Se afișează postările cu eticheta obligatii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta obligatii. Afișați toate postările

vineri, 15 iunie 2012

Noul calendar (schema) de vaccinare 2012 (1 iunie)

Actualizare 19 septembrie 2012: Printr-un nou ordin al Ministerului Sănătății, s-a revenit la efectuarea vaccinărilor din perioada școlară de către medicul școlar, în campanii școlare. Medicul de familie administrează doar vaccinurile necesare între vârsta de 2 luni și 6 ani. Schema de vaccinare valabilă începând cu 22 august 2012 poate fi consultată aici.
---

Articol original 15 iunie 2012:
Schema națională de imunizare (vaccinare) a Ministerului Sănătății a fost schimbată pe 1 iunie 2012. Toate vaccinările din cadrul schemei aprobate vor fi realizate de către medicul de familie pe lista căruia este înscris copilul. Excepția o constituie vaccinarea nou-născutului în prima săptămână de viață, care se va realiza în continuare în maternitate. Această modificare a schemei naționale elimină vaccinarea elevilor în școli. La vârsta de 6, 7, 9 și 14 ani copilul va fi adus de părinte/tutore pentru vaccinare la cabinetul medicului de familie la care este înscris copilul.

Noul calendar de vaccinare (de la 1 iunie 2012) este următorul:
   
Vârsta recomandată
Vaccinul
Comentarii
Primele 24 de ore
2-7 zile
Hep B
BCG
În maternitate
2 luni
DTPa-VPI-Hib-Hep B
Medic de familie
4 luni
DTPa-VPI-Hib
Medic de familie
6 luni
DTPa-VPI-Hib-Hep B
Medic de familie
12 luni
DTPa-VPI-Hib, RRO
Medic de familie
4 ani**
DTPa
Medic de familie
6 ani
DTPa-VPI
Medic de familie
7 ani (în clasa I)
RRO
Medic de familie
9 ani***
VPI
Medic de familie
14 ani
dT
Medic de familie
   ** Se realizează în anul 2012 până la epuizarea stocurilor de vaccin existent în teritoriu.
   *** Se realizează până în anul 2014.

  NOTĂ: Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza numai seringi de unică folosinţă.

    Abrevieri:
    DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular
    VPI = vaccin polio inactivat
    Hep B = vaccin hepatitic B
    DTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelularpoliomielitic-Haemophilus B
    DTPa-VPI-Hib-Hep B = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B
    RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion
    BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin
    dT = vaccin diftero-tetanic pentru adulţi

Așa cum menționam într-un articol precedent, aceste vaccinări se efectuează fără costuri suplimentare, fiind finanțate de Ministerul Sănătății. Dacă părinții doresc un alt tip de vaccin (de la alt producător) decât cel furnizat medicilor de familie de către Direcțiile de Sănătate Publică din subordinea ministerului, sau alte vaccinuri suplimentare, își pot cumpăra dozele de vaccin din farmacii sau de la distribuitori. Atenție ! Vaccinurile trebuie păstrate și transportate în anumite condiții, menționate pe ambalaj. Întrebați în farmacie sau distribuitorul.

Este recomandat ca vaccinările să se efectueze în spații dedicate (puncte de vaccinare, camere de tratament) din unități sanitare autorizate, în urma unei consultații medicale realizate de medicul de familie sau pediatru.

miercuri, 16 februarie 2011

Cu cât finanțează medicul de familie proiectul eSănătate al statului român


Președinții caselor județetene de asigurări de sănătate și chiar și șeful CNAS declară în presă că acuzațiile reprezentanților medicilor de familie sunt nefondate, informatizarea nereprezentând un efort financiar așa mare pentru cabinetul de medicina familiei.

Lucian Duță declară pentru evz.ro "cititorul de carduri nu costă mai mult de 100 euro". Realitatea însă îl contrazice, ca de obicei: în Franța cititoarele pornesc de la prețul de 130 euro fără TVA pentru modelele fixe și 300 euro fără TVA pentru modelele portabile. Probabil în România CNAS va solicita cititoare portabile, pentru a controla dacă medicii de familie chiar văd pacienții la domiciliu, unul din motivele introducerii cardului fiind acest control al serviciilor. Și probabil că prețurile cititoarelor vor fi mult mai mari decât în Franța, date fiind taxele și comisioanele. De ce am ales modelul francez ? Pentru că acesta se pare că va fi cel folosit și în România, conform licitației pentru cipuri a Ministerului.

Pentru acces internet sunt necesare două surse, conform Ordinului 1571/2010 pentru implementarea eSănătate, care prevede "soluţii de internet de bandă largă şi de back-up pentru acestea". Ordinul nu cere și o viteză minimă, dar probabil 2Mbps sunt suficienți, fiind și viteza maximă care este, cu indulgență, disponibilă și în satele unde medicii de familie se încăpățânează să asigure asistentă medicală, în ciuda dezinteresului politicienilor. Această soluție fixă de internet, prin cabluri de cupru, disponibilă cât timp cablurile nu se fură, costă 3,5 - 5,5 euro/luna, TVA și modem incluse.

Pentru varianta de rezervă există soluții mobile de internet de bandă largă, de tip EDGE/3G. Disponibilitatea variază în funcție de acoperire, care face să varieze și prețul. Probabil că 20 euro/lună este o apreciere corectă a costului soluției de rezervă. Cu siguranță că aproximativ 25 euro/lună pentru accesul internet nu reprezintă o cheltuială foarte mare, însă se adaugă la restul cheltuielilor cabinetului medical, în condițiile în care veniturile au scăzut în ultimii trei ani cu 52%. Și reprezintă o cheltuială obligatorie, prin lege, la fel ca cele pentru autorizații, evaluări, certificări, apărute în acest an.

Update: Conform declarațiilor președintelui Băsescu din aprilie 2010, accesul la comunicații electronice pe bandă largă, pentru comunicațiile mici, urbane și rurale se dorește să atingă un procent de 55% până în 2012. Conform ANCOM, in iunie 2010, doar 50% din gospodăriile din mediul rural aveau acces la internet fix, iar in noiembrie 2009, gradul de penetrare al serviciilor de internet mobil la suta de locuitori era de doar 32%. Medicii de familie din toate localitățile României, inclusiv cele din mediul rural, sunt obligați să aibă până la 31 martie 2010 două surse de internet.

În plus, există fonduri europene pentru informatizare, mai ales în mediul rural, pe care un cabinet medical nu le poate accesa, dar o soluție la nivelul autorităților statului s-ar fi putut găsi, dacă se dorea. Iar transmisia de date se anunța în 2008 ca fiind una securizată, aflată în grija Serviciului de Transmisiuni Special (STS), care în prezent a dispărut din frăția SIUI.

Pentru acces continuu la electricitate, mai ales în zonele rurale, este nevoie de un UPS, pentru care prețurile variază între 40 și 200 euro. Iar în zonele unde întreruperile de curent sunt de mai lungă durată, este necesar un generator, care costă între 100 și 300 euro, plus costul benzinei.

Ordinul prevede și necesitatea de a achiziționa tehnică de calcul, însă aceasta a fost asigurată în 2008 de Ministerul Sănătății, pentru implementarea programului de evaluare a stării de sănătate, inițiat de ministrul Eugen Nicolăescu. Calculatoarele și imprimantele asigurate medicilor prin contract de comodat sunt folosite zilnic de o treime din medicii de familie, conform declarației dr. Sandra Alexiu, secretar SNMF, și după cum se poate observa și în reportajele televiziunilor din cabinetele medicilor de familie. Toți medicii de familie însă raportează electronic serviciile medicale către CNAS de aproximativ 10 ani, și de 3 ani în sistemul SIUI. Calculatoarele primite în urmă cu 3 ani pot necesita îmbunătățiri pentru o bună funcționare a soluțiilor software impuse de CNAS (de exemplu creșterea memoriei RAM, aproximativ 20 euro), iar cele mai multe au necesitat deja înlocuirea bateriei, adică alți aproximativ 70 euro.

Același ordin 1571/2000 prevede și necesitatea certificatului digital (semnătura electronică) pentru raportarea serviciilor medicale. Acest certificat este necesar și în relația cu alte instituții, cum ar fi ANAF, însă reprezintă o cheltuială suplimentară de 40-50 euro fără TVA anul acesta și 30 euro fără TVA apoi anual.

În afara costurilor, este cel puțin ciudată și decizia Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, de a se purta precum un angajator cu medicii de familie. Proiectul de Norme pentru implementarea cardului de sănătate prevede:

"Art 7 - (3) Informaţiile medicale minime stocate în format electronic, vor fi editate de medicul de familie pe listele căruia figurează asiguratul."

Medicul de familie nu este salariat nici al MS, nici al CNAS, nu i se pot trasa sarcini nici măcar prin hotărâri de guvern. Cabinetul medicului de familie are un contract de furnizare de servicii cu CNAS. Editarea datelor pe card ar putea reprezenta un serviciu, plătit separat, stipulat în contract. Plata acestui serviciu ar putea finanța angajarea unui operator PC care să se ocupe de aceste lucruri, astfel încât medicul să își dedice întreaga atenție pacientului, în cele 15 minute alocate consultației de CNAS, și să scape astfel și de birocrația reclamată chiar de ministrul Cseke Attila la preluarea mandatului !

"Doresc să redăm medicului de familie demnitatea şi să-i dăm posibilitatea de a-şi exercita meseria, nu de a fi un funcţionar care completează reţete şi borderouri cum se întâmplă acum."

Probabil ordinul de a completa, în plus, și datele de pe cardul de sănătate, face parte din planul d-lui ministru de a reda demnitatea medicului ?

Revenind cu privirea spre alte zări, poate fi folosit modelul francez: medicii de familie francezi nu au fost obligați să se informatizeze, ci stimulați prin recompense financiare ! Aceeași viziune, a stimulării financiare a medicilor pentru informatizare, există și în Statele Unite. Lucian Duță, președintele CNAS, chiar declară în articolul evz.ro că "Asemenea proteste [n.n. la adresa informatizării] s-au întâmplat în toată lumea". Doar despre proteste a aflat, despre masurile luate de casele de asigurări din toată lumea nu a aflat dl. președinte Duță ?



vineri, 12 iunie 2009

Eugen Nicolaescu: Medicii de familie, obligati prin lege la munca voluntara

Eugen Nicolaescu: Medicii de familie, obligati prin lege la munca voluntara

(...)
Legea, în forma iniţiată de Guvern, are un caracter arbitrar şi imoral, fiind dată în disperare şi în dispreţ, fiindcă este clar că oficialii Ministerului Sănătăţii vor să facă rost de servicii medicale în mod gratuit; se impune în mod neloial şi necinstit medicilor de familie asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă în afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale, zilnic între ore 15:00-20:00 în intervalul luni-vineri şi între orele 8:00-20:00 în zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale, precum şi în zilele declarate libere de către Guvernul României.
(...)

Este imoral şi ilegal ca statul, prin voinţa sa arbitrară să impună ca aceste servicii medicale să se acorde tuturor persoanelor care le solicită, indiferent dacă sunt asiguraţi sau nu şi să nu fie plătite.

Cred că timpul muncii voluntare a trecut, iar acest proiect de lege - adoptat de către Parlament ! - înseamnă de fapt o reîntoarcere înainte de 1989.
(...)
O ultimă concluzie pentru amatorul în ale managementului de la bietul Minister al Sănătăţii: cei care nu au bani pentru un autoturism vor primi de la stat gratis un Ferrari luat cu japca de la firma lui privată.

Stenograma sedintei Camerei Deputatilor din 10 iunie 2009
Extras:
Damian Florea
În legătură cu ceea ce vroiam să spun, este faptul că s-a vorbit aici despre muncă voluntară şi s-a vorbit un pic cam în sensul că e ceva depăşit, vetust. Aş vrea să nu încurajăm chestiunea asta, pentru că eu încă mă mai gândesc să fiu voluntar la multe acţiuni şi probabil şi mulţi colegi rezonează cu chestiunea asta şi, dacă aruncăm cu anatemă în această sintagmă, nu este bine.
Mai mult decât atât, e vorba despre o tradiţie. Întâmplarea face să mă cheme şi Damian şi medicii fără de arginţi, Cosma şi Damian, merg în religia noastră şi în religie în general.
Deci, haideţi să nu tratăm problema atât de rigid când este vorba de medici şi de actul medical, pentru că Hipocrat şi, cum spuneam mai devreme, Damian şi Cosma nu luau tot timpul un onorariu pentru ceea ce făceau.
Vă mulţumesc.

miercuri, 1 aprilie 2009

Mit - Transcrierea retetelor din sistemul privat



O completare la mitul legat de obligatia medicului de familie de a transcrie retetele prescrise de catre alti medici din sistemul de stat, aflati si ei in contract cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate:

Mit: "Medicul de familie are obligatia sa transcrie pe reteta compensata/gratuita medicamentele prescrise de medicul din sistemul privat."

FALS !

Am explicat in postarea anterioara de ce medicul de familie nu are dreptul sa transcrie retete prescrise de alti medici. In plus, atunci cand va adresati unui medic care va consulta intr-o clinica particulara sau in orice fel de unitate medicala privata, care nu are contract cu CNAS pentru furnizarea de servicii medicale (consultatii), veti fi nevoit sa platiti medicamentele prescrise. Medicul care nu are contract cu CNAS nu are dreptul sa prescrie retete compensate sau gratuite, acestea fiind suportate din fondurile de asigurari sociale de sanatate "de stat", administrate de CNAS. Si, repetam, medicul de familie nu are dreptul sa transcrie retete prescrise de alti medici.

Daca, totusi, medicul dvs. de familie a transcris retetele altor medici, a facut acest lucru din respect pentru dvs., din dorinta de a avea grija de sanatatea dvs. si de a nu va purta pe drumuri. In acest mod, medicul dvs. de familie s-a expus unor posibile penalizari (amenzi) din partea CNAS iar daca situatia se repeta se poate merge pana la anularea contractului cu CNAS.

Baza legala - Norme de aplicare ale contractului-cadru 2009, Anexa 3, Art. 7, alin. 10.

Mit - Transcrierea retetelor



Mit: "Du-te la medicul de familie sa-ti scrie medicamentele astea pe reteta compensata/gratuita."

FALS !

Medicul de familie nu va poate transcrie retete primite de la medicii din policlinici si spitale “de stat” (care sunt aflate in contract cu CNAS) sau private, riscand penalizari din partea CNAS care pot merge pana la anularea contractului cu CNAS. In contractul-cadru dintre CNAS si medicii de familie, spitale, policlinici de stat dar si in codul deontologic al Colegiului Medicilor din Romania (art. 81 - transferul de sarcini) este specificat ca medicul este responsabil pentru actul medical efectuat (act medical care incepe cu consultarea pacientului, continua cu stabilirea unui diagnostic si tratament si se finalizeaza prin prescrierea unei retete medicale) si trebuie sa finalizeze actul medical. Medicii din policlinicile si spitalele “de stat” sunt obligati deci, in baza contractului cu CNAS si a codului deontologic, sa va prescrie inclusiv reteta compensata sau gratuita, care finalizeaza actul medical.

In cazul in care tratamentul dvs. este cu o durata mai lunga de o luna, medicul din policlinica sau spitalul “de stat” va va prescrie reteta compensata sau gratuita pentru prima luna, la care va anexa o scrisoare medicala – formular unic (impus de Ordinul CNAS 315/2006 - Anexa 7) care sa contina numarul contractului cu CNAS, in baza careia medicul dvs. de familie are dreptul sa prescrie reteta compensata sau gratuita pentru urmatoarele luni de tratament. In acest caz nu este vorba despre o transcriere a unei retete date de un alt specialist, ci de o continuare a tratamentului stabilit de catre medicul de o anumita specialitate, alta decat medicina de familie, si comunicat catre medicul de familie prin intermediul scrisorii medicale - formular unic.

Daca, totusi, medicul dvs. de familie a transcris retetele altor medici, a facut acest lucru din respect pentru dvs., din dorinta de a avea grija de sanatatea dvs. si de a nu va purta pe drumuri. In acest mod, medicul dvs. de familie s-a expus unor posibile penalizari (amenzi) din partea CNAS iar daca situatia se repeta se poate merge pana la anularea contractului cu CNAS.

Baza legala - Norme de aplicare ale contractului-cadru 2009, Anexa 3, Art. 7, alin. 10.