Datele de pe cardul electronic de sănătate

Presa a fost invadată săptămâna aceasta de informații despre cardul electronic de sănătate. Discuțiile și declarațiile se rezumă la prețul cardurilor, cine va acoperi costurile, informațiile necesare și refuzul medicilor de familie de a-l distribui și inscripționa, aceștia dorind doar să-l folosească la fel ca orice alt furnizor de servicii medicale. Ceea ce lipsește total din dezbaterea publică este tema inutilității datelor care vor fi inscripționate pe cip-ul cardului de sănătate.


"Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate se emite pentru dovedirea calităţii de asigurat pentru furnizarea unor servicii medicale" (Articolul 330, alin (2) al Legii Sănătății nr. 95/2006).

Așadar, cardul de sănătate trebuie să fie doar o cheie de acces în sistemul informatic, un simplu dispozitiv de identificare a pacientului și, deși nescris în legislație, un instrument al asiguratorului de control al corectitudinii efectuării serviciilor cerute a fi decontate.

Însa conform legislației prezente, care a fost adoptată de autorităț ignorând toate propunerile medicilor de familie și ale altor membri ai societății civile, cardul a devenit de fapt cu totul altceva: un depozit foarte scump de informații inutile, pe care nici pacienții nu le doresc inscripționate.

Datele medicale care ar trebui înscrise pe cip-ul cardului de sănătate de medicii de familie, conform legislației prezente pe care autoritățile refuză să o modifice, sunt: grupa sanguină, Rh și anumite boli cronice.

Grupa sanguină și Rh sunt analize neincluse în pachetul de analize gratuite de rutină oferite de asigurări. Pentru ca pacientul să afle aceste informații în scopul scrierii lor pe cip-ul cardului trebuie să cheltuiască suplimentar circa 30 lei. Dar această informație nu va fi folosită de fapt niciodată de către cadrele medicale, nici în situații de urgență, deoarece buna practică medicală obligă verificarea grupei sanguine prin teste rapide la patul bolnavului pentru fiecare unitate de sânge, înainte de realizarea unei transfuzii sanguine.

Bolile cu risc vital și bolile cronice, care urmează să fie stabilite de CNAS, reprezintă date medicale confidențiale care vor fi cuprinse în Dosarul Electronic de Sănătate al pacientului. Acest dosar este o fișă medicală electronică pe care CNAS o va dezvolta conform declarațiilor proprii în urmatorii doi ani și pentru care a accesat fonduri europene. Este deosebit de greu de înțeles de ce a apărut obligativitatea introducerii acestor date pe cip-ul cardului. Informația medicală despre bolile pacientului trebuie continută de un sistem informatic foarte bine securizat (cum probabil va fi Dosarul Electronic de Sănătate), nu de cip-ul cardului de sănătate.

Motivul oferit de CNAS pentru prezența bolilor cronice pe card este detaliat în scrisoarea oferită pacienților odată cu cardul: „lipsa inscripţionării pe card a unor date medicale vitale vă poate periclita viaţa în special în situaţiile de urgenţe medico-chirurgicale ! Gândiţi-va bine la posibilele riscuri la care vă expuneți înainte de a vă exprima dezacordul inscripţionării datelor medicale !”. Cum vor avea acces medicii în situațiile de urgență la aceste date dacă pacientul și-a pierdut cunoștința și, pentru securitatea datelor, cardul este prevazut cu cod PIN de 4 cifre ? Amenințarea voalată și panicardă nu mai merită nici un comentariu

Datele nemedicale care trebuie înscrise pe card de medicii de familie, conform legislației prezente pe care autoritățile refuză să o modifice, sunt: acordul sau refuzul de donare de organe în cazul decesului, numele medicului de familie și numărul de telefon al acestuia, numele a doua persoane de contact în caz de urgență și numerele de telefon ale acestora, nominalizate de pacient.

Acceptul donării de organe dupa deces presupune existența unui act notarial de consimtământ făcut de pacient în timpul vieții. Acest act notarial trebuie înregistrat de notar, în ziua elaborării, în Registrul național al donatorilor de organe, țesuturi și celule, pe care Ministerul Sănătății îl gestionează. Aceste prevederi există în Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1158/2012 și existau într-o formă ușor modificată și în Art. 147 și 160 ale Legii Sănătății (95/2006). O simplă interconectare a Registrului național al donatorilor cu sistemul informatic al cardului de asigurat ar fi fost suficientă pentru ca datele despre acceptul de donare să fie înscrise automat pe cardul electronic de asigurat. Ordinul MS menționat anterior prevede însă că "accesarea R.N.D. se va face numai de către angajaţii Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă, structură aflată în cadrul Ministerului Sănătăţii, la solicitarea coordonatorilor de transplant." Așadar, prezența informațiilor despre donarea de organe pe card, unde pot fi accesate de toți furnizorii de servicii medicale, încalcă de fapt legislația prezentă !

Instrucțiunile oferite de CNAS medicilor de familie și pacienților pentru datele înscrise pe cardul de asigurat cu privire la acceptul donării încalcă suplimentar prevederile legale menționate anterior. Pacientului îi este solicitat acordul de donare printr-o simplă bifă și o semnătură pe formularul atașat cardului de asigurat. Medicului de familie îi este solicitat de către CNAS să înscrie pe cip-ul cardului dacă pacientul este de acord cu donarea de organe doar în baza acestei bife și semnaturi pe formular, făra a se menționa necesitatea existenței unui act notarial, așa cum prevăd Legea Sănătății și OMS 1158/2012 !

Numele medicului de familie ar putea fi și în prezent aflat cu ușurință de furnizorii de servicii medicale prin interogarea Sistemului Informatic Unic Integrat care conține și aceste informații. Numărul de telefon al cabinetului medicului de familie este de asemenea disponibil la nivelul casei de asigurări cu care acesta are contract, fiind solicitat în dosarul de contractare. O simplă modificare a SIUI ar permite oricărui cadru medical nu numai accesul rapid la datele de contact ale medicului de familie al pacientului, ci ar putea asigura și o comunicare online între furnizori, printr-un modul de poștă electronică. Poate această facilitate va fi disponibilă în Dosarul Electronic al Pacientului, contra unui cost apreciabil.

Numele și numărul de telefon al persoanelor de contact sunt și în prezent solicitate la internare sau pot fi căutate în situațiile de urgență cu ajutorul Poliției. Aceste date se schimbă frecvent, ceea ce ar face ca pacienții să se adreseze și să solicite medicului de familie reinscripționarea datelor. Medicul de familie acordă consultații medicale curative sau preventive, nu servicii de inscripționare carduri.

Zeci de milioane de euro, bani publici, sunt cheltuite pe cipurile cardurilor. Cipuri pe care medicii de familie ar trebui, conform hotărârii foștilor directori ai CNAS și Ministerului Sănătății, să înscrie date medicale și nemedicale complet inutile. Pacienții sunt informați în formularul care însoțește cardul că trebuie să se prezinte la medicul de familie ori de cate ori doresc modificarea informațiilor scrise pe cipul cardului. CNAS nu a realizat în ultimii ani nici un proiect de informare a pacienților despre drepturile și obligațiile pe care le au ca asigurați, printre care prezentarea la medicul de familie pentru un control de rutină anual, în cadrul căruia pot beneficia și de anumite analize gratuite, dacă sunt necesare, și pentru orice altă problemă medicală, evitând astfel să se prezinte direct la spital sau să solicite ambulanța sau camera de gardă. CNAS informează însă acum toți pacienții că trebuie să se prezinte la medicul de familie ori de cate ori doresc modificarea informațiilor înscrise pe cardul de asigurat.

Reducerea activităților birocratice și cronofage și creșterea importanței medicului de familie rămân, declarativ, prioritatea permanentă a CNAS...

Update: Bugetul 2013 acordat Sănătății prevede suma de 24 milioane euro pentru cardurile de sănătate. Suma necesară pentru rezolvarea crizei citostaticelor este de doar 0,8 milioane euro. Achiziționarea prin licitație publică centralizată a cititoarelor de card nu ar trebui să depășească 4 milioane euro. Distribuirea cardurilor prin Poșta Română, un serviciu de curierat, casele de asigurări de sănătate sau primării poate fi asigurată cu maximum 4 milioane euro. S-ar evita astfel folosirea medicilor de familie ca distribuitori sau, în cuvintele societății profesionale, ca funcționari ai casei de asigurări. Cardul electronic de sănătate este necesar pentru un mai bun control în sistemul sanitar și pentru prevenirea fraudelor, avantaje necontestate până în prezent. Sumele folosite pentru implementarea cardului pot fi însă realiste și mai bine folosite, inclusiv prin eliminarea informațiilor inutile și a birocrației agasante atât pentru medici cât și pentru pacienți. Pot fi folosite inclusiv exemplele altor țări europene care folosesc de mai mulți ani carduri electronice de sănătate, România nefiind un pioner în acest domeniu !

SIUI reclamat și de alți medici

Și medicii din ambulatoriul de specialitate critică problemele Sistemului Informatic Unic Integrat și birocrația excesivă pe care SIUI ar fi trebuit să o elimine, într-un articol publicat de medicalmanager.ro.

O treime din medicii de familie au rezolvat o parte din problema birocrației folosind softuri de cabinet, create special pentru activitatea medicală dintr-un cabinet de medicina familiei. Acestea sunt plătite de medicii de familie și sunt compatibile cu SIUI, conform cerințelor CNAS. În proiectul inițial de informatizare a sistemului sanitar era prevăzută și achiziționarea de astfel de softuri de cabinet, după dotarea medicilor de familie cu laptopuri și imprimante pentru raportarea datelor statistice colectate în cadrul Programului Național de Evaluare a Stării de Sănătate. Schimbarea ministrului a blocat însă această inițiativă iar medicii au achiziționat din fonduri proprii aceste softuri, dacă au avut posibilitatea financiară.

Neasigurat în SIUI

"Ce pot face dacă medicul îmi spune că apar neasigurat în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), deşi în realitate sunt asigurat ?"

Pasul 1. Vizitaţi portalul SIUI-CNAS şi verificaţi cum apăreţi în baza de date online a CNAS.

Pasul 2. Dacă apăreţi neasigurat, vi se va cere şi codul de parafă al medicului de familie la care sunteţi înscris. Dacă îl cunoaşteţi, introduceţi-l şi portalul va genera un fişier .PDF pentru tipărire. Codul de parafă are 6 cifre sau o literă şi 5 cifre şi se află pe parafa (ştampila) medicului, pusă pe orice document eliberat de medic.

Acest document poate fi tipărit şi de medicul de familie în cabinet, dacă deţine tehnica de calcul necesară şi acces internet.

Pasul 3. Cu documentul de la Pasul 2. şi cu actele necesare dovedirii calităţii de asigurat trebuie să vă prezentaţi la Casa de Asigurări de Sănătate de care aparţineţi, la departamentul Evidenţă Asiguraţi, şi să solicitaţi să fie făcute corecturile necesare. Pentru siguranţă, cereţi apoi funcţionarului şi o adeverinţă de asigurat care să confirme modificarea.

Atenţie ! Este posibil ca funcţionarii casei de asigurări să vă spună că modificarea de la Pasul 3. trebuie sau poate fi făcută şi de medicul de familie. Această informaţie este falsă ! Medicii şi furnizorii de servicii în general nu au drepturi de editare în baza de date SIUI, nu pot face modificări privind calitatea de asigurat. Singurii care pot face aceste modificări sunt funcţionarii casei de asigurări.

Cu toate acestea, este posibil ca peste câteva luni (în general 3) să apăreţi din nou ca neasigurat în SIUI, caz în care va trebui să reluaţi toţi paşii, altfel nu veţi putea beneficia de drepturile de asigurat. Pe măsură ce SIUI este implementat în tot sistemul sanitar, erorile din bazele de date vă vor împiedica să vă ridicaţi reţetele compensate de la farmacii, să beneficiaţi de consultaţii fără plată la medicul de familie sau din ambulatoriul de specialitate şi de reţete şi bilete de trimitere, de analize de laborator fără plată sau de internări în spital fără plată.

Din păcate, medicul dvs. de familie nu vă poate ajuta mai mult în legătură cu modul în care apăreţi în baza de date. Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) aparţine Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi doar aceasta, în calitate de plătitor al programului informatic, poate solicita şi efectua modificări, mai ales modificările din baza de date cu evidenţa asiguraţilor.

Modificări la concediul medical

În şedinţa de Guvern din 14 aprilie 2010 a fost aprobată Ordonanţa de Guvern care modifică modalitatea de acordare a concediilor medicale (Ordinul 158 2005).

Noutăţile aduse în cabinetul medicului de familie sunt reducerea numărului de zile pentru care poate fi acordat concediu medical de către medicul de familie, de la 45 la 30 de zile şi obligaţia pacientului de a semna o declaraţie pe proprie răspundere.

Conform Ministerului Sănătăţii, "declaraţia pe propria răspundere cuprinde numele si prenumele beneficiarului de concediu medical, CNP-ul acestuia , unitatea angajatoare şi functia pe care o ocupă. Prin aceasta pacientul declară că este de acord cu următoarele: să anunţe angajatorul cu privire la incapacitatea de muncă în termen de 24 de ore de la obţinerea certficatului de concediu medical precum şi datele medicului, să indice adresa de reşedinţă aleasă pe toată perioada concediului medical, să fie prezent la adresa indicată cu excepţia situaţiilor justificate cu documente medicale pentru efectuarea de tratament medical, că poate fi vizitat, la adresa indicată, de persoanele îndrituite de lege, în intervalele orare 08.00-11.00; 12.00-17.00 si 18.00-20.00. Tot în aceasta declaraţie beneficiarul concediului medical semnează că este de acord ca în cazul nerespectarii condiţiilor de mai sus, să respecte rigorile legii. În declaraţia pe proprie răspundere medicul prescriptor va menţiona dacă există vreun tratament care impune părăsirea domiciliului sau a adresei indicate." O copie a declaraţiei poate fi solicitată de angajator sau de CNAS.

O altă noutate este creşterea cuantumului amenzilor pentru acordarea nejustificată a concediului medical, între 5000 şi 10000 lei.

Recomandăm şi articolul Despre concediile medicale, cu informaţii despre actele necesare şi condiţiile în care se poate beneficia de concediu medical, precum şi despre practica ilegală a unor angajatori de a solicita emiterea concediilor medicale de un anumit medic, agreat de angajator.

Presa: Medic sancţionat pentru raportări incomplete

Preşedintele/director al CJAS, dr. Liviu Mocanu, a declarat că medicul nu a respectat prevederile legale, motiv pentru care s-a decis sancţionarea sa, de început cu 10%, fiind la prima abatere.

„Doctorul care colaborează cu noi avea prestaţiile medicale înscrise doar pe calculator, nu şi în registrul de consultaţii, aşa cum este normal”, a mai spus preşedintele/director al CJAS. În cazul în care medicul nu-şi respectă prevederile contractuale pe care le are cu CJAS, el riscă să piardă contractul cu instituţia medicală.

Articol complet

Dacă Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi furnizorii de servicii medicale fac eforturi pentru informatizarea sistemului medical, pentru fişa medicală unică a pacientului, pentru dotarea cu calculatoare şi imprimante a cabinetelor medicale, licitaţii pentru softuri medicale - de ce nu este acceptată, ba chiar penalizată (!), de unele CJAS evidenţa electronică, cu posibilitatea tipăririi la cerere a registrelor şi fişelor ? De ce este necesar să fie consumate în continuare pixuri, hârtie şi timp ?

Birocratia sufoca medicii de familie

Doua articole despre birocratia care ocupa cea mai mare parte a timpului din activitatea medicului de familie:

Adevarul: Birocraţia, boala medicului de familie

Medic.ro: Birocratia si medicul de familie

Timpul necesar completarii tuturor actelor scade considerabil prin folosirea calculatorului si a unui soft medical dedicat activitatii medicului de familie. Cativa medici de familie au inceput sa foloseasca softuri de cabinet din urma cu mult timp. Incepand cu luna mai 2008, data cand Ministrul Sanatatii Eugen Nicolaescu a pus la dispozitia medicilor de familie prin contract de comodat laptopuri si imprimante pentru Programul National de Evaluare a Starii de Snatate, din ce in ce mai multi medici de familie folosesc calculatorul in activitatea zilnica de la cabinet insa acest lucru este ingreunat de cerintele legale prin care nu se accepta exclusiv varianta electronica a fisei medicala, a registrului de consultatii si a altor documente medicale.