Reforma ar trebui să aibă încredere în medicii de familie

"Urmează o doamnă care are o boală cronică de peste zece ani. Este o pacientă grijulie, respectă sfaturile şi se simte bine cu un medicament pe care îl ia de la începutul bolii. Vine pentru o „scrisoare medicală“, de multe ori doar o supervizare periodică, pe care medicii de familie sînt obligaţi să ne-o ceară nouă, specialiştilor. Mă simt ridicol, medicul de familie şi pacienta însăşi ştiu mai bine decît mine ce trebuie să facă, bolnava îmi spune şi doza din medicament care o ajută cel mai mult. Pierd timp, completez o mulţime de hîrtii, bolnava pierde timp. Pentru această pacientă, reforma ar trebui să aibă încredere în medicii de familie, să le dea competenţe multiple, pe care să le verifice, să le dea responsabilităţi mai multe, ajutor să-şi doteze cabinetele şi o remuneraţie mai mare. Imensa majoritate a bolilor pot fi diagnosticate, tratate şi urmărite de aceştia, mai eficient financiar şi lăsînd mai mult timp şi resurse spitalelor, mie, pentru cazurile dificile."

Dilema Veche - O zi din viața unui medic - Dr. Nicolae Rednic, medic primar medicină internă, Spitalul Universitar CFR Cluj

Asistenţa medicală primară, o necesitate

Cseke Attila, ministrul sănătăţii, a declarat în repetate rânduri de la preluarea funcţiei că asistenţa medicală primară este o necesitate şi o prioritate. Este îngrijorător însă că această preocupare fată de medicina primară apare doar la nivel declarativ. O preocupare reală ar presupune din partea Ministerului Sănătăţii crearea unor programe naţionale de prevenţie, elaborate împreună cu medicii de familie practicieni, specificul specialităţii acestor medici fiind prevenţia, precum şi o finanţare adecvată a acestor programe, nu cum s-a întâmplat cu programul de screening pentru cancerul de col şi cu centrele de permanenţă în 2009.

Un alt semn al preocupării reale, nu doar declarative, ar fi alocarea pentru medicina primară a unui procent din fondul de asigurări de sănătate de cel puţin 10-12%, apropiat de media europeană care este de 12-15%, şi nu doar 5% cât este în prezent şi a fost şi în anii precedenţi, cu excepţia anului 2008 când s-a înţeles importanţa finanţării adecvate. Procentul de 5% probabil ne situează aproape de media africană. Dacă asistenţa medicală primară este o prioritate şi o necesitate, este de neînţeles de ce peste jumătate din fondurile asigurărilor sociale de sănătate sunt alocate şi cheltuite de spitale.

Recent, ministrul si-a exprimat îngrijorarea că medicina de familie nu îşi îndeplineşte rolul în sistem, acela de prim contact şi de degrevare a spitalelor prin rezolvarea problemelor de sănătate care se pot rezolva la nivelul medicului de familie. Se pare ca ministrul Cseke Attila nu este corect informat. Conform statisticilor, la nivelul cabinetului de medicină de familie, sunt rezolvate 75% din problemele care se adresează cabinetelor iar pacienţii sunt în procent de peste 75% mulţumiţi de medicii de familie. Aceasta cu toate că restrângerile legislative privind prescrierea tratamentului si a investigaţiilor la care este supus medicul de familie sunt importante, iar aparatura este în cele mai multe cazuri minimă, comparativ cu alte state europene.

Şi toate acestea în condiţiile unei subfinanţări cronice, încă de la apariţia medicului de familie, în 1999. Importanţa finantării a fost observată în 2008, când preocuparea pentru medicina de familie nu a fost doar declarativă. Mai mult de jumătate din populaţia României a fost evaluată la nivelul medicilor de familie, obţinându-se date importante despre starea de sănătate a populaţiei şi pentru crearea unor programe naţionale de prevenţie viitoare, iar medicina de familie a devenit probabil singurul segment sanitar cu informatizare implementată şi funcţională într-un procent mai mult decât satisfăcător. Oare unde ar fi ajuns medicina primară astăzi dacă în 2009 şi, iată, şi în 2010, finanţarea nu ar fi coborât iar la nivelul din 2007 iar presa nu ar fi fost intoxicată cu poveşti despre salariile fabuloase ale medicilor de familie, în fapt venituri ale cabinetelor, folosite şi pentru investiţii în cabinete sau achitarea creditelor generate de investiţii ?

Presa, comunicatele si adevărul...

Televiziunile de ştiri au primit încă de ieri seară informaţii despre lipsa contractului cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), începând cu 1 aprilie 2010, şi ce înseamnă asta, adică poziţia neplăcută în care se află toţi furnizorii de servicii medicale din România, aflaţi în relaţie cu CNAS, faţă de pacienţi. Astăzi, 1 aprilie, deşi reprezentanţii medicilor de familie au stat la dispoziţia televiziunilor toată dimineaţa, la televizor nu s-a văzut decât greva şoferilor RATB. O problemă locală, a bucureştenilor care utilizează transportul în comun, primează ca audienţă în faţa unei probleme naţionale, a tuturor pacienţilor şi furnizorilor de servicii medicale. Abia la ora 13 au fost transmise 10 minute din conferinţa de presă a reprezentanţilor medicilor de familie, apoi s-a revenit la problema mult mai de interes a transportului public bucureştean. Medicii români aproape s-au obişnuit cu lipsa de respect şi de interes arătată de guvernanţii români. Se pare că vor trebui să se obişnuiască şi cu lipsa de interes dată de presă ? Fac rating doar presupusele erori medicale, cauzate de cele mai multe ori de prapastia în care a căzut sistemul medical ? Când se încearcă redresarea sistemului, nu mai este de interes ? Demne de apreciat sunt presa scrisă (online) şi agenţiile de presă care au preluat ştirea.

Ce nu a fost timp să se explice astăzi la televizor:

Fără contract cu CNAS, farmaciile nu pot elibera medicamente compensate şi gratuite prescrise pe 1 aprilie, medicii de familie nu pot prescrie reţete compensate şi gratuite, bilete de trimitere sau concedii medicale. Nu este o problemă de voinţă, este vorba de lipsa unui contract şi de anumite obligaţii legale.

Medicul care semnează acte în baza unui contact care nu există poate fi tras la răspundere din punct de vedere legal. Ceea ce, mai ales în această perioadă de criză, este mai mult o certitudine decât o posibilitate. CNAS a penalizat medicii de familie pentru "abateri" mai puţin grave, cum ar fi raportarea incompletă sau prescrierea medicamentelor sau prescrierea analizelor sau chiar acordarea de servicii medicale unor pacienţi aparent neasiguraţi.

De menţionat că, dacă citiţi cu atenţie cele patru articole, veţi observa că în realitate, toate problemele imputate medicilor au fost cauzate de o lipsă de cooperare şi de comunicare din partea CNAS, dacă nu chiar de nerespectarea obligaţiilor CNAS. De exemplu, în cazul prescrierii medicamentelor şi analizelor, problema a fost că listele de medicamente şi analize şi protocoalele de prescriere sunt veşnic anunţate în noaptea dinante ca ele să intre în vigoare. Şi asta în cel mai fericit caz ! De multe ori listele au fost anunţate de CNAS chiar în ziua în care ele intrau în vigoare sau după această zi ! Un astfel de caz a dus la decesul Dr. Dan Velcelean în 2008, care a fost înjunghiat de un pacient pentru că nu a putut să îi prescrie o reţetă, neştiind ce medicamente sunt pe listă în acea zi. În cazul acordării de servicii pacienţilor presupus neasiguraţi, problema este repezentată de Sistemul Informatic Unic Integrat, prin care se realizează raportarea serviciilor medicale către CNAS şi care informează medicul dacă pacientul este asigurat sau nu. Sistemul nu este complet funcţional, medicii şi pacienţii reclamă lunar la CNAS faptul că pacienţi pensionari apar că ar fi salariaţi, salariaţi apar ca studenţi şi foarte mulţi pacienţi asiguraţi apar ca neasiguraţi din cauza unor erori sau întârzieri în actualizarea datelor, din vina CNAS şi a celorlalte instituţii (case de pensii, angajatori, universităţi etc.). Medicii de familie de la Arad au acordat servicii medicale unor pacienţi care apăreau în sistem ca fiind asiguraţi, au fost plătite serviciile de CNAS iar peste câteva luni CNAS a cerut banii înapoi, susţinând că, de fapt, pacienţii erau neasiguraţi.

Fiind date toate aceste situaţii, cum pot CNAS şi Ministerul Sănătăţii să pretindă ca medicii de familie să aibă activitate normală, cu promisiunea că se va semna o prelungire a contractului care a expirat pe 31 martie 2010 ? Realitatea este că astăzi, 1 aprilie 2010, medicii de familie nu mai sunt în relaţie contractuală cu CNAS, deci nu mai pot semna nici un act decontat de CNAS. Iar această situaţie se va menţine pînă la semnarea prelungirii sau a noului contract, din vina CNAS şi a Ministerului Sănătăţii, care nu au invitat medicii să semneze noul contract sau prelungirea vechiului contract, înaintea expirării vechiului contract. Nu se poate lucra "în alb" sau "pe datorie", nu când CNAS a demonstrat de nenumărate ori în trecut că penalizează medicii de familie, pentru orice abatare, reală sau interpretată cu rea-voinţă.

Problemele legate de viitorul contract, modul cum a fost elaborat, atitudinea CNAS şi MS, ignorarea şi chiar abuzul de bună credinţă manifestat fată de reprezentanţii medicilor de familie, scăderea finanţării pentru medicii de familie cu 40% (adăugată celei de 30% de anul trecut, care deja a falimentat unele cabinete) sunt probleme la fel de grave dar secundare în această zi. Problema astăzi este că medicii de familie nu pot lucra în baza unui contract care nu mai există, până la data semnării unui nou contract. Din acest moment, cabinetele de medicina familiei sunt cabinete care funcţionează în regim exclusiv privat, în care consultaţiile se plătesc şi se pot prescrie doar reţete simple, ca în orice alt centru medical privat. Medicii de familie au decis să nu taxeze consultaţiile pentru moment, înţelegând situaţia neaşteptată în care se află pacienţii şi dorind să le asigure acestora accesul la asistenţa medicală primară.

Vaccinarea AH1N1

Aşa cum am menţionat şi pe 22 decembrie, vaccinarea contra gripei AH1N1 (porcină) are loc şi în cabinetele medicilor de familie. Eventualele disfuncţionalităţi cauzate de numărul insuficient de doze de vaccin primite de către medicii de familie par să fi fost depăşite, conform declaraţiilor secretarului de stat din cadrul Ministerului Sănătăţii, dl. Adrian Streinu-Cercel. Acesta a mulţumit medicilor de familie, care au venit voluntar la Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş", pentru sprijinul acordat în vaccinarea miilor de pacienţi prezenţi la Institut în weekend.

Hotnews.ro: Despre vaccinarea contra gripei H1N1

"Pacientul are dreptul de a accepta sau a refuza o anumita manevra medicala, ma refer aici la orice vaccin, orice tratament, orice interventie chirurgicala. Este o practica europeana veche, la noi este mai noua," a declarat Rodica Tanasescu, presedinta Asociatiei Medicilor de Familie, la emisiunea Bucuresti punkt Bonn, emisiune HotNews.ro-DW.

Rodica Tanasescu:

* Nu intotdeauna comunicarea dinspre Ministerul Sanatatii catre populatie a fost perfecta si nu e prima data. Probabil se considera ca este subinteles acest aspect.
* Pacientul are dreptul de a accepta sau a refuza o anumita manevra medicala, ma refer aici la orice vaccin, orice tratament, orice interventie chirurgicala. Este o practica europeana veche, la noi este mai noua.
* Nu este vorba de faptul ca pacientul isi asuma urmarile unui tratament, el este informat asupra unei manevre medicale.
* Pacientul ar trebui sa semneze si in cazul in care refuza un tratament ceea ce inseamna ca isi asuma responsabilitatea si in caz de imbolnavire.
* Consimtamantul informat al pacientului este firesc, si este firesc in cazul oricarui vaccin si a oricarei manevre.
* Riscurile imbolnavirii nu se refera atat la evolutia cazurilor de gripa zisa porcina pana acum pentru ca nu au fost cazuri nici foarte multe, nici foarte grave.
* Gripa clasica omoara anual mult mai multi bolnavi decat virusul AH1N1, dar asta nu inseamna ca nu exista un risc
* Exista o instabilitate genetica a acestui virus care ar putea duce la niste mutatii si in cazul acesta a unor boli mai serioase.
* Nu noi (medicii de familie) suntem cei care hotaram, noi suntem in acest sens executanti.

Puteti asculta emisiunea si urmari interviul pe siteul Hotnews.ro.

Dorin Gabor, reprezentant al medicilor de familie, discuta cu cititorii HotNews.ro

Puncte slabe si forte ale sistemului medical, cum a fost cheltuit bugetul pentru Sanatate in 2009, paralele intre sistemul romanesc si cel din UE, nemultumirile medicilor de familie, dar si o posibila crestere a bugetului Ministerului Sanatatii sunt temele abordate de Dorin Gabor, vicepresedinte al Societatii Nationale de Medicina Familiei, medic in Reghin.

Discutia online este parte a unei initiative cetatenesti pentru sistemul sanitar, la care HotNews.ro este partener media.

Dorin Gabor, reprezentant al medicilor de familie, discuta cu cititorii HotNews.ro

Presa: Medicii de familie boicotează testarea pentru cancer de col uterin.

Pe postul Antena 1 a fost difuzat un reportaj în care medicii de familie sunt acuzați că boicoteză programul național de prevenire a cancerului de col uterin, care a fost lansat pe 1 octombrie 2009.

”Un program care poate salva femeile, risca sa se transforme intr-un fiasco. Testarea gratuita impotriva cancerului de col uterin e boicotata de medicii de familie.

Lasat fara ministru, Ministerului Sanatatii nu pare sa-i pese prea mult de program. Desi au trecut doua saptamani de cand testarea gratuita trebuia sa inceapa pana acum nu s-a facut nicio analiza.”

În realitate, chiar Ministerul Sănătății este cel care boicotează programul, prin indiferența manifestată față de repetatele încercări de dialog inițiate de reprezentanții medicilor de familie. Încă de la publicarea proiectului programului aceștia din urmă au semnalat problemele existente însă Ministerul Sănătății nu a luat nici o măsură.


”[În cadrul programului] Suntem orice vreți dumneavoastră: poștași, curieri, registratori, dar nu medici.”a declarat pentru Antena 1 Dr. Doina Mihăilă, președintele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie.

În cadrul programului, medicii de familie au doar rolul de a trimite scrisori prin care sa invite femeile între 25 și 64 de ani să se prezinte la cabinetele medicilor ginecologi pentru a face testul Babeș-Papanicolau, de depistare a cancerului de col uterin. Recoltarea pentru acest test ar putea fi realizată și în cabinetele medicilor de familie, acestea fiind dotate în mod obligatoriu și cu masă ginecologică, însă programul Ministerului Sănătății nu permite acest lucru, recoltarea fiind obligatoriu făcută de catre medici ginecologi.


Dincolo de lipsa de respect față de pregătirea profesională arătată astfel de Ministerul Sănătății medicilor de familie, poate merită menționat și aspectul financiar: plata pentru serviciile din cadrul acestui program, pentru care medicul trebuie sa iși prelungească programul normal de lucru, condiție menționată în contractul separat, este de 5 lei/pacient pentru medicul de familie. Acesta este unul din cele doua programe naționale anunțate de Ministerul Sănătății în luna februarie, prin care medicilor de familie li s-a promis ca le vor fi suplimentate veniturile reduse cu peste 30% în anul 2009.

În plus, medicii de familie oricum recomandă pacientelor testarea Babeş-Papanicolau, şi în absenţa acestui program al Ministerului Sănătăţii, având astfel grijă de sănătatea pacientelor.

Articol: Medicul de familie mereu alături de tine

Pe blogul Dr. Alina Chericheș, medic rezident medicină de familie, puteți citi un articol excelent despre importanța medicului de familie de-a lungul întregii vieți.

Articol: Medicul de familie mereu alături de tine

Dispret din partea autoritatilor !

Pe pagina Casei Nationale de Asigurari de Sanatate a fost publicat ieri proiectul de Hotarare de Guvern pentru modificarea Contractului-Cadru pe 2009. Reprezentantii medicilor de familie nu au fost consultati in privinta acestor modificari, in ciuda discutiilor din cadrul protestelor din februarie-martie 2009 si a protocolului semnat intre reprezentanti (Societatea Nationala a Medicilor de Familie si Patronatul National al Medicilor de Familie), Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Un punct important al acelor proteste a fost lipsa de comunicare din partea autoritatilor, negata de Ministerul Sanatatii, si reclamata de reprezentantii medicilor de familie in mod repetat.

Proiectul publicat modifica, printre altele, unul din punctele negociate si mentionate in protocolul din martie 2009, prin care se garanta plata medicilor de familie cel putin la valoarea din lunile ianuarie-martie 2009. Aceasta valoare minima promisa reprezinta oricum o SCADERE de aproximativ 30% fata de veniturile din anul 2008, scadere acceptata de reprezentantii medicilor de familie in contextul crizei financiare. Prin acest proiect de Hotarare de Guvern se elimina aceasta mentiune astfel incat veniturile medicilor de familie pot sa scada in continuare. De mentionat, din nou, ca nu este vorba despre SALARIILE medicilor de familie, acestia nemaifiind bugetari din 1999, ci patroni ai cabinetelor medicale individuale (CMI), avand salariati (asistenta medicala, femeie de serviciu, contabil), contracte pentru utilitati (curent, apa, gunoi, internet), cheltuieli (birotica, tipizate, articole sanitare) (detalii), toate achitate din aceste venituri care sunt deja scazute cu 30% fata de 2008. Scaderea continua a veniturilor va duce la falimentul cabinetelor de medicina de familie si somajul angajatilor acestor cabinete, precum si la lipsirea populatiei de asistenta medicala primara si aglomerarea excesiva pana la blocaj a serviciilor de urgenta.

In plus, in proiect a fost adaugata si obligatia medicilor de familie de a ii raporta la CNAS pe medicii de alte specialitati (cu nume, cod de parafa si unitatea in care lucreaza) care nu respecta prevederile Contractului-Cadru si nu finalizeaza actul medical prin eliberarea de retete compensate sau gratuite, bilete de trimitere, concedii medicale, scrisori medicale (detalii: Mit - Transcrierea retetelor). Este regretabila aceasta prevedere, care aminteste de perioada Securitatii si a informatorilor. Problema este una reala si neplacuta, in special pentru pacienti si medicii de familie, primii purtati pe drumuri, cei din urma pusi intr-o situatie delicata, dar o rezolvare mult mai eleganta ar fi obligarea medicilor de alte specialitati de a mentiona seriile si numerele actelor eliberate, conform cerintelor Contractului-Cadru, in raportarea lunara a serviciilor efectuate, realizata prin Sistemul Informatic Unic Integrat, declarat functional de catre presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Medicii de familie raporteaza deja lunar CNAS numerele si seriile tuturor retetelor compensate si gratuite, biletelor de trimitere si internare si concediilor medicale eliberate de catre medicii de familie. Aceasta obligatie de a fi turnatori este necolegiala si inacceptabila.

Birocratia sufoca medicii de familie

Doua articole despre birocratia care ocupa cea mai mare parte a timpului din activitatea medicului de familie:

Adevarul: Birocraţia, boala medicului de familie

Medic.ro: Birocratia si medicul de familie

Timpul necesar completarii tuturor actelor scade considerabil prin folosirea calculatorului si a unui soft medical dedicat activitatii medicului de familie. Cativa medici de familie au inceput sa foloseasca softuri de cabinet din urma cu mult timp. Incepand cu luna mai 2008, data cand Ministrul Sanatatii Eugen Nicolaescu a pus la dispozitia medicilor de familie prin contract de comodat laptopuri si imprimante pentru Programul National de Evaluare a Starii de Snatate, din ce in ce mai multi medici de familie folosesc calculatorul in activitatea zilnica de la cabinet insa acest lucru este ingreunat de cerintele legale prin care nu se accepta exclusiv varianta electronica a fisei medicala, a registrului de consultatii si a altor documente medicale.

Interviu medic.ro

Interviu cu dr. Carmen Tronea, medic de familie, in revista Medic.ro

Si-a inceput activitatea in urma cu 30 de ani intr-un sat din Mehedinti, cu oameni simpli si muncitori. Cu un minimum de instrumente, printre coclauri, a avut parte numai de bucurii in comuna in care satenii isi scoteau palaria inaintea ei. Nu poate compara cu nimic experienta din rural care i-a adus cea mai mare satisfactie.

Dupa ce a fost doctorita satenilor, in 1991 s-a mutat in Drobeta-Turnu- Severin, unde a incercat si inca mai incearca sa le fie doctorita si orasenilor. O fire optimista, dr. Carmen Tronea pledeaza pentru respectul care trebuie acordat medicului de familie. A raspuns cu placere intrebarilor pregatite cu grija, dand de gol o atitudine ferma.

Articol intreg

Opinia CMR despre permanenta asigurata de medicii de familie

Colegiul Medicilor din Romania a inaintat Comisiei de Sanatate a Senatului Romaniei propuneri la proiectul de modificare a Legii 263/2004 care reglementeaza acordarea asistentei medicale in centrele de permanenta.

CONCLUZII FINALE C.M.R.:
Centrele de permanenta :
- nu au cadru legal de infiintare, organizare si exercitare a profesiei de medic (L 124/1998, L 629/2001);
- nu au cadru legal financiar contabil de inregistrare si decontare a cheltuielilor cu dotare, utilitati, servicii, etc...
- acolo unde au functionat (aprox. 25 din cele peste 100 infiintate), s-au dovedit total ineficiente avand in vedere nivelul de dotare pentru posibilitatile de diagnostic si de rezolvare a problemelor, pacientii preferand in continuare apelarea la serviciile de urgenta ale ambulantei sau de la camerele de garda ale spitalolor sau ale unitatilor de primiri urgente (U.P.U.).
- nu ar respecta normele europene privind timpul de lucru si de odihna al medicilor si al asistentilor medicali
- ar trebui asigurate cu paza permanenta pentru protectia personalului medico-sanitar (in mare majoritate femei);
- ar introduce costuri mari si ineficiente fata de costurile estimate in cazul in care s-ar accepta serviciile platite la domiciliul pacientilor in afara orelor de program pentru medicii de familie, fiecare pentru pacientii de pe propria lista (50 RON/solicitare fata de 319 RON/solicitare pentru serviciile facute cu ambulanta arondata centrului de permanenta).
(...)

Articol intreg