Interpretarea datelor CNAS

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a oferit presei date privind utilizarea rețetei electronice în prima lună de funcționare a noului sistem. Din aceste date aflăm că la nivel național au fost prescrise aproape 85.000 de rețete electronice în luna iulie 2012.

Care este interpretarea acestor date ? O primă interpretare ar fi că din totalul de rețete prescrise într-o lună (~3.400.000 conform datelor CNAS) în mod obișnuit în România, procentul celor electronice a fost de doar 2,5%. Așa cum explicam într-un articol anterior, procentul este justificat de imposibilitatea majorității farmaciilor de a elibera aceste rețete electronice - medicii ar prescrie electronic mai mult dacă pacienții ar găsi farmacii în care să li se elibereze rețeta electronică. De altfel și președintele CNAS, dr. Doru Bădescu, declara cu câteva zile înainte de introducerea sistemului ca se așteaptă la o adoptare treptată a rețetei electronice în perioada iulie-decembrie, cu doar 10% rețete prescrise electronic în prima lună.

Ce date a mai oferit CNAS presei ?

"În clasamentul alcătuit după numărul de reţete electronice conduce Capitala, unde Casa de Asigurări de Sănătate a centralizat 8.127 prescrieri şi 4.436 reţete eliberate. Urmează Casa de Asigurări de Sănătate Dâmboviţa (5.015 prescrieri şi 3.355 eliberate) şi cele din Cluj (4.583 prescrieri şi 3.227 eliberate), Iaşi (4.526 prescrieri şi 3.162 eliberate), Teleorman (4.551 prescrieri şi 3.119 eliberate), Argeş (4.037 prescrieri şi 2.893 eliberate) şi Braşov (3.770 prescrieri şi 2.372 eliberate)."

Ce putem înțelege din aceste date ? În mod evident, doar ceva mai mult de jumătate dintre rețetele electronice prescrise de medici au fost eliberate de farmacii. Motivele sunt cele menționate anterior. O observație relevantă este cea că un procent (necunoscut dar probabil mic) de rețete prescrise nu ajung să fie eliberate oricum de farmacii, deoarece pacienții renunță la ele sau întârzie prezentarea la farmacie și acestea expiră. Fiecare rețetă are o anumită perioadă de valabilitate, așa cum am prezentat într-un articol anterior. Un alt lucru care poate fi înțeles din aceste date este mai puțin evident. Acela că cele aproximativ 20-30.000 rețete electronice prescrise și neeliberate de farmacii, cu excepția procentului mic menționat mai sus la care pacienții au renunțat, au fost de fapt returnate medicilor de către pacienți cu solicitarea să le fie refăcută rețeta în sistem clasic. După ce au căutat o farmacie unde să le poată fi eliberată rețeta pacienții s-au întors la medici, iar medicii au fost nevoiți să anuleze rețetele în sistemul electronic de prescriere și să le rescrie în formatul clasic, pe formularele tipizate autocopiante în trei exemplare.

Să sperăm că până la introducerea obligatorie și exclusivă a rețetei electronice de la 1 ianuarie 2013 aceste probleme se vor rezolva iar datele oferite presei de CNAS vor fi complete și cu imperfecțiunile sistemului, fără să mai fie necesare interpretări.