Recomandări pentru caniculă

Pe siteul Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti au fost publicate recomandările Ministerului Sănătăţii pentru populaţie, în perioadele cu temperaturi extreme.

Acestea pot fi consultate aici.

Medicul de familie vă poate acorda informaţii suplimentare, luând în considerare şi istoricul dvs. medical. Pentru probleme medicale care nu sunt urgenţe medico-chirurgicale este recomandat să vă adresaţi medicului de familie, şi nu serviciilor de ambulanţă sau camerelor de gardă ale spitalelor, acestea fiind supraaglomerate în această perioadă. Medicul dvs. de familie, care vă cunoaşte istoricul medical, poate aprecia dacă este necesar să va prezentaţi la camera de gardă a spitalului sau nu, în urma unei consultaţii la cabinet sau telefonic, după caz.

1 iulie nu mai aduce coplata, ci scumpirea medicamentelor.

La fel ca şi implementarea cardului electronic de asigurat, coplata (tichetul moderator) în sistemul sanitar este amânată de către Ministerul Sănătăţii până la data de 1 ianuarie 2011, conform declaraţilor lui Cseke Atilla din această săptămână.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate anunţă însă schimbarea modului de compensare a medicamentelor de la 1 iulie 2010. Asociaţiile de pacienţi, producătorii de medicamente şi furnizorii de servicii medicale avertizează că această decizie va duce atât la creşterea costurilor pentru pacienţi cât şi la creşterea pe termen lung a costurilor pentru sistemul sanitar, prin agravarea stării de sănătate a pacienţilor care nu îşi vor mai putea permite achiziţionarea tratamentului.

Este greu de înţeles de ce într-un an de criză, al doilea în care finanţarea de la bugetul de stat a sectorului medical a scăzut dramatic, decidenţii preferă să ia măsuri discutabile legate de medicamentele compensate, în loc să implementeze cardul electronic de sănătate, care ar aduce un control imediat şi eficient al cheltuielilor şi abuzurilor şi ar ajuta în identificarea problemelor şi în găsirea soluţiilor eficiente. În final, pacienţii şi asiguraţii au de suferit de pe urma acestor decizii.

Reţete pentru 3 luni

Reţetele compensate sau gratuite pentru bolile cronice pot fi prescrise pentru una, două sau trei luni. Deşi cei mai mulţi pacienţi preferă reţeta pentru o singură lună, totuşi posibilitatea prescrierii reţetei pentru trei luni există pentru toate tratamentele bolilor cronice.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a organizat astăzi o dezbatere publică privind noul sistem de compensare a medicamentelor de la 1 iulie 2010. Producătorii de medicamente şi Colegiul Medicilor din România au avertizat că acest nou sistem va duce la o scumpire exagerată a medicamentelor.

CNAS promite că pe lista de compensare se vor introduce noi medicamente şi că în final preţul plătit de pacient va fi acelaşi sau chiar mai mic. Dar pentru acest lucru pacienţii vor fi nevoiţi să solicite medicului care le-a inţiat tratamentul să schimbe medicamentele, conform noii liste de compensare. Pentru unii pacienţi acest lucru nu va fi posibil, deoarece la schema actuală de tratament au ajuns după ce au încercat mai multe medicamente. CNAS nu pare să înţeleagă acest lucru.

Poate este indicat ca pacienţii să se folosească de dreptul de a beneficia de reţetă pentru trei luni şi să solicite acest lucru medicului lor, pentru a se asigura că măcar pentru câteva luni au medicamentele necesare.

De altfel, după apariţia noului Contract cadru, CNAS a sugerat de mai multe ori că pacientul cu boli cronice trebuie să ia reţeta pe trei luni şi să vină la consultaţie la medic doar din 3 în 3 luni. Medicii de familie nu au fost de acord cu această recomandare, deoarece îşi cunosc foarte bine pacienţii şi ştiu că cei mai mulţi nu îşi permit să facă un efort financiar aşa mare într-o lună, plătind diferenţa dintre preţul compensat şi preţul real pentru medicamentele pe 3 luni.

CNAS, abuzurile şi dezinformările...

Medicii de familie, reprezentaţi prin Societatea Naţională de Medicina Familiei (organizaţie profesională) şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (organizaţie patronală), au reclamat prin două comunicate de presă abuzurile şi dezinformările Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Primul comunicat s-a referit la declaraţiile reprezentanţilor CNAS privind "ilegalitatea" taxării consultaţiilor nedecontate de CNAS. Conform actelor normative în vigoare, taxarea este legală iar CNAS ar trebui să informeze asiguraţii asupra acestui lucru, şi nu să creeze stări tensionale între aceştia şi medici prin dezinformări.

Al doilea comunicat s-a referit la controalele şi amenzile abuzive efectuate în toate judeţele de către CNAS, privind concediile medicale eliberate de medicii de familie, ca urmare a modificării legii privind concediile medicale.

Ambele comunicate de presă pot fi citite pe siteul SNMF.

Ce înseamnă o consultaţie medicală ?

Medicii învaţă din al treilea an de facultate care sunt elementele unei consultaţii, cum se desfăşoară o consultaţie. Pe scurt, aceste părţi sunt discuţia cu pacientul (numită ştiinţific anamneză), manevrele medicale (inspecţia, ascultarea cu stetoscopul, palparea, măsurarea tensiunii arteriale ş.a.), stabilirea diagnosticului (prezumptiv sau cert) şi prescrierea tratamentului sau solicitarea altor investigaţii sau trimiterea către medici de alte specialităţi sau pentru internarea în spital. În cadrul unei consultaţii de control, discuţia poate fi mai scurtă decât cea iniţială, manevrele medicale şi ele reduse, tratamentul poate fi pur si simplu continuat, după caz. Dar aceasta reprezintă totuşi o consultaţie.

Cum defineşte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate consultaţia medicală, în Normele de aplicare ale Contractului cadru ?

Consultaţie în caz de boală pentru afecţiuni acute intercurente sau cronice programabile care cuprinde:
- anamneza, examenul clinic general,
- unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare,
- recomandare pentru investigaţii paraclinice în vederea stabilirii diagnosticului şi pentru monitorizare,
- manevre de mică chirurgie, după caz.
- stabilirea conduitei terapeutice şi/sau prescrierea tratamentului medical şi igienodietetic, precum şi instruirea în legătură cu măsurile terapeutice şi profilactice.
- recomandare pentru consultatie la medicul de specialitate din ambulatoriu sau pentru internare pentru cazurile care necesită aceasta sau care depăşesc competenţa medicului de familie,
- recomandare pentru tratament de recuperare-reabilitare după caz.
- recomandare pentru dispozitive medicale de protezare stomii şi incontinenţă urinară, după caz;
- recomandare pentru îngrijiri medicale la domiciliu, după caz.

Aceste lucruri fiind clare, de ce în emisiunea Antena 3 Special cu Paula Rusu din data de 4 iunie 2010, dr. Dorin Ionescu, director general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, insistă să afirme că o consultaţie finalizată cu un bilet de trimitere nu este de fapt o consultaţie ? Sau că o consultaţie finalizată cu prescrierea reţetei pentru o boală cronică, chiar şi lună de lună, nu reprezintă de fapt o consultaţie ? Oare domnia sa nu ştie ce scrie în normele elaborate de instituţia pe care o conduce şi reprezintă ?