Se afișează postările cu eticheta legislatie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta legislatie. Afișați toate postările

joi, 7 mai 2015

Indicațiile fără susținere legală ale CNAS - Istoric



6 noiembrie 2014
Comunicat - carduri
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-carduri.html
După ce procesul de distribuire se va încheia, va urma o perioadă de testare a cardului naţional de sănătate, în care cele două sisteme vor merge în paralel. În această perioadă vor fi identificate şi rezolvate eventualele probleme în funcţionalitatea cardului.      
Dupa această perioadă de testare, cardul naţional de sănătate va deveni obligatoriu prin lege, iar serviciile medicale vor fi validate şi decontate doar prin intermediul lui.


28 ianuarie 2015
Cardul naţional de sănătate, un instrument care va face ordine în sistem
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-cardul-national-de-sanatate-un-instrument-care-va-face-ordine-in-sistem.html
Începand cu data de 1 aprilie 2015, cardul naţional de sănătate va deveni unicul instrument de validare a serviciilor medicale.
Procesul de tipărire şi de distribuire a cardului de sănătate continuă pentru asiguratii care vor împlini în viitor vârsta de 18 ani si/sau dobandesc calitatea de asigurat. Până la primirea cardului de sănătate, aceste persoane vor beneficia de servicii medicale în baza unei adeverinţe care înlocuieşte cardul, valabilă nu mai mult de 30 de zile de la emiterea acestuia.

16 martie 2015
CARDUL DE SĂNĂTATE, UN INSTRUMENT NECESAR ÎN SISTEM
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-cardul-de-sanatate-un-instrument-necesar-in-sistem.html
Începând cu data de 1 mai 2015, cardul naţional de sănătate va deveni unicul instrument de decontare şi validare a serviciilor medicale.
Asiguraţii care până la data de 1 mai 2015 nu au intrat în posesia cardului de sănătate, vor beneficia de servicii medicale în baza unei adeverinţe de asigurat, eliberată de casa de asigurări.

2 aprilie 2015
Reglementări privin utilizarea cardului naţional de sănătate începând cu data de 1 mai 2015
http://www.cnas.ro/post/type/local/reglementari-privin-utilizarea-cardului-national-de-sanatate-incepand-cu-data-de-1-mai-2015.html
Începând cu data de 1 mai 2015, cardul de sănătate va deveni singurul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale prevăzute în pachetul de bază, pentru persoanele asigurate cu vârsta de peste 18 ani.

27 aprilie 2015
Precizarile CNAS privind acordarea serviciilor medicale incepand cu data de 1 mai
http://www.cnas.ro/casmb/media/postFiles/27.04.2015%20Document.pdf
Serviciile medicale se acordă fără card sau adeverință înlocuitoare doar în cazul persoanelor cărora nu li s-a emis cardul.

29 aprilie 2015
Începând cu data de 1 mai 2015, cardul naţional de sănătate va fi implementat la nivel naţional
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-incepand-cu-data-de-1-mai-2015-cardul-national-de-sanatate-va-fi-implementat-la-nivel-nati.html
Începând cu data de 1 mai, asiguraţii care au intrat în posesia cardului vor face dovada calităţii de asigurat şi vor valida serviciile medicale şi farmaceutice pe care le primesc utilizând cardul.
Tot de la această dată, furnizorii (...) care nu vor avea funcţional sistemul cardului şi nu vor valida serviciile medicale cu cardul, atunci când asiguratul se prezintă cu el, vor suporta costurile serviciilor acordate din venituri proprii.

30 aprilie 2015
Asiguraţii care nu pot prezenta sau utiliza cardul naţional de sănătate vor beneficia de servicii medicale
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-card-national.html
Conform acestor acte normative, asiguraţii care nu pot prezenta sau utiliza cardul naţional
de sănătate vor beneficia de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale începând cu
data de 1 mai 2015.

1 mai 2015
În primele ore de funcţionare a sistemului, cardul de sănătate nu a creat probleme pacienţilor
http://www.cnas.ro/media/postFiles/comunicat%20CNAS%20card%20national%201%20mai.pdf
La nivelul fiecărei case de asigurări există personalul necesar pentru a elibera cardurile de
sănătate acelor asiguraţi care vin să îl solicite. În funcţie de numărul de carduri rămase nepredate,
sunt deschise unul sau mai multe ghişee de eliberare a cardurilor, precum şi a adeverinţelor de
înlocuire a cardului de sănătate pentru asiguraţii care solicită card duplicat sau refuză cardul de
sănătate din motive religioase ori de conştiinţă.
La spitale au fost efectuate internări validate cu cardul de sănătate, dar şi în urma
verificării asiguratului în sistem, în cazul în care acesta nu a intrat în posesia cardului de sănătate.

4 mai 2015
Cardul national de sanatate nu blocheaza accesul pacientilor la servicii medicale
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-cardul-national-de-sanatate-nu-blocheaza-accesul-pacientilor-la-servicii-medicale.html
CNAS solicita furnizorilor de servicii medicale sa respecte legislatia in vigoare si sa acorde serviciile cu card de sanatate celor care l-au primit, dar si fara card de sanatate celor care inca nu au intrat in posesia lui.

4 mai 2015
Sistemul cardului de sănătate este funcţional
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-sistemul-cardului-de-sanatate-este-functional.html
Asiguraţii care, din diverse motive, nu au intrat în posesia cardului de sănătate, îşi păstrează toate drepturile care decurg din această calitate. În consecinţă, furnizorii de servicii medicale au obligaţia să le acorde serviciile în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

5 mai 2015
Servicii medicale validate cu cardul de sanatate
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-servicii-medicale-validate-cu-cardul-de-sanatate.html
In prima zi lucratoare in care sistemul cardului de sanatate a fost functional, furnizorii au acordat servicii medicale si farmaceutice validate cu cardul de sanatate, pentru pacientii care l-au prezentat si fara card de sanatate acelor pacienti care inca nu au intrat in posesia lui.

6 mai 2015
Numarul serviciilor medicale si farmaceutice validate cu cardul de sanatate este in crestere
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-numarul-serviciilor-medicale-si-farmaceutice-validate-cu-cardul-de-sanatate-este-in-creste.html
“Cifrele de ieri atesta faptul ca unii medici au inteles importanta acestui sistem si il utilizeaza. Insa, avem semnale ca, in continuare, exista medici care refuza sa acorde servicii medicale asiguratilor care nu prezinta cardul de sanatate. Acest lucru nu trebuie sa mai continue si principala grija a medicilor trebuie sa fie aceea de a acorda ajutor pacientului care vine in cabinetul sau”, a declarat Vasile Ciurchea, presedintele CNAS.

7 mai 2015
Servicii medicale acordate in sistemul cardului de sanatate
http://www.cnas.ro/post/type/local/comunicat-servicii-medicale-acordate-in-sistemul-cardului-de-sanatate.html
Mai mult, HG 49/2015 art.2, prevede faptul ca incepand cu data de 1 februarie 2015, sistemul cardului de sanatate va functiona in paralel cu vechiul sistem de validare si decontare a serviciilor medicale si farmaceutice, pana la data de 1 mai 2015.





miercuri, 5 martie 2014

Contract de asigurari de sănătate


Aveți contract de asigurări de sănătate cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate ? Cel mai probabil răspunsul este "nu". Dacă nu faceți parte din grupul extrem de restrâns al românilor care au contracte facultative de asigurări de sănătate cu CJAS.

Contractele dintre asigurat - noi, cei care plătim asigurările obligatorii de sănătate statului - și asigurator - casele județene de asigurări de sănătate - sunt obligatorii de șase ani. Adică de la intrarea în vigoare a Ordinului 345 / 2006 care prezintă și modelul acestui contract-fantomă. Parcă pentru a ne face în ciudă, contractul apare pe siteul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (www.cnas.ro/legislatie/contractul-de-asigurari-sociale-de-sanatate). Nici o Casă Județeană de Asigurări de Sănătate nu solicită asiguraților să-l semneze, preferând să gestioneze banii primiți fără să facă evidentă și relația directă existentă între asigurator (casa) și asigurat (noi).

"Avem și alte asigurări: RCA, CASCO, pentru terenuri și imobile.Pentru toate  avem încheiate contracte individuale cu asiguratorul.Numai pentru asigurarea de sănătate NU AVEM UN CONTRACT.

Pentru CNAS este suficient să ne ia banii. Nu știm pentru ce  plătim contributia la FNUASS. Nu știm care sunt serviciile medicale asigurate. Nu știm care ne sunt drepturile." spune autorul petiției online "Pe banii mei, vreau contract de sănătate !"

Dacă doriți contract de asigurări de sănătate, semnați petiția și apoi adresați o cerere Casei Județene de Asigurări de Sănătate de care aparțineți. Cererea se poate trimite și online, cum ne informează același autor al petiției.



luni, 8 august 2011

Investiții riscante în cabinete


Arad Online scrie despre retrocedarea unei clădiri în care se află mai multe cabinete ale medicilor de familie. Iată de ce deținerea în proprietate a cabinetelor este un pas esențial în calea dezvoltării asistenței medicale primare și de de ambulator. Toate investițiile făcute din fonduri proprii de medicii arădeni sunt acum pierdute, noul proprietar nefiind obligat să despăgubească medicii.

În aceeași situație se află și medicii care sunt chiriași în clădiri aflate în proprietatea primăriilor, fără riscul retrocedării. Dacă primăria decide să mărească prețul chiriei și medicii nu mai pot plăti, orice investiție făcută este pierdută. Iar medicii sunt nevoiți să își găsească alte spații pentru cabinete, unde să o ia de la capăt cu investițiile. Spațiile medicale în care se află acum cabinetele au aparținut de Ministerul Sănătății și au fost trecute în proprietatea primăriilor strict cu scopul vânzării către medici. Refuzul primăriilor de a le vinde, deși nici nu le repară și ar putea folosi și banii rezultați din vânzare pentru finanțarea spitalelor pe care le au acum în administrare, este de neînțeles.

miercuri, 16 februarie 2011

Cu cât finanțează medicul de familie proiectul eSănătate al statului român


Președinții caselor județetene de asigurări de sănătate și chiar și șeful CNAS declară în presă că acuzațiile reprezentanților medicilor de familie sunt nefondate, informatizarea nereprezentând un efort financiar așa mare pentru cabinetul de medicina familiei.

Lucian Duță declară pentru evz.ro "cititorul de carduri nu costă mai mult de 100 euro". Realitatea însă îl contrazice, ca de obicei: în Franța cititoarele pornesc de la prețul de 130 euro fără TVA pentru modelele fixe și 300 euro fără TVA pentru modelele portabile. Probabil în România CNAS va solicita cititoare portabile, pentru a controla dacă medicii de familie chiar văd pacienții la domiciliu, unul din motivele introducerii cardului fiind acest control al serviciilor. Și probabil că prețurile cititoarelor vor fi mult mai mari decât în Franța, date fiind taxele și comisioanele. De ce am ales modelul francez ? Pentru că acesta se pare că va fi cel folosit și în România, conform licitației pentru cipuri a Ministerului.

Pentru acces internet sunt necesare două surse, conform Ordinului 1571/2010 pentru implementarea eSănătate, care prevede "soluţii de internet de bandă largă şi de back-up pentru acestea". Ordinul nu cere și o viteză minimă, dar probabil 2Mbps sunt suficienți, fiind și viteza maximă care este, cu indulgență, disponibilă și în satele unde medicii de familie se încăpățânează să asigure asistentă medicală, în ciuda dezinteresului politicienilor. Această soluție fixă de internet, prin cabluri de cupru, disponibilă cât timp cablurile nu se fură, costă 3,5 - 5,5 euro/luna, TVA și modem incluse.

Pentru varianta de rezervă există soluții mobile de internet de bandă largă, de tip EDGE/3G. Disponibilitatea variază în funcție de acoperire, care face să varieze și prețul. Probabil că 20 euro/lună este o apreciere corectă a costului soluției de rezervă. Cu siguranță că aproximativ 25 euro/lună pentru accesul internet nu reprezintă o cheltuială foarte mare, însă se adaugă la restul cheltuielilor cabinetului medical, în condițiile în care veniturile au scăzut în ultimii trei ani cu 52%. Și reprezintă o cheltuială obligatorie, prin lege, la fel ca cele pentru autorizații, evaluări, certificări, apărute în acest an.

Update: Conform declarațiilor președintelui Băsescu din aprilie 2010, accesul la comunicații electronice pe bandă largă, pentru comunicațiile mici, urbane și rurale se dorește să atingă un procent de 55% până în 2012. Conform ANCOM, in iunie 2010, doar 50% din gospodăriile din mediul rural aveau acces la internet fix, iar in noiembrie 2009, gradul de penetrare al serviciilor de internet mobil la suta de locuitori era de doar 32%. Medicii de familie din toate localitățile României, inclusiv cele din mediul rural, sunt obligați să aibă până la 31 martie 2010 două surse de internet.

În plus, există fonduri europene pentru informatizare, mai ales în mediul rural, pe care un cabinet medical nu le poate accesa, dar o soluție la nivelul autorităților statului s-ar fi putut găsi, dacă se dorea. Iar transmisia de date se anunța în 2008 ca fiind una securizată, aflată în grija Serviciului de Transmisiuni Special (STS), care în prezent a dispărut din frăția SIUI.

Pentru acces continuu la electricitate, mai ales în zonele rurale, este nevoie de un UPS, pentru care prețurile variază între 40 și 200 euro. Iar în zonele unde întreruperile de curent sunt de mai lungă durată, este necesar un generator, care costă între 100 și 300 euro, plus costul benzinei.

Ordinul prevede și necesitatea de a achiziționa tehnică de calcul, însă aceasta a fost asigurată în 2008 de Ministerul Sănătății, pentru implementarea programului de evaluare a stării de sănătate, inițiat de ministrul Eugen Nicolăescu. Calculatoarele și imprimantele asigurate medicilor prin contract de comodat sunt folosite zilnic de o treime din medicii de familie, conform declarației dr. Sandra Alexiu, secretar SNMF, și după cum se poate observa și în reportajele televiziunilor din cabinetele medicilor de familie. Toți medicii de familie însă raportează electronic serviciile medicale către CNAS de aproximativ 10 ani, și de 3 ani în sistemul SIUI. Calculatoarele primite în urmă cu 3 ani pot necesita îmbunătățiri pentru o bună funcționare a soluțiilor software impuse de CNAS (de exemplu creșterea memoriei RAM, aproximativ 20 euro), iar cele mai multe au necesitat deja înlocuirea bateriei, adică alți aproximativ 70 euro.

Același ordin 1571/2000 prevede și necesitatea certificatului digital (semnătura electronică) pentru raportarea serviciilor medicale. Acest certificat este necesar și în relația cu alte instituții, cum ar fi ANAF, însă reprezintă o cheltuială suplimentară de 40-50 euro fără TVA anul acesta și 30 euro fără TVA apoi anual.

În afara costurilor, este cel puțin ciudată și decizia Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, de a se purta precum un angajator cu medicii de familie. Proiectul de Norme pentru implementarea cardului de sănătate prevede:

"Art 7 - (3) Informaţiile medicale minime stocate în format electronic, vor fi editate de medicul de familie pe listele căruia figurează asiguratul."

Medicul de familie nu este salariat nici al MS, nici al CNAS, nu i se pot trasa sarcini nici măcar prin hotărâri de guvern. Cabinetul medicului de familie are un contract de furnizare de servicii cu CNAS. Editarea datelor pe card ar putea reprezenta un serviciu, plătit separat, stipulat în contract. Plata acestui serviciu ar putea finanța angajarea unui operator PC care să se ocupe de aceste lucruri, astfel încât medicul să își dedice întreaga atenție pacientului, în cele 15 minute alocate consultației de CNAS, și să scape astfel și de birocrația reclamată chiar de ministrul Cseke Attila la preluarea mandatului !

"Doresc să redăm medicului de familie demnitatea şi să-i dăm posibilitatea de a-şi exercita meseria, nu de a fi un funcţionar care completează reţete şi borderouri cum se întâmplă acum."

Probabil ordinul de a completa, în plus, și datele de pe cardul de sănătate, face parte din planul d-lui ministru de a reda demnitatea medicului ?

Revenind cu privirea spre alte zări, poate fi folosit modelul francez: medicii de familie francezi nu au fost obligați să se informatizeze, ci stimulați prin recompense financiare ! Aceeași viziune, a stimulării financiare a medicilor pentru informatizare, există și în Statele Unite. Lucian Duță, președintele CNAS, chiar declară în articolul evz.ro că "Asemenea proteste [n.n. la adresa informatizării] s-au întâmplat în toată lumea". Doar despre proteste a aflat, despre masurile luate de casele de asigurări din toată lumea nu a aflat dl. președinte Duță ?



duminică, 18 aprilie 2010

Ce este diferit în noul contract-cadru ?



Ce este diferit faţă de anii trecuţi în contractul încheiat anul acesta între cabinetele medicilor de familie şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în baza căruia pacienţii pot beneficia de servicii medicale decontate din Fondul de Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate, adică servicii pentru care nu trebuie să plătească în plus (până când se va introduce coplata) ?

În primul rând trebuie menţionat că acest contract a fost şi este în continuare unul de prestări servicii, cabinetul medicului de familie (şi toate celelalate ramuri sanitare care încheie contracte)fiind numit chiar furnizor de servicii medicale. Este clar deci că vorbim despre plata furnizorului, a cabinetului, nu despre salariul medicului de familie şi nu despre un contract de muncă între medic şi Stat sau Casă.

Şi spitalele sunt numite tot furnizori de servicii medicale iar managerul spitalului este cel care are grijă să fie îndeplinite obligaţiile contractuale şi cel care administrează fondurile spitalului primite ca plată pe contractul de prestări servicii încheiat cu casa de asigurări. Diferenţa este că, în cazul spitalelor, medicii din spital sunt angajaţi ai spitalelor, cu contract de muncă şi trebuie să respecte fişa postului şi cerinţele managerului, care respectă cerinţele contractului.

Principala modificare pentru contractele medicilor de familie este introducerea noţiunii de serviciu-consultaţie şi schimbarea raportului prin care se efectuează plata. Până în 2010, cabinetele primeau 90% din plată pentru numărul de pacienţi înscrişi (numită plată per capita), şi doar 10% pentru numărul de servicii efectuate acestor pacienţi (adică plată per serviciu). Consultaţiile nu erau plătite distinct, fiind incluse în cei 90%, astfel încât era indiferent dacă un cabinet oferea pe zi 5 sau 50 de consultaţii pacienţilor. Distinct erau plătite doar cele 10% servicii, adică vaccinările, controalele anuale (examen de bilanţ) şi lunare (sugari, gravide), depistarea bolilor endemice, TBC, vizitele la domiciliu.

Noul contract prevede o modificare a raportului 90% per capita - 10% per serviciu în 70% per capita - 30% per serviciu-consultaţie. Beneficiul este că 30% din plată este acum acordată pentru consultaţiile efective care sunt acordate de cabinet, numită acum plata per serviciu-consultaţie, astfel încât un cabinet care acordă mai multe consultaţii este plătit mai bine - plata pe performanţă. Medicii de familie au fost de acord cu aceste modificări încă de anul trecut, când CNAS a propus acest lucru şi au existat consultări în acest sens. Cabinetul primeşte 5 lei pentru un serviciu-consultaţie.

Ceea ce medicii de familie au aflat abia pe 31 martie seara, pe surse, deoarece pe pagina CNAS nu s-a publicat nimic până pe 1 aprilie, a fost că serviciile care erau incluse în anii precedenţi în per serviciu, adică vaccinările, controalele, depistarea bolilor endemice, nu sunt considerate serviciu-consultaţie şi deci nu sunt plătite distinct, plata lor fiind inclusă în cei 70% per capita. Decizia CNAS este cel puţin ciudată, având în vedere că în definiţia medicinei de familie apare prevenţia, adică exact vaccinările, controalele, care reprezintă un număr considerabil din consultaţiile acordate de medicii de familie. A fost acceptată însă şi această modificare, considerându-se că sunt plătite pauşal, în cei 70%, la fel ca şi consilierea privind factorii de risc, educaţia medico-sanitară, anti-drog. Pentru un sugar, care necesită 7 controale pe an, dintre care 2 la domiciliu şi 4 vaccinări, cabinetul primeste 50 lei/an.

Care sunt însă consultaţiile-serviciu plătite prin contract ? Consultaţiile iniţiale şi, după caz, de control pentru bolile acute, intercurente, cronice programabile şi urgenţe care pot fi rezolvate de medicul de familie. Se mai plătesc consultaţiile acordate o data la trei luni pentru anumite boli cronice (din anexa 39a a normelor) şi câte o consultaţie la domiciliu, în medie, pe zi. Dar numărul este limitat pe zi la 20-28 de consultaţii, în funcţie de programul cabinetului, de 5 sau 7 ore, deoarece consultaţia trebuie să aibă o durată medie de 15 minute, conform unui ordin în vigoare. Deci poate fi vorba doar despre plata pe perfomanţă maximă, stabilită de CNAS.

O altă noutate, nemenţionată nici de Ministerul Sănătăţii nici de CNAS, în calitatea lor de elaboratori ai contractului şi actelor normative, este că din serviciile decontate au fost eliminate şi adeverinţele necesare înscrierii în colectivitate, adică avizele epidemiologice pentru gradiniţă şi cele pentru orele de sport, solicitate de şcoli. Nu a fost menţionat în presă nici că refuzul pacientului de a se programa, în situaţia în care numărul de 20-28 de consultaţii decontate este acoperit deja de pacienţi programaţi, duce la plata consultaţiei, aceasta fiind în afara contractului cu CNAS, deci în regim privat.

Contractul-cadru 2010 pentru toţi furnizorii de servicii medicale, normele de aplicare ale contractului, modificările aduse normelor prin negocierile cu medicii de familie şi medicii din ambulatorul de specialitate precum şi instrucţiunile de aplicare a contractului furnizate pe 15 aprilie pot fi consultate pe pagina CNAS.

miercuri, 14 aprilie 2010

Modificări la concediul medical



În şedinţa de Guvern din 14 aprilie 2010 a fost aprobată Ordonanţa de Guvern care modifică modalitatea de acordare a concediilor medicale (Ordinul 158 2005).

Noutăţile aduse în cabinetul medicului de familie sunt reducerea numărului de zile pentru care poate fi acordat concediu medical de către medicul de familie, de la 45 la 30 de zile şi obligaţia pacientului de a semna o declaraţie pe proprie răspundere.

Conform Ministerului Sănătăţii, "declaraţia pe propria răspundere cuprinde numele si prenumele beneficiarului de concediu medical, CNP-ul acestuia , unitatea angajatoare şi functia pe care o ocupă. Prin aceasta pacientul declară că este de acord cu următoarele: să anunţe angajatorul cu privire la incapacitatea de muncă în termen de 24 de ore de la obţinerea certficatului de concediu medical precum şi datele medicului, să indice adresa de reşedinţă aleasă pe toată perioada concediului medical, să fie prezent la adresa indicată cu excepţia situaţiilor justificate cu documente medicale pentru efectuarea de tratament medical, că poate fi vizitat, la adresa indicată, de persoanele îndrituite de lege, în intervalele orare 08.00-11.00; 12.00-17.00 si 18.00-20.00. Tot în aceasta declaraţie beneficiarul concediului medical semnează că este de acord ca în cazul nerespectarii condiţiilor de mai sus, să respecte rigorile legii. În declaraţia pe proprie răspundere medicul prescriptor va menţiona dacă există vreun tratament care impune părăsirea domiciliului sau a adresei indicate." O copie a declaraţiei poate fi solicitată de angajator sau de CNAS.

O altă noutate este creşterea cuantumului amenzilor pentru acordarea nejustificată a concediului medical, între 5000 şi 10000 lei.

Recomandăm şi articolul Despre concediile medicale, cu informaţii despre actele necesare şi condiţiile în care se poate beneficia de concediu medical, precum şi despre practica ilegală a unor angajatori de a solicita emiterea concediilor medicale de un anumit medic, agreat de angajator.

joi, 16 aprilie 2009

Ce boli nu necesita bilet de trimitere ?



Conform Normelor de aplicare ale Contractului-cadru 2009, Anexa 9, urmatoarele afectiuni, dupa ce sunt confirmate ca fiind cazuri noi, nu mai necesita bilet de trimitere:

1. Infarct miocardic
2. Angină pectorală instabilă
3. Purtătorii de proteze valvulare şi pace-maker
4. Malformaţii congenitale şi boli genetice
5. Insuficienţă renală cronică sub dializă
6. Insuficienţă cardiacă clasa III - IV NYHA
7. Poliartrită reumatoidă cu factor reumatoid pozitiv, inclusiv formele sale clinice (sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrită cronică juvenilă)
8. Bolile de colagen-vasculare (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poli/dermatomiozită, vasculite sistemice)
9. Leucemiile acute (limfoide şi nonlimfoide)
10. Leucemia mieloidă cronică
11. Leucemia limfatică cronică
12. Aplazia medulară
13. Mielomul multiplu
14. Limfoame non-Hodgkin nodale şi extranodale
15. Boala Hodgkin
16. Anemii hemolitice endo- şi exoeritrocitare
17. Trombocitemia hemoragică
18. Thalasemia majoră
19. Histiocitozele
20. Mastocitoza malignă
21. Telangectazia hemoragică ereditară
22. Purpura trombocitopenică idiopatică
23. Trombocitopatii
24. Purpura trombotică trombocitopenică
25. Boala von Willebrand
26. Coagulopatiile ereditare
27. Tumori mamare
28. Tumori maligne
29. Tumori cu potenţial malign până la elucidarea diagnosticului
30. Diabet zaharat sub tratament cu insulină şi/sau antidiabetice orale
31. Cirozele hepatice decompensate şi compensate
32. Boala Wilson
33. Malaria
34. Tuberculoza
35. Mucoviscidoza
36. Boala Addison
37. Diabet insipid
38. Psihoze
39. Miastenia gravis
40. Boala Parkinson
41. Hemofilie
42. Bolnavi cu revascularizaţie percutanată, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu by-pass coronarian
43. Status posttransplant de organe
44. Afecţiuni postoperatorii şi ortopedice până la vindecare
45. Gravide cu risc obstetrical crescut
46. Prematuritatea (în primul an de viaţă)
47. Malnutriţie proteinenergetică (în primii 3 ani de viaţă)
48. Anemiile carenţiale (până la normalizarea hematologică şi biochimică)
49. Rahitismul evolutiv, forma moderată şi gravă (până la vindecarea radiologică şi biochimică)
50. Astm bronşic în criză
51. Hepatite virale (cronice)
52. Glaucom
53. Alte situaţii la recomandarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi ale
Colegiului Medicilor din România, cu avizul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

NOTĂ:
Prezentarea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate fără bilet de trimitere pentru afecţiunile de mai sus se face numai în următoarele situaţii:
1. dacă face dovada (printr-o scrisoare medicală) că a fost luat în evidenţă de către medicul de familie şi în intervalul de timp până la următoarea consultaţie la medicul specialist, bolnavul nu necesită să fie monitorizat de către medicul de familie;
2. pentru bolnavii a căror schemă terapeutică trebuie modificată în funcţie de parametrii de monitorizare;
3. medicul de specialitate trebuie să informeze medicul de familie prin scrisoare medicală dacă au intervenit schimbări în evoluţia bolii şi în atitudinea terapeutică.

marți, 14 aprilie 2009

Noile bilete de trimitere sau internare



De la 1 aprilie 2009, trimiterile pentru serviciile medicale clinice si internarile in sistemul asigurarilor sociale de sanatate, decontate de catre CNAS, se vor realiza folosind exclusiv modelul unic de bilet de trimitere sau internare aprobat prin Ordinul 384/2009 al MS.

Acesta este un formular tipizat cu regim special, in triplu exemplar. Medicii de familie pot cumpara noile formulare de la sediile locale CNAS, pretul unui top fiind de 8,31 lei, inclusiv T.V.A (cf. CJAS Iasi).

joi, 2 aprilie 2009

Cum vă schimbați medicul de familie ?



Cum îmi schimb medicul de familie ?

Pentru a vă schimba medicul de familie, trebuie să urmați pașii pentru înscrierea pe lista unui medic de familie la noul medic ales de dvs., și să precizați numele medicului de la care plecați pe cererea de înscriere.

Noul dvs. medic de familie trebuie să anunte în scris, prin poștă, în maximum 15 zile lucrătoare, medicul de familie de la care ați plecat, precum și casa de asigurări de sănătate.

Medicul de familie de la care care ați plecat are obligația să transfere o copie a fișei medicale, prin poștă, noului dvs. medic de familie, în termen de 15 zile lucrătoare de la solicitare, și sa păstreze minimum 1 an fișa originală.

Conform Normelor de aplicare ale contractului cadru 2009, Anexa 2, Art 12.
Update: Conform Normelor 2010.

miercuri, 1 aprilie 2009

Mit - Transcrierea retetelor



Mit: "Du-te la medicul de familie sa-ti scrie medicamentele astea pe reteta compensata/gratuita."

FALS !

Medicul de familie nu va poate transcrie retete primite de la medicii din policlinici si spitale “de stat” (care sunt aflate in contract cu CNAS) sau private, riscand penalizari din partea CNAS care pot merge pana la anularea contractului cu CNAS. In contractul-cadru dintre CNAS si medicii de familie, spitale, policlinici de stat dar si in codul deontologic al Colegiului Medicilor din Romania (art. 81 - transferul de sarcini) este specificat ca medicul este responsabil pentru actul medical efectuat (act medical care incepe cu consultarea pacientului, continua cu stabilirea unui diagnostic si tratament si se finalizeaza prin prescrierea unei retete medicale) si trebuie sa finalizeze actul medical. Medicii din policlinicile si spitalele “de stat” sunt obligati deci, in baza contractului cu CNAS si a codului deontologic, sa va prescrie inclusiv reteta compensata sau gratuita, care finalizeaza actul medical.

In cazul in care tratamentul dvs. este cu o durata mai lunga de o luna, medicul din policlinica sau spitalul “de stat” va va prescrie reteta compensata sau gratuita pentru prima luna, la care va anexa o scrisoare medicala – formular unic (impus de Ordinul CNAS 315/2006 - Anexa 7) care sa contina numarul contractului cu CNAS, in baza careia medicul dvs. de familie are dreptul sa prescrie reteta compensata sau gratuita pentru urmatoarele luni de tratament. In acest caz nu este vorba despre o transcriere a unei retete date de un alt specialist, ci de o continuare a tratamentului stabilit de catre medicul de o anumita specialitate, alta decat medicina de familie, si comunicat catre medicul de familie prin intermediul scrisorii medicale - formular unic.

Daca, totusi, medicul dvs. de familie a transcris retetele altor medici, a facut acest lucru din respect pentru dvs., din dorinta de a avea grija de sanatatea dvs. si de a nu va purta pe drumuri. In acest mod, medicul dvs. de familie s-a expus unor posibile penalizari (amenzi) din partea CNAS iar daca situatia se repeta se poate merge pana la anularea contractului cu CNAS.

Baza legala - Norme de aplicare ale contractului-cadru 2009, Anexa 3, Art. 7, alin. 10.

duminică, 15 februarie 2009

Legislatie - Activitatea medicului de familie

Preluat din Normale de aplicare ale Contractului-Cadru 2008, contract semnat intre medicul de familie si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Mai jos sunt prezentate serviciile din pachetul de servicii medicale de baza, de care beneficiaza pacientii asigurati conform normelor CNAS. Consultati linkul de mai sus pentru Pachetul de servicii medicale minimal si facultativ de care beneficiaza pacientii neasigurati si cei care se asigura facultativ.

"PACHETUL DE SERVICII MEDICALE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ
CAP. I PACHET DE SERVICII MEDICALE DE BAZĂ


A. Servicii profilactice:
1. Urmărirea dezvoltării fizice şi psihomotorie a copilului prin examene de bilanţ:
a) la externarea din maternitate - la domiciliul copilului;
b) la 1 lună - la domiciliul copilului;
c) la 2 luni;
d) la 4 luni;
e) la 6 luni;
f) la 9 luni;
g) la 12 luni;
h) la 15 luni;
i) la 18 luni.

NOTĂ:
Examenul de bilanţ până la vârsta de 12 luni inclusiv, cuprinde obligatoriu şi promovarea activă a alimentaţiei exclusive la sân a copilului până la vârsta de 6 luni şi continuarea acesteia până la minim 12 luni.

2. Supravegherea gravidei şi stabilirea gradului de risc conform normelor metodologice emise de Ministerul Sănătăţii Publice:
a) luarea în evidenţă în primul trimestru;
b) supravegherea, lunar, din luna a 3-a până în luna a 7-a;
În situaţia în care luarea în evidenţă a gravidei are loc în luna a 3-a, pentru această lună se va raporta casei de asigurări de sănătate numai luarea în evidenţă a gravidei, nu şi supravegherea;
c) supravegherea, de două ori pe lună, din luna a 7-a până în luna a 9-a inclusiv;
d) urmărirea lehuzei la externarea din maternitate - la domiciliu;
e) urmărirea lehuzei la 4 săptămâni de la naştere;
f) consiliere pre şi post testare pentru HIV şi lues a femeii gravide.

NOTĂ:
În cadrul supravegherii gravidei se va face şi promovarea alimentaţiei exclusive la sân a copilului până la vârsta de 6 luni şi continuarea acesteia până la minim 12 luni.

3. Examen de bilanţ anual al copiilor de la 2 la 18 ani.
4. Control medical al asiguraţilor în vârstă de peste 18 ani pentru prevenirea bolilor cu consecinţe majore în morbiditate şi mortalitate.
Controlul medical cuprinde:
- consultaţie (anamneză, examen obiectiv, diagnostic);
- recomandare pentru examene paraclinice atunci când există argumente clinice de suspiciune a unei stări patologice consemnate în foaia de observaţie.
- încadrarea medicală a asiguratului într-o grupă de risc.

NOTĂ: Serviciile medicale prevăzute la punctele 3 şi 4 nu se acordă persoanelor care beneficiază în anul 2008 de examenul medical de evaluare a stării de sănătate în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui C.N.A.S. nr.994/354/2007 privind aprobarea Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice din cadrul Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară, cu modificările şi completările ulterioare

5. Imunizări:
I. conform programului naţional de imunizări:
a) antituberculoasă - vaccin BCG;
b) revaccinare BCG, după caz, după verificarea cicatricei post primo vaccinare;
c) testarea PPD;
d) antihepatită B;
e) antipoliomielitică VPO şi VPI;
f) împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive - DTP (sau DT la cazurile la care vaccinarea DTP este contraindicată);
g) antirujeolică şi antirujeolică – antirubeolică - antiurliană;
h) împotriva difteriei şi tetanosului - DT (revaccinare);
i) împotriva difteriei şi tetanosului la adulţi - dT (revaccinare);
j) împotriva tetanosului - dT sau VTA;
k) antirubeolică.
II. antitetanos la gravide, pentru profilaxia tetanosului la nou-născut;
III. alte vaccinări în caz de necesitate, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii publice.

6. Educaţie medico-sanitară şi consiliere pentru prevenirea şi combaterea factorilor de risc, precum şi consilierea antidrog.

7. a) Controale periodice - epicriză de etapă pentru afecţiunile care necesită dispensarizare conform normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice:
- insuficienţă cardiacă cronică clasa III şi IV - NIHA
- diabet zaharat tip II - pentru asiguraţii aflaţi în tratament cu antidiabetice orale
- HTA cu AVC
b) Controale periodice - epicriză de etapă pentru afecţiunile care necesită dispensarizare conform normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice, altele decât cele menţionate la lit. a).

8. Bolnav TBC nou, descoperit activ de medicul de familie, trimis şi confirmat de specialist.

9. Servicii de planificare familială:
- consiliere de planificare familială;
- indicarea unei metode contraceptive la persoanele fără risc.

B. Servicii medicale curative:

1. Consultaţie (anamneză, examen obiectiv, diagnostic) în caz de boală sau accident.

2. Manevre de mică chirurgie şi tratament injectabil, după caz.

3. Prescriere de tratament medical şi igienico-dietetic.

4. Recomandare de investigaţii paraclinice pentru stabilirea diagnosticului şi monitorizare, prin bilet de trimitere, ca o consecinţă
a actului medical propriu.

5. Eliberare de bilet de trimitere pentru cazurile care depăşesc competenţa medicului de familie, cu scurt istoric medical al asiguratului, către alte specialităţi sau în vederea internării. Medicul de familie consemnează în biletul de trimitere
sau va ataşa la acesta rezultatele investigaţiilor paraclinice efectuate în regim ambulatoriu atunci când acestea au fost necesare pentru a susţine şi/sau confirma diagnosticul menţionat pe biletul de trimitere în vederea internării şi data la care au
fost efectuate, care completează tabloul clinic pentru care se solicită internarea.

6. Luarea în evidenţă a bolnavului TBC confirmat de medicul de specialitate, urmărirea şi aplicarea tratamentului strict supravegheat, până la scoaterea din evidenţă pe baza schemei TSS şi numai pentru situaţiile în care medicul de familie
este direct implicat în administrarea acestei scheme. Pentru persoanele care refuză aplicarea tratamentului medicii de familie vor apela la sprijinul organelor de poliţie şi al autorităţilor publice locale.

7. Asistenţă medicală la domiciliu în cadrul programului de lucru stabilit pentru aceasta, pentru situaţiile în care medicul de familie consideră necesară această deplasare.

8. Monitorizarea tratamentului şi a evoluţiei stării de sănătate a bolnavilor cronici.

9. Monitorizarea şi managementul hemodinamic prin metoda bioimpedanţei toracice pentru HTA esenţială.

10. Consultaţii la domiciliul asiguraţilor în afara programului de lucru – maximum 5 consultaţii/săptămână/medic.

C. Servicii medicale pentru situaţiile de urgenţă:
a) asistenţă medicală în urgenţe medico-chirurgicale (anamneză, examen clinic şi tratament), în limita competenţei medicului de familie şi a posibilităţilor tehnice medicale;
b) trimitere, pentru cazurile care depăşesc competenţa medicului de familie, către alte specialităţi sau în vederea internării, după caz.
Asiguraţii beneficiază de aceste servicii, indiferent de medicul de familie pe lista căruia sunt înscrişi. Medicaţia pentru cazurile de urgenţă se asigură din trusa de urgenţă.


Serviciile medicale pentru situaţiile de urgenţă se acordă:
1) în cabinetul medicului de familie, în cadrul programului de lucru stabilit,
2) în centrele de permanenţă, în afara programului de lucru stabilit al medicilor de familie; serviciile medicale furnizate de medicii de familie în centrele de permanenţă se acordă în baza unor contracte distincte încheiate între aceştia şi casele de asigurări de sănătate. Condiţiile de acordare şi modalităţile de plată sunt stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi reformei administrative.


D. Activităţi de suport:
Eliberare de acte medicale: certificat de concediu medical, certificat de deces, cu excepţia situaţiilor de suspiciune care necesită expertiză medico-legală, certificat medical pentru îngrijirea copilului bolnav, conform prevederilor legale; adeverinţe medicale pentru copii necesare înscrierii în colectivităţi; scutiri medicale pentru copii în caz de îmbolnăviri; adeverinţe medicale solicitate de personalul sanitar pentru exercitarea profesiei precum şi de celălalt personal angajat în sistemul sanitar şi al asigurărilor sociale de sănătate.


E. Activităţi necesare în limita domeniului de competenţă a asistenţei medicale primare."

Legislatie - Program de lucru al medicului de familie

Preluat din Contractul-Cadru 2008 incheiat intre medicii de familie si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

"SECŢIUNEA a 6-a Asistenţa medicală primară - Condiţii specifice

PARAGRAFUL 2 Programul de lucru

Art. 27.- Furnizorii de servicii medicale din asistenţa medicală primară acordă servicii medicale în cadrul programului de lucru stabilit de către aceştia, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare, inclusiv sâmbăta, duminica şi sărbătorile legale, în afara programului de lucru se acordă servicii medicale de către medicii de familie în centrele de permanenţă înfiinţate şi organizate conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 28.- (1) Programul de activitate săptămânal al fiecărui medic de familie, organizat în funcţie de condiţiile specifice din zonă, trebuie să asigure în medie pe zi minimum 5 ore la cabinetul medical şi două ore la domiciliul asiguraţilor, conform graficului de vizite la domiciliu. În cabinetele medicale şi/sau localităţile unde îşi desfăşoară activitatea cel puţin 2 medici de familie, acordarea asistenţei medicale se va asigura atât dimineaţa, cât şi după-amiaza.

(2) Asistenţa medicală în afara programului de lucru este asigurată, după caz, de:

a) medicii de familie asociaţi din mai multe localităţi în centre de permanenţă care acordă asistenţă medicală conform prevederilor legale în vigoare;
b) unităţi medicale specializate ce asigură serviciile medicale de urgenţă prespitalicească şi transport medical.

(3) Medicul de familie are obligaţia să afişeze la cabinetul medical numărul de telefon şi adresa centrului de permanenţă care asigură rezolvarea situaţiilor de urgenţă în afara programului de lucru, precum şi programul fiecăruia dintre medicii asociaţi, iar în situaţia în care nu este organizat centru de permanenţă, pentru urgenţe medicale se afişează numărul de telefon la care poate fi apelată substaţia serviciului judeţean de ambulanţă (112), respectiv al celui mai apropiat serviciu de ambulanţă organizat de ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie.

(4) Modalitatea de decontare a serviciilor medicale acordate în condiţiile prevăzute la alin. (2) se stabileşte prin norme.

Art. 29.- Pentru perioadele de absenţă a medicilor de familie se organizează preluarea activităţii medicale de către un alt medic de familie. Condiţiile de înlocuire se stabilesc prin norme."