 luni ? Din grija pentru asigurații care refuză cardul ?

2. Soluția găsită de CNAS pentru alți asigurați, cei care își pierd sau distrug cardul sau le este furat, este tot un drum până la casa de asigurări pentru a depune o cerere-tip scrisă, o copie a buletinului și dovada achitării costului cardului și livrării prin poștă. În interesul asiguratului n-ar fi fost oare o soluție online sau chiar prin serviciile poștale, ca în alte țări europene unde chiar și cererea pentru emiterea cardului european de asigurări de sănătate se poate face prin internet, poșta și chiar SMS ? Probabil că țările europene sunt bune pentru comparații doar în legătură cu Dosarul Electronic de Sănătate, Rețete Electronică și alte proiecte de pionierat ale CNAS.

Cu regret constatăm că CNAS încă nu și-a înțeles rolul în sistemul medical și cu atât mai puțin relația pe care ar trebui să o aibă cu furnizorii de servicii medicale și asigurații care îi justifică existența.