Distribuirea cardului de sănătate

În conferința de presă CNAS din această săptămână, președintele instituției spunea că nu dorește să oblige medicii de familie să distribuie cardurile, "n-ar fi nici corect", însă vrea să-i "convingă că este foarte important pentru o mai bună gestionare a fondurilor din sistemul de asigurări și o mai corectă urmărire a serviciilor decontate". În opinia sa, cardul "este util pentru asigurat, pentru pacient, prin informațiile esențiale care se vor găsi pe card, necesare în situații de urgență". De fapt, așa cum am mai arătat anul trecut, datele de pe cardul de asigurat sunt total inutile.

Această acțiune de "convingere" este nouă în discuție.

EXCLUSIV ! Medicii de familie sunt deja convinși de importanța cardului pentru sistemul de asigurări, pentru gestionarea fondurilor și urmărirea serviciilor. Niciodată nu au contestat acest lucru, de 4-5 ani de când se tot discută mai serios despre apariția cardului electronic de asigurat. CNAS poate sta liniștită din acest punct de vedere.

Ceea ce oricare din președinții CNAS nu a dorit să înțeleagă, iar actualul nu face notă discordantă, este că medicii de familie nu doresc să fie funcționarii casei de asigurări. Doar funcționarii casei de asigurări pot primi ca sarcină de serviciu să distribuie și să inițializeze, inscripționeze, editeze, valideze carduri. Sau o firmă sau o serie de firme cu care CNAS încheie contracte în acest sens, dacă nu are suficient personal. O firmă de curierat pentru distribuție, alta pentru editare. Poate primăriile și personalul lor, acestea având aceeași acoperire geografică pe care o au și medicii de familie. Astfel s-ar evita cozile. Autoritatea publică locală ar fi pusă în contact direct cu cetățeanul. Ar avea cazia să-i afle și nevoile legate de sănătate. Ar putea începe să creioneze partiția pentru sănătate din bugetul local. Cardul de asigurat și cartea de identitate se vor suprapune de anul viitor, motiv suplimentar pentru ca acest întreg proces de distribuire și inscripționare să se facă prin serviciile de evidență a populației care în prezent eliberează cărțile de identitate aproape de cetățean.

CNAS poate oare să fie convinsă că există și aceste alte soluții, chiar mai bune, pentru ceea ce dorește legat de cardul de asigurat ? Că soluția aleasă acum și prezentată repetat presei, poate-poate pricep medicii aceia de familie și se conving, este una deosebit de proastă ? Sau că medicii de familie despre care domnul președinte spunea în aceeași conferință că "muncesc din greu, fac eforturi, își fac bine treaba" își fac tocmai acea treabă de medic, consultă pacienții, caută diagnosticul și tratamentul potrivit în acele 15 minute de consultație, iar dacă insistă să îi convingă că "avem nevoie, sistemul de sănătate din România, de domniile lor pentru a ne ajuta să distribuie acest card", de fapt îi va împiedica să își facă bine treaba ?

Întrebări despre vaccinuri

Portalul EduMedical.ro a deschis cu ocazia Săptămânii Internaționale a Vaccinării o secțiune în care părinții pot pune întrebări despre vaccinuri și vaccinare. Răspunsurile avizate sunt oferite de medicii de familie, membri ai Societății Naționale de Medicina Familiei - Departamentul profesional-științific - Grupul de vaccinologie.

Întrebările pot fi puse la adresa http://www.edumedical.ro/dezbatere-medic-pacient/.

Spune-ți opinia despre prevenția în sănătate !

Despre sistemul de sănătate avem fiecare o opinie personală. Putem arăta în orice discuție care este problema de fapt și ce trebuie făcut. Adesea arătăm că soluțiile oferite de alții sunt doar pansamente temporare iar cauzele reale sunt de cele mai multe ori ignorate. Știm că în orice problemă este mai bine să ne ocupăm de cauză decât doar să încercăm să eliminăm efectele care vor reveni. În cărțile de medicină acest lucru știut este exprimat prin "Este mai bine să previi decât să tratezi !"

Din păcate în România reformelor continue din sistemul medical și a celor 22 de miniștri ai sănătății în tot atâția ani, acestă expresie este doar folosită, nu și aplicată. Cu atât mai puțin la nivel de politici sanitare. Opinia ta, spusă într-un mod organizat, poate schimba însă politicile sanitare. Implică-te și spune-ți opinia dând click pe acest formular până miercuri, 24 aprilie, ora 17, pentru ca soluțiile tale să ajungă la decidenți !

Inexistența unei strategii naționale în domeniul sănătății, construită în jurul omului sănătos și a ideei de prevenire a îmbolnăvirilor, a adus România în situația ca cea mai mare parte a banilor din Sănătate să fie cheltuită pentru boli și bolnavi. Banii sunt cheltuiți pentru medicamente, internări în spital și intervenții necesare în stadii grave ale bolilor (dializă, stent, transplant)  iar cea mai mare parte a atenției publice este concentrată tot pe subiectul tratamentului, bolilor și bolnavilor. Tema prevenției în Sănătate lipsește aproape în totalitate din politicile de sănătate dar și din atenția publică, cu excepția unor campanii ale societăților profesionale și altor organizații non-guvernamentale.

Cine pierde din această cauză ? Toți cei care au de pierdut atunci când românii sunt bolnavi, nu pot munci, nu sunt productivi, devin deprimați și apatici, consumă cantități din ce în ce mai mari de medicamente, solicită servicii din ce în ce mai complexe și mai costisitoare de îngrijire, necesită atenția unor medici și altor cadre medicale și nemedicale suprasolicitate, nerespectate și prost plătite care sunt forțate să plece din țară.

Cine câștigă din această cauză ? Nu românul bolnav. Nici românul sănătos sau aparent sănătos care știe că, deși îi sunt oprite din salariul brut 5,5 procente "pentru sănătate", în realitate nu vede nici o intervenție pentru menținerea stării sale de sănătate și știe că, în cazul în care el sau cineva drag se va îmbolnăvi, va avea multe reproșuri de făcut sistemului medical pentru modul cum va fi îngrijit. Iar reproșurile vor fi în egală măsură atât pentru sistemul public, unde este asigurat obligatoriu, cât și pentru sistemul privat, unde se poate asigura facultativ, însă știe că nu i se pot rezolva toate problemele de sănătate și, în cazul unei boli mai grave sau complicațiilor, va fi trimis tot în sistemul public.

Opiniile pe care le avem despre aceste subiecte pot și trebuie să fie exprimate într-un cadru organizat. Nu doar pe bloguri, forumuri, Facebook, în comentariile ziarelor online sau în orice altceva care ține de social media. Nici doar în discuțiile cu prietenii. Politicile publice pot fi influențate prin presiune publică. Nu prin acea presiune a străzii, a lozincilor și a marșurilor sau protestelor. Ci prin cea a rapoartelor și recomandărilor societății civile, popularizate prin presă, recomandări care capătă greutate atunci când sunt bazate pe opiniile colectate de la cât mai mulți români interesați de subiect. Opinie care poate fi formulată și trimisă mai rapid decât scrierea unui comentariu sau unui articol pe blog.

Vineri, 26 aprilie 2013, va avea loc la Târgu Mureș audierea publică "Prevenția în Sănătate - Cine câștigă și cine pierde în sistemul de sănătate ?".

Spune-ți opinia în scris direct în formularul simplu de aici până cel târziu miercuri, 24 aprilie, ora 17 !

Opiniile scrise înregistrate pot fi susținute și verbal vineri la Târgu Mureș. Opiniile se vor sintetiza într-un raport sinteză, de către Comisia de Experți a audierii publice, ce va fi făcut public, într-o conferinţă de presă, va fi transmis tuturor celor care au participat la audierea publică la adresa electronică indicată în formularul de înscriere, precum și decidenţilor politici cu responsabilităţi în domeniu.

Implică-te pentru menținerea stării tale de sănătate ! Implică-te pentru ca menținerea stării tale de sănătate să nu mai fie doar responsabilitatea ta, ci elementul central al politicilor de sănătate din România. Înregistrează-ți acum opinia pentru audierea publică aici  !

Spune-le și prietenilor să-și înregistreze opinia și să facă audierea publică de vineri cunoscută. Discuțiile între prieteni sau facilitate de social medica clarifică opiniile personale, însă nu duc la schimbări reale. Schimbarea în sistemul medical românesc apare prin implicare !

Pagina audierii publice conține detalii suplimentare despre procedura de audiere publică și o bibliografie cuprinzătoare pe tema prevenției și sistemului medical românesc.

Diavolul se ascunde în detalii

Așa cum am menționat în mai multe articole de-a lungul anilor, Casa Națională de Asigurări de Sănătate impune o serie de reguli în modul de funcționare a sistemului de asigurări sociale de sănătate. Aceste reguli sunt mai mult sau mai puțin știute și respectate de asigurați și furnizorii de servicii medicale (cabinete, spitale, laboratoare, farmacii și alții). Atât furnizorii cât și CNAS au obligația să informeze asigurații despre aceste reguli. Furnizorii își ornează pereții cu tot felul de afișe informative și consumă aproximativ o treime din timp explicând aceste reguli asiguraților.

CNAS nu își respectă această obligație și adesea chiar dezinformează asiguratul care solicită lămuriri. Dacă solicitarea este făcută în scris, răspunsul scris primit este paragraful din actul normativ, în limbajul juridic dificil de înteles pentru pacientul obișnuit. Numeroși medici de familie reclamă pe forumurile interne de discuții că pacienții au fost informați de funcționarii caselor de asigurări, când s-au dus să ceară lămuriri despre anumite probleme întâmpinate, că își pot și schimba medicul de familie dacă acesta refuză anumite servicii. Chiar și atunci când, în realitate, medicul de familie nu făcea decât să respecte regulile stabilite chiar de casa de asigurări !

Un Top 5 al problemelor generate de această stare de fapt:

1. Rețeta compensată/gratuită neprimită în urma consultației dintr-o policlinică/ambulatoriu de specialitate, cameră de gardă, ambulanță sau în urma internării în spital. Nu doar medicul de familie are dreptul și obligația să prescrie acest tip de rețete ci toți medicii care lucrează într-o unitate care are contract cu casa de asigurări. Mai mult, medicul de familie nu are dreptul să prescrie o rețetă în urma indicației unui alt medic, deoarece fiecare medic are obligația să-și finalizeze consultația proprie fără să delege această responsabilitate unui alt coleg. În cazul pacienților care necesită tratament pentru mai multe luni, medicul de familie va monitoriza evoluția și va continua sau ajusta tratamentul inițiat de alt medic, dar doar începând din a doua lună după externare/consultația acordată de alt medic.

2. Biletul de trimitere neprimit în urma consultației efectuate de alt medic decât cel de familie sau solicitat abuziv. Ca și în cazul rețetelor compensate/gratuite, biletul de trimitere alb-roz care asigură accesul la servicii decontate de casa de asigurări poate și trebuie să fie primit de la toți medicii care lucrează într-o unitate care are contract cu casa de asigurări. Dacă medicul oncolog recomandă un consult la cardiologie sau alergologie, acesta trebuie să înmâneze pacientului biletul alb-roz atât de necesar, scutindu-l astfel pe pacientul aflat în suferință și pe apropiații săi de un drum suplimentar la medicul de familie, de o programare prealabilă la acesta și de întârzierea cu câteva zile a consultului. Biletul solicitat abuziv este întâlnit în situațiile în care, deși pentru boala respectivă pacientul trebuie să fie primit fără bilet de trimitere, medicul/unitatea îl solicită totuși. Bolile respective au fost prevăzute de casa de asigurări în Anexa 9 a Normelor de aplicare a contractului-cadru și includ tumorile maligne până la și după confirmarea diagnosticului, infarctul miocardic, tuberculoza și altele. Pacientul este iarăși pus, prin necunoașterea regulilor de către toți furnizorii, să facă un drum suplimentar și nenecesar la medicul de familie. Medic care nu îi va putea da aceste bilete de trimitere, deoarece ar încălca și el regulile de mai sus.

3. Biletul de trimitere "la cerere". Legea sănătății prevede că doar serviciile medicale considerate necesare de medic pot fi decontate din fondul asigurărilor de sănătate. Dacă pacientul dorește să facă anumite investigații sau consultații contrar opiniei medicului, acestea sunt considerate de casa de asigurări "la cerere" și necesită plata directă din partea pacientului. Medicul nu poate da bilet de trimitere în aceste cazuri, riscând sancțiuni financiare din partea casei de asigurări.

4. Neacordarea concediului medical de câtre medicul care îl recomandă și solicitarea concediului medical în absența unui diagnostic. La fel ca în cazul rețetelor și biletelor de trimitere, și concediile medicale trebuie date de medicul care le recomandă. Alt medic poate doar acorda un număr fix de zile suplimentare, daca starea de sănătate a pacientului impune acest lucru. Acordarea concediului medical în absența unui diagnostic este strict interzisă și supusă sancțiunilor financiare dar și penale. Singura excepție este reprezentată de concediul pentru îngrijire copil, în care parintele poate primi concediu medical în cazul în care copilul în vârstă de până la 9 ani este bolnav.

5. Neconcordanța între starea reală de asigurat a unui pacient și informația disponibilă în Sistemul Informatic Unic Integrat al CNAS. Această problemă face ca asiguratul (pacientul) să nu poată beneficia de drepturile sale (consultație fără plată directă, rețetă cu un anumit grad de compensare ș.a.) decât dacă medicul alege să îl creadă pe cuvânt sau să îi solicite o serie de acte doveditoare și să se și încreadă în veridicitatea acestora. Au existat cazuri în care actele au fost false iar medicul a fost pus de casa de asigurări să plătească întreaga contravaloare a serviciilor, analizelor și medicamentelor recomandate.

Poate cea mai mare problemă generată de necunoașterea regulilor stabilite și impuse de casa de asigurări este apariția conflictelor între medici și pacienți, dialogul purtat pe un ton nepotrivit din ambele direcții și în final schimbarea medicului de familie sau scoaterea de pe listă a pacientului.

Articolele pe aceste teme sunt disponibile în secțiunea Mituri.

Ziua Mondială a Sănătății

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, medicii de familie au amintit într-un comunicat de presă despre importanța controlului tensiunii arteriale în prevenirea apariției hipertensiunii arteriale și complicațiilor sale.

"Dacă ai în familie cel puțin un caz de hipertensiune arterială, dacă nu ți-ai măsurat niciodată tensiunea arterială, dacă nu ești sigur că nu ai hipertensiune, fă un gest simplu, o vizită în cabinetul medicului tău de familie și măsoară-ți corect tensiunea arterială! Cheia succesului este depistarea precoce a hipertensiunii! La fel de importante pentru pacienții deja diagnosticați sunt respectarea unui stil de viață sănătos și a tratamentului pe termen lung.  Ignorarea tratamentului constant și corect, a vizitelor la medic se plătesc, din păcate extrem de scump, în ani de suferință a pacienților și familiilor lor. Dializa, intervențiile chirurgicale la nivel cardiac, tratamentul de lungă durată în urma unui accident vascular cerebral, toate acestea presupun suferință și costuri enorme pentru pacienți și familiile lor, dar si pentru sistemul medical în ansamblu și pot fi evitate cu ajutorul medicilor de familie" - Dr. Rodica Tănăsescu, medic de familie, președinte SNMF.

Inițiativa se înscrie într-o serie de campanii pentru pacienți și promovarea intervențiilor preventive în Sănătate ale medicilor de familie.

Medicul "Mall-Medical" revine !

În urmă cu un an scriam un articol despre medicul de familie din marile centre medicale private pe care-l botezam "medicul Mall-Medical". Asemănarea la care ne-am gândit atunci a fost cu un mall unde clientul găseşte toate serviciile de care are sau nu are nevoie, de la magazine de haine şi încălţăminte până la bijuterii, cadouri, mâncare, cinema şi alte servicii de divertisment.

Iată că echipele de marketing ale acestor mari centre medicale private s-a inspirat se pare din articolul blogului şi acum clienţii mallurilor bucureştene sunt înscriși mai mult fără voia lor pe listele medicului impersonal chiar de pe holurile mallurilor ! La fel ca orice altă promoţie pentru creme de mâini de la Marea Moartă sau de reducere pentru magazine din mall, agenţi de vânzări ai clinicilor private opresc clienţii magazinelor pe hol şi îi întreaba: "Nu vreţi un medic de familie bun ?", "Nu vrei să îţi schimbi medicul de familie ?" "Eşti mulţumit de medicul de familie ?". Datele de identificare şi semnătura clienţilor mallului sunt luate apoi pe tabele. Tabele foarte prețioase pentru clinica privată, și nu pentru că le-ar folosi pentru a trimite apoi materiale informative...

Din mall, să ne mutăm acum cu povestea în cabinetul unui medic de familie independent din Bucureşti. Pacientul programat, cunoscut de medic de 20 de ani, află de la medicul său de familie pe care şi l-a ales în urmă cu foarte mulţi ani, că nu se mai află înscris la el. Medicul său a aflat acest lucru de la casa de asigurări de sănătate, care l-a anunţat că pacientul său s-a transferat la un alt medic, al unui mare centru medical privat. Pacientul este însă stupefiat ! El nu s-a transferat, nu a semnat nici o cerere de transfer, nu a fost la nici un alt medic ! Singurul context în care a vorbit despre un alt medic în ultimele luni a fost când s-a dus într-un weekend la cumpărături şi nişte tineri l-au întrebat acolo în mall dacă este mulţumit de medicul său de familie. A spus că da, că nu doreşte să-l schimbe, apoi şi-a dat datele şi a semnat într-un tabel la fel cum face pentru tot felul de tombole şi sondaje în mall, poate câştigă ceva...

Din păcate, de data aceasta, pacientul nu a câştigat decât drumuri la casa de asigurări pentru a reclama această practică ilegală a medicilor Mall-Medical şi centrelor private în care aceştia lucrează şi pentru a cere să fie transferat la loc pe lista medicului lui de familie, pe care îl cunoaşte şi de care este mulţumit. Însă legea nu permite transferul mai repede de 6 luni la un alt medic, astfel încât pacientul devine captiv al medicului Mall-Medical, cu concursul casei de asigurări care nu observă modul total ilegal în care transferul a avut loc. Un alt drum pe care pacientul îl poate face este şi la colegiul medicilor, unde poate reclama încălcarea codului deontologic de către medicul Mall-Medical, deoarece orice fel de reclamă şi cu atât mai mult aceasta din centrele comerciale încalcă articolele 49 şi 50 ale codului deontologic.

Vi s-a întâmplat să fiţi abordaţi de agenţii de vânzări ai Mall-Medical când vă făceaţi cumpărăturile ? Vi s-a întâmplat să fiţi transferaţi fără voie pe lista unui alt medic de familie ? Ce măsuri aţi luat ?

Alte investigații paraclinice

Investigațiile paraclinice care pot fi recomandate de medicul de familie, în baza asigurării de sănătate oferite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, altele decât analizele de laborator, sunt:

• Ex. radiologie cranian standard 1 incidenţă
• Ex. radiologie cranian în proiecţie specială
• Ex. radiologie părţi schelet în 2 planuri
• Ex. radiologie bazin
• Radiografie de membre
• Ex. radiologie centură scapulară
• Ex. radiologie alte articulaţii fără substanţă de contrast sau funcţionale cu TV
• Ex. radiologie părţi coloană dorsală
• Ex. radiologie părţi coloană lombară
• Ex. radiologie coloană vertebrală completă, fără coloana cervicală
• Ex. radiologie coloana cervicală 1 incidenţă
• Ex. radiologie torace ansamblu
• Ex. radiologie torace osos (sau părţi) în mai multe planuri/Ex. radiologie torace şi organe toracice
• Ex. radiologie vizualizare generală a abdomenului nativ
• Ecografie generală (abdomen + pelvis)
• Ecografie abdomen
• Ecografie pelvis
• EKG
• Mamografie în 2 planuri
• Spirometrie
• Determinarea indicelui de presiune glezna/brat, respectiv deget/brat

Această listă se găsește în Anexa 7 a Normelor de aplicare ale Contractului-cadru de furnizare servicii medicale în relația cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Aceste investigații vă pot fi recomandate în urma deciziei medicului în funcție de simptomele pe care le manifestați și de ghidurile naționale și internaționale. Investigațiile solicitate de pacient sunt considerate servicii medicale "la cerere" și nu pot fi decontate din fondurile casei de asigurări. Pentru acestea există opțiunea plății directe, a unui abonament sau asigurare privată.

Investigațiile din lista de mai sus, la care se adaugă și alte investigații specifice (computer tomograf, RMN, osteodensitometrie osoasă ș.a.), pot fi recomandate, în baza asigurării de sănătate oferite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de toți medicii care au contract cu casa de asigurări, în limita specialității. În cazul în care vă sunt recomandate investigații suplimentare, aveți dreptul să primiți biletul de trimitere pentru investigații (în dublu exemplar, alb-roz) de la medicul care face recomandarea. În cazul în care medicul nu vă poate elibera acest bilet, veți suporta costul integral al investigațiilor recomandate. Medicul de familie nu poate elibera bilet de trimitere pentru investigații recomandate de un alt medic.

Biletul de trimitere pentru investigații are o valabilitate de până la 30 de zile.

Analize medicale de laborator

Analizele medicale de laborator care pot fi recomandate de medicul de familie, în baza asigurării de sănătate oferite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, sunt:

• Hemoleucogramă completă - hemoglobină, hematocrit, numărătoare eritrocite, numărătoare leucocite, numărătoare trombocite, numărătoare reticulocite, formulă leucocitară, indici eritrocitari
• VSH
• Timp Quick, activitate de protrombină
• INR
• Determinare la gravidă a grupului sanguin AB0
• Determinare la gravidă a grupului sanguin Rh
• Anticorpi specifici anti Rh la gravidă
• Uree serică
• Acid uric seric
• Creatinină serică
• Calciu ionic seric
• Calciu seric total
• Magneziemie
• Sideremie
• Glicemie
• Colesterol seric total
• Trigliceride serice
• HDL colesterol
• LDL
• Proteine totale serice
• TGO
• TGP
• Fosfatază alcalină
• Fibrinogenemie
• Bilirubină totală
• Bilirubină directă
• Electroforeza proteinelor serice
• VDRL
• RPR
• Confirmare TPHA
• ASLO
• Proteina C reactivă
• Testare HIV la gravidă
• Ag HBs (screening) – doar la contacți
• Anti-HAV IgM – doar la contacți
• Anti HCV – doar la contacți
• Exudat faringian - Cultură (inclusiv antibiograma pentru culturi pozitive)
• Examen complet de urină (sumar + sediment)
• Urocultură (inclusiv antibiograma pentru culturi pozitive)
• Determinare glucoza urinară
• Determinare proteine urinare
• Examen coproparazitologic (3 probe)
• Coprocultură (inclusiv antibiograma pentru culturi pozitive)
• Examen Babes-Papanicolau

Această listă se găsește în Anexa 7 a Normelor de aplicare ale Contractului-cadru de furnizare servicii medicale în relația cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Aceste analize vă pot fi recomandate în urma deciziei medicului în funcție de simptomele pe care le manifestați și de ghidurile naționale și internaționale. Analizele solicitate de pacient sunt considerate servicii medicale "la cerere" și nu pot fi decontate din fondurile casei de asigurări. Pentru acestea există opțiunea plății directe, a unui abonament sau asigurare privată.

Analizele din lista de mai sus, la care se adaugă și alte analize specifice, pot fi recomandate, în baza asigurării de sănătate oferite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de toți medicii care au contract cu casa de asigurări. În cazul în care vă sunt recomandate analize de laborator, aveți dreptul să primiți biletul de trimitere pentru analize (în dublu exemplar, alb-roz) de la medicul care face recomandarea. În cazul în care medicul nu vă poate elibera acest bilet, veți suporta costul integral al analizelor recomandate. Medicul de familie nu poate elibera bilet de trimitere pentru analize recomandate de un alt medic.

Biletul de trimitere pentru analizele de laborator are o valabilitate de până la 30 de zile. Pacientul are obligaţia ca în termen de 10 zile de la primirea biletului să se prezinte la un laborator de analize. Laboratorul are obligaţia să programeze pacientul. Programarea pentru analize a fost introdusă de casa de asigurări pentru a asigura accesul pacienţilor la analize, chiar şi în situaţia fondurilor insuficiente.

Datele de pe cardul electronic de sănătate

Presa a fost invadată săptămâna aceasta de informații despre cardul electronic de sănătate. Discuțiile și declarațiile se rezumă la prețul cardurilor, cine va acoperi costurile, informațiile necesare și refuzul medicilor de familie de a-l distribui și inscripționa, aceștia dorind doar să-l folosească la fel ca orice alt furnizor de servicii medicale. Ceea ce lipsește total din dezbaterea publică este tema inutilității datelor care vor fi inscripționate pe cip-ul cardului de sănătate.


"Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate se emite pentru dovedirea calităţii de asigurat pentru furnizarea unor servicii medicale" (Articolul 330, alin (2) al Legii Sănătății nr. 95/2006).

Așadar, cardul de sănătate trebuie să fie doar o cheie de acces în sistemul informatic, un simplu dispozitiv de identificare a pacientului și, deși nescris în legislație, un instrument al asiguratorului de control al corectitudinii efectuării serviciilor cerute a fi decontate.

Însa conform legislației prezente, care a fost adoptată de autorităț ignorând toate propunerile medicilor de familie și ale altor membri ai societății civile, cardul a devenit de fapt cu totul altceva: un depozit foarte scump de informații inutile, pe care nici pacienții nu le doresc inscripționate.

Datele medicale care ar trebui înscrise pe cip-ul cardului de sănătate de medicii de familie, conform legislației prezente pe care autoritățile refuză să o modifice, sunt: grupa sanguină, Rh și anumite boli cronice.

Grupa sanguină și Rh sunt analize neincluse în pachetul de analize gratuite de rutină oferite de asigurări. Pentru ca pacientul să afle aceste informații în scopul scrierii lor pe cip-ul cardului trebuie să cheltuiască suplimentar circa 30 lei. Dar această informație nu va fi folosită de fapt niciodată de către cadrele medicale, nici în situații de urgență, deoarece buna practică medicală obligă verificarea grupei sanguine prin teste rapide la patul bolnavului pentru fiecare unitate de sânge, înainte de realizarea unei transfuzii sanguine.

Bolile cu risc vital și bolile cronice, care urmează să fie stabilite de CNAS, reprezintă date medicale confidențiale care vor fi cuprinse în Dosarul Electronic de Sănătate al pacientului. Acest dosar este o fișă medicală electronică pe care CNAS o va dezvolta conform declarațiilor proprii în urmatorii doi ani și pentru care a accesat fonduri europene. Este deosebit de greu de înțeles de ce a apărut obligativitatea introducerii acestor date pe cip-ul cardului. Informația medicală despre bolile pacientului trebuie continută de un sistem informatic foarte bine securizat (cum probabil va fi Dosarul Electronic de Sănătate), nu de cip-ul cardului de sănătate.

Motivul oferit de CNAS pentru prezența bolilor cronice pe card este detaliat în scrisoarea oferită pacienților odată cu cardul: „lipsa inscripţionării pe card a unor date medicale vitale vă poate periclita viaţa în special în situaţiile de urgenţe medico-chirurgicale ! Gândiţi-va bine la posibilele riscuri la care vă expuneți înainte de a vă exprima dezacordul inscripţionării datelor medicale !”. Cum vor avea acces medicii în situațiile de urgență la aceste date dacă pacientul și-a pierdut cunoștința și, pentru securitatea datelor, cardul este prevazut cu cod PIN de 4 cifre ? Amenințarea voalată și panicardă nu mai merită nici un comentariu

Datele nemedicale care trebuie înscrise pe card de medicii de familie, conform legislației prezente pe care autoritățile refuză să o modifice, sunt: acordul sau refuzul de donare de organe în cazul decesului, numele medicului de familie și numărul de telefon al acestuia, numele a doua persoane de contact în caz de urgență și numerele de telefon ale acestora, nominalizate de pacient.

Acceptul donării de organe dupa deces presupune existența unui act notarial de consimtământ făcut de pacient în timpul vieții. Acest act notarial trebuie înregistrat de notar, în ziua elaborării, în Registrul național al donatorilor de organe, țesuturi și celule, pe care Ministerul Sănătății îl gestionează. Aceste prevederi există în Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1158/2012 și existau într-o formă ușor modificată și în Art. 147 și 160 ale Legii Sănătății (95/2006). O simplă interconectare a Registrului național al donatorilor cu sistemul informatic al cardului de asigurat ar fi fost suficientă pentru ca datele despre acceptul de donare să fie înscrise automat pe cardul electronic de asigurat. Ordinul MS menționat anterior prevede însă că "accesarea R.N.D. se va face numai de către angajaţii Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă, structură aflată în cadrul Ministerului Sănătăţii, la solicitarea coordonatorilor de transplant." Așadar, prezența informațiilor despre donarea de organe pe card, unde pot fi accesate de toți furnizorii de servicii medicale, încalcă de fapt legislația prezentă !

Instrucțiunile oferite de CNAS medicilor de familie și pacienților pentru datele înscrise pe cardul de asigurat cu privire la acceptul donării încalcă suplimentar prevederile legale menționate anterior. Pacientului îi este solicitat acordul de donare printr-o simplă bifă și o semnătură pe formularul atașat cardului de asigurat. Medicului de familie îi este solicitat de către CNAS să înscrie pe cip-ul cardului dacă pacientul este de acord cu donarea de organe doar în baza acestei bife și semnaturi pe formular, făra a se menționa necesitatea existenței unui act notarial, așa cum prevăd Legea Sănătății și OMS 1158/2012 !

Numele medicului de familie ar putea fi și în prezent aflat cu ușurință de furnizorii de servicii medicale prin interogarea Sistemului Informatic Unic Integrat care conține și aceste informații. Numărul de telefon al cabinetului medicului de familie este de asemenea disponibil la nivelul casei de asigurări cu care acesta are contract, fiind solicitat în dosarul de contractare. O simplă modificare a SIUI ar permite oricărui cadru medical nu numai accesul rapid la datele de contact ale medicului de familie al pacientului, ci ar putea asigura și o comunicare online între furnizori, printr-un modul de poștă electronică. Poate această facilitate va fi disponibilă în Dosarul Electronic al Pacientului, contra unui cost apreciabil.

Numele și numărul de telefon al persoanelor de contact sunt și în prezent solicitate la internare sau pot fi căutate în situațiile de urgență cu ajutorul Poliției. Aceste date se schimbă frecvent, ceea ce ar face ca pacienții să se adreseze și să solicite medicului de familie reinscripționarea datelor. Medicul de familie acordă consultații medicale curative sau preventive, nu servicii de inscripționare carduri.

Zeci de milioane de euro, bani publici, sunt cheltuite pe cipurile cardurilor. Cipuri pe care medicii de familie ar trebui, conform hotărârii foștilor directori ai CNAS și Ministerului Sănătății, să înscrie date medicale și nemedicale complet inutile. Pacienții sunt informați în formularul care însoțește cardul că trebuie să se prezinte la medicul de familie ori de cate ori doresc modificarea informațiilor scrise pe cipul cardului. CNAS nu a realizat în ultimii ani nici un proiect de informare a pacienților despre drepturile și obligațiile pe care le au ca asigurați, printre care prezentarea la medicul de familie pentru un control de rutină anual, în cadrul căruia pot beneficia și de anumite analize gratuite, dacă sunt necesare, și pentru orice altă problemă medicală, evitând astfel să se prezinte direct la spital sau să solicite ambulanța sau camera de gardă. CNAS informează însă acum toți pacienții că trebuie să se prezinte la medicul de familie ori de cate ori doresc modificarea informațiilor înscrise pe cardul de asigurat.

Reducerea activităților birocratice și cronofage și creșterea importanței medicului de familie rămân, declarativ, prioritatea permanentă a CNAS...

Update: Bugetul 2013 acordat Sănătății prevede suma de 24 milioane euro pentru cardurile de sănătate. Suma necesară pentru rezolvarea crizei citostaticelor este de doar 0,8 milioane euro. Achiziționarea prin licitație publică centralizată a cititoarelor de card nu ar trebui să depășească 4 milioane euro. Distribuirea cardurilor prin Poșta Română, un serviciu de curierat, casele de asigurări de sănătate sau primării poate fi asigurată cu maximum 4 milioane euro. S-ar evita astfel folosirea medicilor de familie ca distribuitori sau, în cuvintele societății profesionale, ca funcționari ai casei de asigurări. Cardul electronic de sănătate este necesar pentru un mai bun control în sistemul sanitar și pentru prevenirea fraudelor, avantaje necontestate până în prezent. Sumele folosite pentru implementarea cardului pot fi însă realiste și mai bine folosite, inclusiv prin eliminarea informațiilor inutile și a birocrației agasante atât pentru medici cât și pentru pacienți. Pot fi folosite inclusiv exemplele altor țări europene care folosesc de mai mulți ani carduri electronice de sănătate, România nefiind un pioner în acest domeniu !

Banii asiguraților

Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duță, a acuzat cu fiecare ocazie medicii de familie că sunt necinstiți, că fură sau că primesc bani nemeritați și că el încearcă să oprească aceste lucruri prin deciziile sale legate de contractul cadru, normele de aplicare și alte ordine ale CNAS.

Medicii de familie au reclamat CNAS la Curtea de Conturi în anul 2011, în urma observațiilor ca bugetul alocat medicinei de familie nu a fost folosit de CNAS integral pentru plata serviciilor oferite de medicii de familie.

Ziarul Cotidianul a publicat ieri în exclusivitate raportul Curții de Conturi care analizează modul cum Lucian Duță a condus CNAS și deciziile pe care le-a luat în legătură cu banii asiguraților.

O altă descoperire a Curții de Conturi este că din totalul de 5,7 miliarde euro, cât ar fi trebuit să fie colectat în Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS) în anul 2011, s-au colectat doar 72%. Adică unii români - printre care liber profesioniști, angajatori și alții - sunt datori cu contribuțiile aferente Sănătății în anul 2011 în valoare de 1,5 miliarde euro !

Pentru comparație, întregul buget alocat de Parlament și de CNAS medicinei de familie în anul 2011 a fost de 0,25 miliarde euro ! Dacă acești bani ar fi fost colectați așa cum prevede legea, ar fi putut fi utilizați pentru a trata și subfinanțarea cronică a medicinei de familie, recunoscută atât de Ministerul Sănătății cât și de CNAS după protestul de 10 zile al medicilor de familie din luna iunie 2011.

Conform legislației române, toți cetățenii sunt considerați asigurați și sunt obligați să contribuie prin plata CAS la FNUASS. Adică la asigurarea de sănătate de stat, atât de intens discutată în ultima săptămână.

Articolul despre raportul Curții de Conturi este online de aproape 24 ore dar până în prezent nu a generat nici o reacție în presă sau în online. Declarația ministrului Nicolăescu despre spitalele private, făcută tot într-o sâmbătă într-o conferință de presă la Târgu Mureș, a generat reacții explozive în mai puțin de 24 de ore. Probabil Vlad Mixich, Cristian Ghinea, Cristian Preda, Vlad Petreanu dar și Cristi Rogozanu și Victor Ciutacu și alții încă nu l-au văzut. Altfel și-ar fi exprimat cu siguranță opinia despre banii Sănătății și ai cetățenilor, la fel de rapid ca în cazul spitalelor private.

Spital privat, asigurare de stat

Declarația făcută ieri de Ministrul Sănătății, dl. Eugen Nicolăescu, a stârnit deja reacții vehemente. Ministrul a anunțat că are în vedere ca de la 1 martie spitalele private să nu mai poată încheia contract cu casele de asigurări sociale de sănătate (CNAS), având astfel acces la fondurile "publice" din FNUASS.

"Cineva care îşi dezvoltă o afacere privată nu şi-o face pe banul public. Când îşi gândeşte business plan-ul respectiv, ca să-şi facă investiţia, se gândeşte ce venituri are din ceea ce poate el, nu din ceea ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă - sau poate printr-o competiţie foarte serioasă şi foarte deschisă, ceea ce mă îndoiesc. Deci, în acest moment, decizia noastră este clară: sectorul public trăieşte din banul public; sectorul privat trăieşte din banul privat." a declarat Ministrul Sănătății, citat de Jurnalul.ro.

Ministrul Nicolăescu are curajul să ridice în spațiul public o temă pe care alți factori de decizie din Sănătate s-au făcut că nu o văd. Concurența neloială pe care serviciile medicale private o fac serviciilor medicale publice. Așa cum am arătat în alte articole de pe blog (Înscrie-te la medicul de familie Mall-Medical !, Analize și consultații "gratuite", "cu discount 60%" !), spitalele și centrele medicale private își fac publicitate și atrag clienții-pacienți folosindu-se de "gratuitățile" oferite de fapt de casa de asigurări sociale de sănătate.

Gratuitățile sunt însă parțiale. Dacă într-un unitate medicală publică taxarea suplimentară a pacientului asigurat este interzisă prin lege, unitățile medicale private taxează suplimentar clienții-pacienți sub pretextul "La privat se plătește totul. Se oferă o reducere dacă ești asigurat și ai bilet de trimitere de la medicul de familie." Serviciile raportate și decontate de spitalele si centrele private prin casele de asigurări sunt prea puțin verificate de CNAS, deși sistemul informatic extrem de complex și cuprinzător SIUI ar putea permite aceste verificări.

Vlad Mixich vorbește în editorialul de astăzi despre toaletele curate și asistentele zâmbitoare din spitalele private, omitând abil câteva lucruri evidente. Spitalul privat își permite să aibă toalete curate și asistente bine plătite și zâmbitoare pentru că pe lângă banii decontați de la asigurările de stat spitalul privat taxează suplimentar clientul-pacient, cu chitanță, în mod legal. Spitalul public nu are voie să taxeze suplimentar pacientul, cu chitanță, iar acei bani sa-i poată investi în curățenia toaletelor și plata angajaților. Spitalul public este limitat de legislație să arate ca un spital privat. Mai este limitat și de corupție și manageri adesea dezinteresați sau incompetenți. Însă ce manager competent acceptă să lucreze într-un spital public pe salariul de bugetar din sistemul sanitar ?

Și alte persoane publice și-au manifestat opinia astăzi referitor la planurile Ministerului, printre care Cristian Ghinea și Cristian Preda. Ambii aduc în discuție concurența loială, în opinia lor, care ar trebui să fie permisă între public și privat. C. Ghinea chiar insistă, sfătuind pe Ministru: "Dom`le, încurajează-le pe alea private. Vezi ce vor ca să presteze mai ieftin, ca să ajungă să se opereze toată lumea acolo. Lasă liberă concurența între stat și privat pentru banii noștri, scopul tău e să ajuți contribuabilii, nu să ajuți spitalele de stat." Care concurență liberă și loială ? Atât Mixich cât și Ghinea aduc în discuție șpaga din spitalele publice vs. taxa cu chitanță din spitalele private uitând din nou abil să menționeze că șpaga este opțională, în timp ce taxa este obligatorie. Sau că spitalul privat își refuză direct și fără negociere clientul-pacient care nu are bani de taxă, chiar daca este asigurat la stat, în timp ce spitalul public nu are voie prin lege să refuze nici un pacient, asigurat sau neasigurat, chiar dacă acest lucru îl face să depășească bugetul primit de la asigurarea de stat.

Este ciudat cum jurnaliștii și formatorii de opinie uită atunci când reacționează la o astfel de declarație că în România cei mai mulți pacienți sunt copii, vârstnici și în general persoane cu venituri mult sub salariul mediu pe economie, care nu pot plăti taxele de spitalizare cerute de spitalele private. În timp ce persoanele care se adresează spitalelor și centrelor private sunt foarte puține, chiar și în condițiile în care, în ultimii ani, aceste unități au avut contract cu casa de asigurări.

Update: A doua zi de comentarii pe marginea declarațiilor venite din partea ministerului a adus câteva opinii echilibrate, cum este cea a lui Cristi Rogozanu. Care pune o întrebare ce atinge esența problemei din spatele deciziei ministeriale: "Vrem sănătate bună pentru puţini sau ceva sănătate pentru toţi?"

La o săptămână după anunț ministrul Nicolăescu răspunde timp de o oră tuturor întrebărilor în emisiunea lui Victor Ciutacu. Înregistrarea emisiunii aici și articolul jurnalistului aici.

Vaccinul antigripal - încă nu este prea târziu

ECDC, Centrul European pentru Controlul Bolilor, a anunțat în ultimele comunicate de presă că de la începutul anului a crescut numărul cazurilor de gripă sezonieră. Recomandarea ECDC este de vaccinare antigripală, ca metoda cu cea mai mare eficacitate în prevenirea gripei. Alte moduri în care putem preveni îmbolnăvirea sunt igiena riguroasă a mâinilor, folosirea batistelor atunci când strănutăm și repausul la domiciliu în cazul apariției simptomelor gripei, pentru a nu îmbolnăvi și alte persoane.

Pe siteul ECDC se află comunicatele de presă săptămânale, informații și materiale informative video despre gripă, în limba engleză.

Ieri, Dr. Cristian Sever Oană, medic de familie în București și fost președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, a vorbit la Ora de știri (TVR 2) despre gripă și importanța vaccinării.

Perioada ideală pentru administrarea vaccinului antigripal este la începutul sezonului rece (lunile septembrie-octombrie) însă este important de știut că vaccinul poate fi făcut și mai târziu, păstrându-și eficacitatea. Cantitatea totală de anticorpi care protejează organismul împotriva virusurilor gripale care circulă în sezonul respectiv este obținută la 2 săptămâni după vaccinare. Anticorpii încep să fie produși din momentul vaccinării. "Încă nu este prea târziu să ne vaccinăm", anunța ECDC săptămâna trecută.

Gripa poate să fie fatală, din cauza complicațiilor grave care pot să apară chiar și la persoanele altfel sănătoase. Medicul de familie vă poate explica diferențele dintre răceala banală (guturai) și gripă și vă poate oferi recomandările corecte pentru tratamentul simptomelor. Guturaiul și gripa sunt infecții virale asupra cărora antibioticele nu au efect și nu trebuie folosite.

Vaccinul antigripal este oferit gratuit de Ministerul Sănătății prin intermediul cabinetelor de medicina familiei. Deși au existat disfuncționalități în achiziția și distribuția vaccinului și în acest an, în prezent mai există doze de vaccin pentru cei care doresc să se protejeze împotriva gripei. Prioritate au copiii, persoanele vârstnice și cele cu boli cronice.

Rețeta electronică devine obligatorie

La 1 ianuarie 2013, peste patru zile, rețeta electronică devine obligatorie în România ! Medicamentele compensate și gratuite vor putea fi prescrise de medicii aflați în contract cu casele de asigurări și eliberate de farmacii doar folosind rețete electronice. Vechile rețete "colorate" alb-roz-verde, pe formularele autocopiante tipizate, își pierd valabilitatea.

Schimbările pe care le veți resimți ca pacient nu sunt foarte mari. În locul vechiului formular de rețetă veți primi începând cu 1 ianuarie 2013 o rețetă tipărită pe o coală obișnuită de hârtie. În farmacie pe această rețetă nu mai este necesar să completați numele, adresa, seria și numărul cărții de identitate, ca pe vechile formulare. Timpul de eliberare al rețetei este redus considerabil. Dacă farmacia nu are toate medicamentele în stoc, vă poate elibera doar o parte din medicamente și un alt exemplar al rețetei pe care sunt restul medicamentelor neeliberate. Cu acest exemplar puteți merge într-o altă farmacie unde exista restul medicamentelor în stoc.

În cazul în care există o pană de curent sau medicul nu are acces la un calculator și o imprimantă, veți primi de la acesta rețeta "offline" - o rețetă pretipărită pe o coală obișnuită de hârtie, pe care medicul va completa cu pixul datele dvs. și medicamentele prescrise, o va semna, parafa și stampila. În continuare pașii sunt cei descriși mai sus. Farmacia are obligația să accepte și acest model de rețetă "offline", indiferent dacă medicul a reușit să transmită rețeta și electronic până în momentul în care dvs. ați ajuns în farmacie.

Aceste precizări au fost făcute și în comunicatul de presă al CNAS și în secțiunea dedicată rețetei electronice pe siteul CNAS.

Toate celelalte reguli privind rețetele compensate rămân neschimbate. Acestea au mai fost prezentate în articole anterioare:

Câte zile este valabilă o rețetă ?

Toți medicii (de familie, de alte specialități din policlinici sau spital) au obligația să prescrie rețete compensate sau gratuite.

Medicii nu au voie să transcrie pe rețete compensate medicamentele scrise pe rețete simple de alți medici.

Amenzi pentru medicii care nu respectă regulile privind prescrierea rețetelor.

Medicul de familie salvează vieți

Presa semnala ieri, ca și în anii trecuți, situațiile medicale deosebite întâlnite în satele izolate de nămeți. 

"Trei femei au născut la dispensarele săteşti pentru că ambulanţele nu au putut să le transporte la maternitatea Spitalului Judeţean"

Fără a avea informații certe în acest sens oferite de presă, putem doar presupune că totuși în acele dispensare sătești exista și un cadru medical, o asistentă medicală sau o moașă, deși mai plauzibil este să fi existat un medic. Un medic de familie cu un cabinet medical individual, privat, în contract cu casa de asigurări de sănătate județeană. Termenul de dispensar sătesc este învechit și nu mai reflectă realitatea, întrucât adesea mai există un singur cabinet, administrat în totalitate de medicul de familie, fără ajutor din partea primăriei sau oricărei alte autorități a statului. Adesea chiar și fără un beneficiu financiar, acele sporuri de rural promise dar rareori și acordate.

O altă știre confirmă această presupunere:

"Ieri, in mai multe comune, ambulantele nu au putut ajunge la bolnavi. O gravida din comuna Voinesti a fost transportata pana la dispensarul din localitate, unde medicul de familie urma sa ii acorde ingrijiri medicale. Salvarea nu a putut patrunde in zona. Pentru bolnavii din comunele unde drumurile sunt blocate de nameti, conducerea Serviciului de Ambulanta Iasi a hotarat ca acestia sa fie transportati pana la dispensarul din localitate, unde asistentul medical sau medicul va acorda ingrijiri medicale."

Și medicii de familie salvează vieți. O fac în liniște, știuți doar de pacienții lor. Fără presă, fără sirene colorate și uniforme roșii care atrag atenția pentru știrile din prime time. În satele țării, în care se află jumătate din populația României, îngrijirile medicale zilnice sunt oferite doar de medicii de familie și asistentele lor. Iar în perioadele când condițiile meteorologice sunt nefavorabile, chiar și situațiile de urgență sunt rezolvate tot de aceștia, pentru ca ambulanțele, SMURD-ul și elicopterele adesea nu pot ajunge la bolnavi. Medicul de familie și asistenții medicali sunt însă în cabinet, fie pentru că locuiesc în sat, fie pentru că n-au mai plecat de la cabinet când s-a stricat vremea. 

Rolul vaccinului BCG

Ministerul Sănătății a anunțat săptămâna trecută reluarea vaccinării BCG împotriva tuberculozei (TBC). Aceasta a fost întreruptă în luna noiembrie în urma reportajelor din presă despre reacțiile adverse întâlnite  la câțiva nou născuți vaccinați în maternitate în primele zile după naștere.

Decizia Ministerului Sănătății a fost sistarea vaccinării și solicitarea opiniei unor experți străini. Aceștia au confirmat că reacțiile adverse întâlnite au fost minore, obișnuite și nu prezintă un risc pentru sănătatea copiilor. Frecvența reacțiilor adverse întâlnite în România a fost de mai puțin de 1 din 1000 de nou născuți vaccinați.

Discuțiile de pe marginea acestor decizii au readus în prim plan problema refuzului vaccinării. O temă mai puțin discutată este cea a motivelor care stau la baza programelor naționale de vaccinare, existente în toate țările, și anume bolile care pot fi prevenite prin vaccinare. Într-un comunicat al organizației profesionale a medicilor de familie, aceștia amintesc despre complicațiile care ar fi trebuit să mai existe doar în cărțile de medicină: meningita tuberculoasă și miliara. Dr. Cristian Sever Oană, medic de familie și fost președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, scrie într-un editorial publicat astăzi "Umbrele trecutului ne urmăresc încă!". 

Și probabil vor continua să o mai facă, atât timp cât Ministerul Sănătății nu va înțelege importanța unei achiziții constante, fără sincope, a dozelor de vaccin din Programul Național de Imunizare - știut fiind că în fiecare an există perioade în care acestea nu sunt distribuite de Direcțiile de Sănătate Publică medicilor de familie, școlari și celor din maternități. Și atât timp cât Ministerul Sănătății și alte instituții și organizații nu vor înțelege importanța apariției unor programe naționale, bine organizate, de promovare a importanței vaccinării.

Sănătatea nu face rating

La Palatul Parlamentului are loc astăzi o dezbatere pe tema Sănătății. Organizatorul este unul dintre cele mai mari trusturi de presă din România - Intact. Evenimentul a fost anunțat în urmă cu câteva săptămâni pentru prima oară. De atunci a mai fost anunțat, anemic, doar în urmă cu câteva zile pe siteurile Antena 1, Antena 3 si Jurnalul Național. O dezbatere pe tema Sănătății, într-un an electoral, la care participa toți factorii de decizie și o mare parte din actorii importanți din sistemul de sănătate ar fi trebuit, cel puțin teoretic, să beneficieze de o promovare mult mai bună. Mai ales din partea trustului de presă care organizează evenimentul !

Printre participanți sunt primul ministru, care în același timp este și ministrul interimar al Sănătății (Ponta), subscretari de stat din ministerul Sănătății și Finanțelor (Arafat, Gherghina), un fost ministru al Sănătății (Nicolaescu), europarlamentari (Bușoi, Sârbu), manageri ai firmelor de asigurări, de medicamente, manageri de spital, cadre universitare, reprezentanți ai asociațiilor de pacienți.

În ciuda lipsei de promovare pre-eveniment, ar fi fost de așteptat ca măcar în ziua dezbaterii televiziunile să transmită live cele mai fierbinți declarații ale participanților. Sau măcar înregistrări, în cadrul edițiilor de știri difuzate din oră în oră. Pe siteurile și posturile TV ale trustului de presă este însă liniște. Antena 3 a transmis live de pe holul Palatului Parlamentului doar în prima oră a evenimentului. Apoi, nimic despre Sănătate, timpul de emisie fiind ocupat de "breaking news"-uri despre furtuna Sandy, atacul cu topor de la oficiul poștal, nașii CFR, decizia Senatului pentru Mircea Diaconu și ancheta DNA pentru gala Bute.

Probabil pentru că Sănătatea nu face rating. Sau nu face rating de una singură. Pentru că dacă adaugăm scandalurile din Sănătate atunci apare și ratingul.

O astfel de dezbatere, cu asemenea participanți, organizată de unul dintre cele mai mari trusturi de presă, ar fi trebuit să monopolizeze pentru o zi, poate chiar două, toate posturile de televiziune. Mai ales când dezbaterea își propune să "decidem împreună dacă 2013 este anul în care sistemul de sănătate din România oferă doar o listă de aşteptare pentru moarte sau o şansă reală la viaţă!"

Cum facem ca Sănătatea să facă rating ? Cum punem problemele din Sănătate, de la lipsa de educație medicală a românilor până la subfinanțarea cruntă, și mai ales soluțiile pentru aceste probleme, pe agenda publică și pe agenda politică în România ?

P.S.: O absență notabilă în programul dezbaterii - reprezentanți ai medicinei de familie. Probabil organizatorii au considerat că nu este necesar să ia cuvântul și aceștia. În fond nu reprezintă decât o treime din numărul total de medici care mai profesează în România și asigură accesul întregii populații la asistență medicală de bază, oferind zilnic consultații pentru peste 200.000 români. Cu totul neimportant într-o dezbatere pe tema Sănătății în România.

Erorile SIUI, mereu în actualitate

Despre Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) care gestionează evidența persoanelor asigurate pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate am mai scris pe blog cu numeroase ocazii. Pentru acest sistem informatic statul român a cheltuit până în prezent 103 milioane euro (+TVA!). Erorile sale continuă să fie de actualitate, chiar și la aproape doi ani de la mult trâmbițata relansare a sistemului, acesta aflandu-se acum în varianta 2.0.

Presa continuă să scrie despre erorile sistemului care crează disconfort pacienților și medicilor. Mai mult decât atât, sistemul aduce și prejudicii financiare cabinetelor medicale, întrucât acestea sunt somate de casele de asigurări să returneze o parte din sumele primite sau chiar să plătească contravaloarea unor rețete sau servicii, prestate cu bunăcredință pacienților care le-au solicitat, în baza evidențelor din SIUI despre persoanele asigurate. 

Pe scurt, medicii află cu o întârziere de câteva luni, uneori ani, că o parte dintre pacienți erau de fapt neasigurați în momentul în care medicii au acordat consultații finalizate cu eliberarea unei rețete, deși consultând SIUI în acel moment pacienții apăreau ca fiind asigurați ! Casa de asigurări consideră că în acest caz medicii nu trebuiau să solicite decontarea consultației și nici să elibereze rețeta compensată, de acestea beneficiind doar pacienții asigurați. Chiar dacă medicii aveau certitudinea în acel moment, datorită consultării în timp real a SIUI (prin conexiune internet și semnătură electronică sau pe baza fișierului oferit lunar chiar de casa de asigurări), că pacienții erau asigurați. Pentru a contesta acestă situație aberantă, medicii nu au altă cale decât cea juridică.

Medicii de familie au solicitat CNAS să rezolve aceste erori de mai multe ori în ultimii 5 ani însă fără succes. Așa cum au avertizat, aceste erori au fost preluate și în proiectul rețetei electronice, deoarece și rețeta electronică verifică dacă pacientul este asigurat tot cu ajutorul SIUI. Același avertisment a fost adus și în legătură cu cardul național de asigurări de sănătate, un proiect finanțat din fonduri europene de 80 milioane lei. Cardul se va baza pe aceleași informații eronate aflate în SIUI, pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu face nici un efort să le recunoască și să le corecteze. În contractele dintre casele de asigurări și cabinetele medicale nu există nici o penalitate pentru casa de asigurări, în cazul în care datele legate de calitatea de asigurat furnizate prin intermediul SIUI sunt eronate. Penalitățile există doar pentru cabinetele medicale, pentru aproape fiecare pas făcut în contractul cu casa de asigurări.

Calendarul (schema) de vaccinare (22 august 2012)

Schema națională de imunizare (vaccinare) a Ministerului Sănătății a fost schimbată din nou pe 22 august 2012. Dozele de vaccin și vârstele la care se efectuează vaccinarea nu au fost schimbate, modificările vizând doar cadrul medical care realizează imunizarea. Modificarea din 1 iunie muta vaccinările elevilor din școli la medicul de familie la care era înscris elevul. Ministerul Sănătății a decis să revină asupra ordinului, păstrând vaccinarea elevilor în campaniile școlare, efectuată de medicul școlar. În unitățile de învătământ unde nu există medic școlar, vaccinarea va putea fi realizată de un medic de familie, în baza unui contract distinct de prestări servicii pe care primăria îl va încheia cu un medic de familie.

Noul calendar de vaccinare în vigoare de la 22 august 2012 este următorul:

   

	Vârsta recomandată	Vaccinul	Comentarii
	Primele 24 de ore 2-7 zile	Hep B BCG	În maternitate
	2 luni	DTPa-VPI-Hib-Hep B	Medic de familie
	4 luni	DTPa-VPI-Hib	Medic de familie
	6 luni	DTPa-VPI-Hib-Hep B	Medic de familie
	12 luni	DTPa-VPI-Hib, RRO	Medic de familie
	4 ani*)	DTPa	Medic de familie
	6 ani**)	DTPa-VPI	Campanii şcolare
	7 ani (în clasa I)	RRO	Campanii şcolare
	9 ani***)	VPI	Campanii şcolare
	14 ani	dT	Campanii şcolare

   *) Se realizează în anul 2012 până la epuizarea stocurilor de vaccin existent în teritoriu.
   **) Pentru copiii în vârstă de 6 ani neînscrişi în învăţământul primar sau la care se înregistrează abandon şcolar vaccinarea se poate efectua de către medicul de familie.

   ***) Se realizează până în anul 2014.

  NOTĂ: Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza numai seringi de unică folosinţă.

    Abrevieri:

    DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular

    VPI = vaccin polio inactivat

    Hep B = vaccin hepatitic B

    DTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelularpoliomielitic-Haemophilus B

    DTPa-VPI-Hib-Hep B = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B

    RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion

    BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin

    dT = vaccin diftero-tetanic pentru adulţi

Așa cum menționam într-un articol precedent, aceste vaccinări se efectuează fără costuri suplimentare, fiind finanțate de Ministerul Sănătății. Dacă părinții doresc un alt tip de vaccin (de la alt producător) decât cel furnizat medicilor de familie sau medicilor școlari de către Direcțiile de Sănătate Publică din subordinea ministerului, sau alte vaccinuri suplimentare, își pot cumpăra dozele de vaccin din farmacii sau de la distribuitori. Atenție ! Vaccinurile trebuie păstrate și transportate în anumite condiții, menționate pe ambalaj. Întrebați în farmacie sau distribuitorul despre condițiile de depozitare și transport ! 

Este recomandat ca vaccinările să se efectueze în spații dedicate (puncte de vaccinare, camere de tratament) din unități sanitare autorizate, în urma unei consultații medicale realizate de medicul de familie sau pediatru. Orice vaccinare trebuie obligatoriu menționată în Carnetul de vaccinări al copilului de către medicul care a efectuat-o, care trebuie să semneze și să aplice parafa de medic. În lipsa acestei dovezi de vaccinare din Carnetul de vaccinări pentru fiecare doză din schema națională, medicul de familie nu poate elibera adeverințe sau fișe medicale pentru înscrierea la grădiniță, școală sau solicitate de autorități din străinătate din care să reiasă că toate vaccinările din schema națională au fost realizate.

Adeverințe pentru grădiniță sau școală

Așa cum menționam într-unul din primele articole de pe blog, adeverințele și fișele solicitate de grădinițe, școli, licee, facultăți și orice alte instituții nu sunt acoperite de asigurările sociale de sănătate și necesită plata directă a persoanei care le solicită. Prețul acestor adeverințe este cel stabilit de fiecare unitate medicală sau medic, reprezentând un serviciu în regim privat.

Aceste informații au fost recent confirmate și de medicul-șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Dr. Marius Filip, pentru Mediafax.

"Orice adeverinţă care atestă starea de sănătate se plăteşte. Este vorba despre adeverinţă medicală sau aviz medical pentru grădiniţă, pentru şcoală, pentru tabără, pentru căsătorie, pentru şcoala de şoferi. În schimb, dacă este vorba despre un copil bolnav care are nevoie de investigaţii sau adeverinţă medicală, acestea sunt eliberate gratuit."

Dr. Marius Filip a acordat un interviu și pentru Radio România Actualități pe aceeași temă.

Interpretarea datelor CNAS

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a oferit presei date privind utilizarea rețetei electronice în prima lună de funcționare a noului sistem. Din aceste date aflăm că la nivel național au fost prescrise aproape 85.000 de rețete electronice în luna iulie 2012.

Care este interpretarea acestor date ? O primă interpretare ar fi că din totalul de rețete prescrise într-o lună (~3.400.000 conform datelor CNAS) în mod obișnuit în România, procentul celor electronice a fost de doar 2,5%. Așa cum explicam într-un articol anterior, procentul este justificat de imposibilitatea majorității farmaciilor de a elibera aceste rețete electronice - medicii ar prescrie electronic mai mult dacă pacienții ar găsi farmacii în care să li se elibereze rețeta electronică. De altfel și președintele CNAS, dr. Doru Bădescu, declara cu câteva zile înainte de introducerea sistemului ca se așteaptă la o adoptare treptată a rețetei electronice în perioada iulie-decembrie, cu doar 10% rețete prescrise electronic în prima lună.

Ce date a mai oferit CNAS presei ?

"În clasamentul alcătuit după numărul de reţete electronice conduce Capitala, unde Casa de Asigurări de Sănătate a centralizat 8.127 prescrieri şi 4.436 reţete eliberate. Urmează Casa de Asigurări de Sănătate Dâmboviţa (5.015 prescrieri şi 3.355 eliberate) şi cele din Cluj (4.583 prescrieri şi 3.227 eliberate), Iaşi (4.526 prescrieri şi 3.162 eliberate), Teleorman (4.551 prescrieri şi 3.119 eliberate), Argeş (4.037 prescrieri şi 2.893 eliberate) şi Braşov (3.770 prescrieri şi 2.372 eliberate)."

Ce putem înțelege din aceste date ? În mod evident, doar ceva mai mult de jumătate dintre rețetele electronice prescrise de medici au fost eliberate de farmacii. Motivele sunt cele menționate anterior. O observație relevantă este cea că un procent (necunoscut dar probabil mic) de rețete prescrise nu ajung să fie eliberate oricum de farmacii, deoarece pacienții renunță la ele sau întârzie prezentarea la farmacie și acestea expiră. Fiecare rețetă are o anumită perioadă de valabilitate, așa cum am prezentat într-un articol anterior. Un alt lucru care poate fi înțeles din aceste date este mai puțin evident. Acela că cele aproximativ 20-30.000 rețete electronice prescrise și neeliberate de farmacii, cu excepția procentului mic menționat mai sus la care pacienții au renunțat, au fost de fapt returnate medicilor de către pacienți cu solicitarea să le fie refăcută rețeta în sistem clasic. După ce au căutat o farmacie unde să le poată fi eliberată rețeta pacienții s-au întors la medici, iar medicii au fost nevoiți să anuleze rețetele în sistemul electronic de prescriere și să le rescrie în formatul clasic, pe formularele tipizate autocopiante în trei exemplare.

Să sperăm că până la introducerea obligatorie și exclusivă a rețetei electronice de la 1 ianuarie 2013 aceste probleme se vor rezolva iar datele oferite presei de CNAS vor fi complete și cu imperfecțiunile sistemului, fără să mai fie necesare interpretări.