Diavolul se ascunde în detalii

Așa cum am menționat în mai multe articole de-a lungul anilor, Casa Națională de Asigurări de Sănătate impune o serie de reguli în modul de funcționare a sistemului de asigurări sociale de sănătate. Aceste reguli sunt mai mult sau mai puțin știute și respectate de asigurați și furnizorii de servicii medicale (cabinete, spitale, laboratoare, farmacii și alții). Atât furnizorii cât și CNAS au obligația să informeze asigurații despre aceste reguli. Furnizorii își ornează pereții cu tot felul de afișe informative și consumă aproximativ o treime din timp explicând aceste reguli asiguraților.

CNAS nu își respectă această obligație și adesea chiar dezinformează asiguratul care solicită lămuriri. Dacă solicitarea este făcută în scris, răspunsul scris primit este paragraful din actul normativ, în limbajul juridic dificil de înteles pentru pacientul obișnuit. Numeroși medici de familie reclamă pe forumurile interne de discuții că pacienții au fost informați de funcționarii caselor de asigurări, când s-au dus să ceară lămuriri despre anumite probleme întâmpinate, că își pot și schimba medicul de familie dacă acesta refuză anumite servicii. Chiar și atunci când, în realitate, medicul de familie nu făcea decât să respecte regulile stabilite chiar de casa de asigurări !

Un Top 5 al problemelor generate de această stare de fapt:

1. Rețeta compensată/gratuită neprimită în urma consultației dintr-o policlinică/ambulatoriu de specialitate, cameră de gardă, ambulanță sau în urma internării în spital. Nu doar medicul de familie are dreptul și obligația să prescrie acest tip de rețete ci toți medicii care lucrează într-o unitate care are contract cu casa de asigurări. Mai mult, medicul de familie nu are dreptul să prescrie o rețetă în urma indicației unui alt medic, deoarece fiecare medic are obligația să-și finalizeze consultația proprie fără să delege această responsabilitate unui alt coleg. În cazul pacienților care necesită tratament pentru mai multe luni, medicul de familie va monitoriza evoluția și va continua sau ajusta tratamentul inițiat de alt medic, dar doar începând din a doua lună după externare/consultația acordată de alt medic.

2. Biletul de trimitere neprimit în urma consultației efectuate de alt medic decât cel de familie sau solicitat abuziv. Ca și în cazul rețetelor compensate/gratuite, biletul de trimitere alb-roz care asigură accesul la servicii decontate de casa de asigurări poate și trebuie să fie primit de la toți medicii care lucrează într-o unitate care are contract cu casa de asigurări. Dacă medicul oncolog recomandă un consult la cardiologie sau alergologie, acesta trebuie să înmâneze pacientului biletul alb-roz atât de necesar, scutindu-l astfel pe pacientul aflat în suferință și pe apropiații săi de un drum suplimentar la medicul de familie, de o programare prealabilă la acesta și de întârzierea cu câteva zile a consultului. Biletul solicitat abuziv este întâlnit în situațiile în care, deși pentru boala respectivă pacientul trebuie să fie primit fără bilet de trimitere, medicul/unitatea îl solicită totuși. Bolile respective au fost prevăzute de casa de asigurări în Anexa 9 a Normelor de aplicare a contractului-cadru și includ tumorile maligne până la și după confirmarea diagnosticului, infarctul miocardic, tuberculoza și altele. Pacientul este iarăși pus, prin necunoașterea regulilor de către toți furnizorii, să facă un drum suplimentar și nenecesar la medicul de familie. Medic care nu îi va putea da aceste bilete de trimitere, deoarece ar încălca și el regulile de mai sus.

3. Biletul de trimitere "la cerere". Legea sănătății prevede că doar serviciile medicale considerate necesare de medic pot fi decontate din fondul asigurărilor de sănătate. Dacă pacientul dorește să facă anumite investigații sau consultații contrar opiniei medicului, acestea sunt considerate de casa de asigurări "la cerere" și necesită plata directă din partea pacientului. Medicul nu poate da bilet de trimitere în aceste cazuri, riscând sancțiuni financiare din partea casei de asigurări.

4. Neacordarea concediului medical de câtre medicul care îl recomandă și solicitarea concediului medical în absența unui diagnostic. La fel ca în cazul rețetelor și biletelor de trimitere, și concediile medicale trebuie date de medicul care le recomandă. Alt medic poate doar acorda un număr fix de zile suplimentare, daca starea de sănătate a pacientului impune acest lucru. Acordarea concediului medical în absența unui diagnostic este strict interzisă și supusă sancțiunilor financiare dar și penale. Singura excepție este reprezentată de concediul pentru îngrijire copil, în care parintele poate primi concediu medical în cazul în care copilul în vârstă de până la 9 ani este bolnav.

5. Neconcordanța între starea reală de asigurat a unui pacient și informația disponibilă în Sistemul Informatic Unic Integrat al CNAS. Această problemă face ca asiguratul (pacientul) să nu poată beneficia de drepturile sale (consultație fără plată directă, rețetă cu un anumit grad de compensare ș.a.) decât dacă medicul alege să îl creadă pe cuvânt sau să îi solicite o serie de acte doveditoare și să se și încreadă în veridicitatea acestora. Au existat cazuri în care actele au fost false iar medicul a fost pus de casa de asigurări să plătească întreaga contravaloare a serviciilor, analizelor și medicamentelor recomandate.

Poate cea mai mare problemă generată de necunoașterea regulilor stabilite și impuse de casa de asigurări este apariția conflictelor între medici și pacienți, dialogul purtat pe un ton nepotrivit din ambele direcții și în final schimbarea medicului de familie sau scoaterea de pe listă a pacientului.

Articolele pe aceste teme sunt disponibile în secțiunea Mituri.

Alte investigații paraclinice

Investigațiile paraclinice care pot fi recomandate de medicul de familie, în baza asigurării de sănătate oferite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, altele decât analizele de laborator, sunt:

• Ex. radiologie cranian standard 1 incidenţă
• Ex. radiologie cranian în proiecţie specială
• Ex. radiologie părţi schelet în 2 planuri
• Ex. radiologie bazin
• Radiografie de membre
• Ex. radiologie centură scapulară
• Ex. radiologie alte articulaţii fără substanţă de contrast sau funcţionale cu TV
• Ex. radiologie părţi coloană dorsală
• Ex. radiologie părţi coloană lombară
• Ex. radiologie coloană vertebrală completă, fără coloana cervicală
• Ex. radiologie coloana cervicală 1 incidenţă
• Ex. radiologie torace ansamblu
• Ex. radiologie torace osos (sau părţi) în mai multe planuri/Ex. radiologie torace şi organe toracice
• Ex. radiologie vizualizare generală a abdomenului nativ
• Ecografie generală (abdomen + pelvis)
• Ecografie abdomen
• Ecografie pelvis
• EKG
• Mamografie în 2 planuri
• Spirometrie
• Determinarea indicelui de presiune glezna/brat, respectiv deget/brat

Această listă se găsește în Anexa 7 a Normelor de aplicare ale Contractului-cadru de furnizare servicii medicale în relația cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Aceste investigații vă pot fi recomandate în urma deciziei medicului în funcție de simptomele pe care le manifestați și de ghidurile naționale și internaționale. Investigațiile solicitate de pacient sunt considerate servicii medicale "la cerere" și nu pot fi decontate din fondurile casei de asigurări. Pentru acestea există opțiunea plății directe, a unui abonament sau asigurare privată.

Investigațiile din lista de mai sus, la care se adaugă și alte investigații specifice (computer tomograf, RMN, osteodensitometrie osoasă ș.a.), pot fi recomandate, în baza asigurării de sănătate oferite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de toți medicii care au contract cu casa de asigurări, în limita specialității. În cazul în care vă sunt recomandate investigații suplimentare, aveți dreptul să primiți biletul de trimitere pentru investigații (în dublu exemplar, alb-roz) de la medicul care face recomandarea. În cazul în care medicul nu vă poate elibera acest bilet, veți suporta costul integral al investigațiilor recomandate. Medicul de familie nu poate elibera bilet de trimitere pentru investigații recomandate de un alt medic.

Biletul de trimitere pentru investigații are o valabilitate de până la 30 de zile.

Analize medicale de laborator

Analizele medicale de laborator care pot fi recomandate de medicul de familie, în baza asigurării de sănătate oferite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, sunt:

• Hemoleucogramă completă - hemoglobină, hematocrit, numărătoare eritrocite, numărătoare leucocite, numărătoare trombocite, numărătoare reticulocite, formulă leucocitară, indici eritrocitari
• VSH
• Timp Quick, activitate de protrombină
• INR
• Determinare la gravidă a grupului sanguin AB0
• Determinare la gravidă a grupului sanguin Rh
• Anticorpi specifici anti Rh la gravidă
• Uree serică
• Acid uric seric
• Creatinină serică
• Calciu ionic seric
• Calciu seric total
• Magneziemie
• Sideremie
• Glicemie
• Colesterol seric total
• Trigliceride serice
• HDL colesterol
• LDL
• Proteine totale serice
• TGO
• TGP
• Fosfatază alcalină
• Fibrinogenemie
• Bilirubină totală
• Bilirubină directă
• Electroforeza proteinelor serice
• VDRL
• RPR
• Confirmare TPHA
• ASLO
• Proteina C reactivă
• Testare HIV la gravidă
• Ag HBs (screening) – doar la contacți
• Anti-HAV IgM – doar la contacți
• Anti HCV – doar la contacți
• Exudat faringian - Cultură (inclusiv antibiograma pentru culturi pozitive)
• Examen complet de urină (sumar + sediment)
• Urocultură (inclusiv antibiograma pentru culturi pozitive)
• Determinare glucoza urinară
• Determinare proteine urinare
• Examen coproparazitologic (3 probe)
• Coprocultură (inclusiv antibiograma pentru culturi pozitive)
• Examen Babes-Papanicolau

Această listă se găsește în Anexa 7 a Normelor de aplicare ale Contractului-cadru de furnizare servicii medicale în relația cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Aceste analize vă pot fi recomandate în urma deciziei medicului în funcție de simptomele pe care le manifestați și de ghidurile naționale și internaționale. Analizele solicitate de pacient sunt considerate servicii medicale "la cerere" și nu pot fi decontate din fondurile casei de asigurări. Pentru acestea există opțiunea plății directe, a unui abonament sau asigurare privată.

Analizele din lista de mai sus, la care se adaugă și alte analize specifice, pot fi recomandate, în baza asigurării de sănătate oferite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de toți medicii care au contract cu casa de asigurări. În cazul în care vă sunt recomandate analize de laborator, aveți dreptul să primiți biletul de trimitere pentru analize (în dublu exemplar, alb-roz) de la medicul care face recomandarea. În cazul în care medicul nu vă poate elibera acest bilet, veți suporta costul integral al analizelor recomandate. Medicul de familie nu poate elibera bilet de trimitere pentru analize recomandate de un alt medic.

Biletul de trimitere pentru analizele de laborator are o valabilitate de până la 30 de zile. Pacientul are obligaţia ca în termen de 10 zile de la primirea biletului să se prezinte la un laborator de analize. Laboratorul are obligaţia să programeze pacientul. Programarea pentru analize a fost introdusă de casa de asigurări pentru a asigura accesul pacienţilor la analize, chiar şi în situaţia fondurilor insuficiente.

Ce înseamnă plata per capita (pe listă)

Ce înseamnă plata “per capita”, greșit denumită plată “pe listă”

Pe scurt, este un abonament, similar celui din sistemul medical privat, achitat însă de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, și nu direct de către pacient, cabinetelor de medicina familiei.

Cât costă abonamentul ?

În plata “per capita” cabinetului de medicina familiei i s-au plătit de către CNAS, în anul 2010, 2,7 lei/lună pentru fiecare pacient înscris, cu excepția sugarilor și vârstnicilor, pentru care CNAS a plătit 4,2 lei/lună.

Până în anul 2010, când a fost schimbat drastic contractul-cadru, în plata “per capita” erau incluse toate consultațiile oferite de medicul de familie. Altfel spus, un abonament care includea consultații nelimitate.

Ce include abonamentul ?

Din anul 2010, în plata “per capita”, deci în plata “abonamentului”, sunt incluse următoarele servicii și consultațiile aferente acestora:
o vaccinările copiilor și adulților
o examenele specifice ale gravidei (12 consultații pentru o sarcină)
o examenele specifice ale sugarului (9 consultații între 1-18 luni)
o examenul anual al pacienților
o controlul trimestrial al majorității pacienților cronici
o depistarea cazurilor noi de TBC, boli endemoepidemice
o consultațiile pentru urgențele medico-chirurgicale
o serviciile de consiliere pentru promovarea sănătății - educație medico-sanitară, consiliere pentru prevenirea și combaterea factorilor de risc, precum și consilierea antidrog
o serviciile de planificare familiala.
Restul consultațiilor au fost plătite de CNAS în anul 2010 prin plata “per serviciu”, însă limitate la 20 consultații/zi:
o consultație pentru boală acută sau cronică – 4,95 lei
o consultație pentru monitorizarea (evaluarea) anumitor boli cronice – 4,95 lei
o consultație la domiciliu – 13,5 lei

Până în anul 2010, în plata “per capita”, erau incluse toate consultațiile.
Câteva servicii medicale erau plătite de CNAS distinct (plata “per serviciu”):
o vaccinare (6 lei),
o examenele specifice ale gravidei (12 lei) și ale sugarului (9-22 lei),
o examen anual al pacienților (5 lei),
o control trimestrial al unor pacienți cronici - diabet, insuficiență cardiacă și AVC (5 lei),
o depistarea unui caz nou de TBC (30 lei) sau boli endemoepidemice (5 lei),
o consultații la domiciliu (15 lei),
o consultații pentru urgențe medico-chirurgicale (9 lei),
o serviciile de planificare familiala (5 lei).

Care sunt sumele totale plătite de CNAS cabinetelor de medicina familiei ?

Variază, în funcție de numărul de pacienți, de categoriile de vârstă, de cererea de consultații și de gradul profesional al medicului. Până la anularea sporurilor pentru mediul rural, variază și în funcție de aceste sporuri.

Până în anul 2010, pentru servicii, CNAS plătea în general o sumă între 500 și 1000 lei/cabinet, iar abonamentul “per capita”, pentru 1600 de pacienți (media pe țară), aproximativ 5000 lei lunar.

Din anul 2010, pentru servicii (consultații), CNAS plătește maximum 2349 lei (sumă aferentă pentru limita maximă impusă de 20 consultații/zi și o consultație la domiciliu/zi) și pentru abonamentul “per capita” maximum 7000 lei (sumă aferentă pentru numărul maxim de pacienți înscriși, 2200). În realitate însă, puține cabinete ating valorile maxime, media fiind 1500 lei pentru servicii (consultații) și 4000 lei pentru „per capita”.

Sumele efective în lei plătite cabinetelor pentru fiecare serviciu, consultație sau pacient, pe care vi le-am prezentat în acest document, rezultă în urma unor formule de calcul existente în Normele de aplicare ale Contractului-Cadru. Aceste formule au la baza
- un număr de puncte “per capita” (PC) aferent fiecărei categorii de vârstă și
- un număr de puncte “per serviciu” (PS) aferent tipurilor de consultații,
care se înmulțesc cu valorile în lei ale punctelor (valori hotărâte anual prin norme, de CNAS) pentru a obține suma efectivă plătită cabinetelor.

De exemplu:
• consultația la domiciliu are 15 puncte “per serviciu” aferente iar cea la cabinet 5,5
• în 2010 valoarea în lei a punctului “per serviciu” a fost de 0,9 lei
Deci consultația la domiciliu este plătită cabinetelor de medicina familiei cu 15*0,9 = 13,5 lei iar consultația la cabinet cu 5,5*0,9 = 4,95 lei

o pentru categoria de vârstă 4-59 ani sunt alocate anual 7,2 puncte “per capita”
o în 2010 valoarea în lei a punctului “per capita” a fost de 4,5 lei
Deci “abonamentul” plătit de CNAS cabinetului de medicina familiei, pentru un pacient cu vârsta între 4-59 ani, este de 7,2*4,5 = 32,4 lei anual, adică 2,7 lei lunar.

Surse:
http://www.cnas.ro/informatii-publice/valoarea-punctelor/valoarea-definitiva-a-punctului
http://www.cnas.ro/norme-contract-cadru/norme
http://www.cnas.ro/norme-contract-cadru/contract-cadru

Preluat din comunicatul de presă al Societății Naționale de Medicina Familiei din 12 februarie 2011.

UPDATE iunie 2011: Începând cu 1 iunie 2011, o parte din consultațiile din "abonamentul" per capita vor fi decontate de CNAS distinct, ca servicii (consultații), deoarece și plata aferentă per capita s-a diminuat în 2011.

CNAS, abuzurile şi dezinformările...

Medicii de familie, reprezentaţi prin Societatea Naţională de Medicina Familiei (organizaţie profesională) şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (organizaţie patronală), au reclamat prin două comunicate de presă abuzurile şi dezinformările Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Primul comunicat s-a referit la declaraţiile reprezentanţilor CNAS privind "ilegalitatea" taxării consultaţiilor nedecontate de CNAS. Conform actelor normative în vigoare, taxarea este legală iar CNAS ar trebui să informeze asiguraţii asupra acestui lucru, şi nu să creeze stări tensionale între aceştia şi medici prin dezinformări.

Al doilea comunicat s-a referit la controalele şi amenzile abuzive efectuate în toate judeţele de către CNAS, privind concediile medicale eliberate de medicii de familie, ca urmare a modificării legii privind concediile medicale.

Ambele comunicate de presă pot fi citite pe siteul SNMF.

Ce înseamnă o consultaţie medicală ?

Medicii învaţă din al treilea an de facultate care sunt elementele unei consultaţii, cum se desfăşoară o consultaţie. Pe scurt, aceste părţi sunt discuţia cu pacientul (numită ştiinţific anamneză), manevrele medicale (inspecţia, ascultarea cu stetoscopul, palparea, măsurarea tensiunii arteriale ş.a.), stabilirea diagnosticului (prezumptiv sau cert) şi prescrierea tratamentului sau solicitarea altor investigaţii sau trimiterea către medici de alte specialităţi sau pentru internarea în spital. În cadrul unei consultaţii de control, discuţia poate fi mai scurtă decât cea iniţială, manevrele medicale şi ele reduse, tratamentul poate fi pur si simplu continuat, după caz. Dar aceasta reprezintă totuşi o consultaţie.

Cum defineşte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate consultaţia medicală, în Normele de aplicare ale Contractului cadru ?

Consultaţie în caz de boală pentru afecţiuni acute intercurente sau cronice programabile care cuprinde:
- anamneza, examenul clinic general,
- unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare,
- recomandare pentru investigaţii paraclinice în vederea stabilirii diagnosticului şi pentru monitorizare,
- manevre de mică chirurgie, după caz.
- stabilirea conduitei terapeutice şi/sau prescrierea tratamentului medical şi igienodietetic, precum şi instruirea în legătură cu măsurile terapeutice şi profilactice.
- recomandare pentru consultatie la medicul de specialitate din ambulatoriu sau pentru internare pentru cazurile care necesită aceasta sau care depăşesc competenţa medicului de familie,
- recomandare pentru tratament de recuperare-reabilitare după caz.
- recomandare pentru dispozitive medicale de protezare stomii şi incontinenţă urinară, după caz;
- recomandare pentru îngrijiri medicale la domiciliu, după caz.

Aceste lucruri fiind clare, de ce în emisiunea Antena 3 Special cu Paula Rusu din data de 4 iunie 2010, dr. Dorin Ionescu, director general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, insistă să afirme că o consultaţie finalizată cu un bilet de trimitere nu este de fapt o consultaţie ? Sau că o consultaţie finalizată cu prescrierea reţetei pentru o boală cronică, chiar şi lună de lună, nu reprezintă de fapt o consultaţie ? Oare domnia sa nu ştie ce scrie în normele elaborate de instituţia pe care o conduce şi reprezintă ?

Ce este diferit în noul contract-cadru ?

Ce este diferit faţă de anii trecuţi în contractul încheiat anul acesta între cabinetele medicilor de familie şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în baza căruia pacienţii pot beneficia de servicii medicale decontate din Fondul de Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate, adică servicii pentru care nu trebuie să plătească în plus (până când se va introduce coplata) ?

În primul rând trebuie menţionat că acest contract a fost şi este în continuare unul de prestări servicii, cabinetul medicului de familie (şi toate celelalate ramuri sanitare care încheie contracte)fiind numit chiar furnizor de servicii medicale. Este clar deci că vorbim despre plata furnizorului, a cabinetului, nu despre salariul medicului de familie şi nu despre un contract de muncă între medic şi Stat sau Casă.

Şi spitalele sunt numite tot furnizori de servicii medicale iar managerul spitalului este cel care are grijă să fie îndeplinite obligaţiile contractuale şi cel care administrează fondurile spitalului primite ca plată pe contractul de prestări servicii încheiat cu casa de asigurări. Diferenţa este că, în cazul spitalelor, medicii din spital sunt angajaţi ai spitalelor, cu contract de muncă şi trebuie să respecte fişa postului şi cerinţele managerului, care respectă cerinţele contractului.

Principala modificare pentru contractele medicilor de familie este introducerea noţiunii de serviciu-consultaţie şi schimbarea raportului prin care se efectuează plata. Până în 2010, cabinetele primeau 90% din plată pentru numărul de pacienţi înscrişi (numită plată per capita), şi doar 10% pentru numărul de servicii efectuate acestor pacienţi (adică plată per serviciu). Consultaţiile nu erau plătite distinct, fiind incluse în cei 90%, astfel încât era indiferent dacă un cabinet oferea pe zi 5 sau 50 de consultaţii pacienţilor. Distinct erau plătite doar cele 10% servicii, adică vaccinările, controalele anuale (examen de bilanţ) şi lunare (sugari, gravide), depistarea bolilor endemice, TBC, vizitele la domiciliu.

Noul contract prevede o modificare a raportului 90% per capita - 10% per serviciu în 70% per capita - 30% per serviciu-consultaţie. Beneficiul este că 30% din plată este acum acordată pentru consultaţiile efective care sunt acordate de cabinet, numită acum plata per serviciu-consultaţie, astfel încât un cabinet care acordă mai multe consultaţii este plătit mai bine - plata pe performanţă. Medicii de familie au fost de acord cu aceste modificări încă de anul trecut, când CNAS a propus acest lucru şi au existat consultări în acest sens. Cabinetul primeşte 5 lei pentru un serviciu-consultaţie.

Ceea ce medicii de familie au aflat abia pe 31 martie seara, pe surse, deoarece pe pagina CNAS nu s-a publicat nimic până pe 1 aprilie, a fost că serviciile care erau incluse în anii precedenţi în per serviciu, adică vaccinările, controalele, depistarea bolilor endemice, nu sunt considerate serviciu-consultaţie şi deci nu sunt plătite distinct, plata lor fiind inclusă în cei 70% per capita. Decizia CNAS este cel puţin ciudată, având în vedere că în definiţia medicinei de familie apare prevenţia, adică exact vaccinările, controalele, care reprezintă un număr considerabil din consultaţiile acordate de medicii de familie. A fost acceptată însă şi această modificare, considerându-se că sunt plătite pauşal, în cei 70%, la fel ca şi consilierea privind factorii de risc, educaţia medico-sanitară, anti-drog. Pentru un sugar, care necesită 7 controale pe an, dintre care 2 la domiciliu şi 4 vaccinări, cabinetul primeste 50 lei/an.

Care sunt însă consultaţiile-serviciu plătite prin contract ? Consultaţiile iniţiale şi, după caz, de control pentru bolile acute, intercurente, cronice programabile şi urgenţe care pot fi rezolvate de medicul de familie. Se mai plătesc consultaţiile acordate o data la trei luni pentru anumite boli cronice (din anexa 39a a normelor) şi câte o consultaţie la domiciliu, în medie, pe zi. Dar numărul este limitat pe zi la 20-28 de consultaţii, în funcţie de programul cabinetului, de 5 sau 7 ore, deoarece consultaţia trebuie să aibă o durată medie de 15 minute, conform unui ordin în vigoare. Deci poate fi vorba doar despre plata pe perfomanţă maximă, stabilită de CNAS.

O altă noutate, nemenţionată nici de Ministerul Sănătăţii nici de CNAS, în calitatea lor de elaboratori ai contractului şi actelor normative, este că din serviciile decontate au fost eliminate şi adeverinţele necesare înscrierii în colectivitate, adică avizele epidemiologice pentru gradiniţă şi cele pentru orele de sport, solicitate de şcoli. Nu a fost menţionat în presă nici că refuzul pacientului de a se programa, în situaţia în care numărul de 20-28 de consultaţii decontate este acoperit deja de pacienţi programaţi, duce la plata consultaţiei, aceasta fiind în afara contractului cu CNAS, deci în regim privat.

Contractul-cadru 2010 pentru toţi furnizorii de servicii medicale, normele de aplicare ale contractului, modificările aduse normelor prin negocierile cu medicii de familie şi medicii din ambulatorul de specialitate precum şi instrucţiunile de aplicare a contractului furnizate pe 15 aprilie pot fi consultate pe pagina CNAS.

CNAS continuă să dezinformeze

În emisiunea News Magazine din 2 aprilie 2010, ora 10:30, reprezentanta Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dr. Adina Geană, a declarat că Normele de aplicare ale contractului cadru există de ieri pe siteul CNAS, sugerând că totul decurge normal şi că medicii de familie boicotează activitatea. Se observă o tendinţă îngrijorătoare a reprezentanţilor CNAS de a denatura adevărul. Prin vizitarea paginii CNAS se poate observa cu uşurinţă că normele de aplicare au fost publicate abia pe 2 aprilie 2010, conform datei automate ataşate de site, deşi este menţionat în cuprinsul articolului că ar fi fost "actualizat la 01.04.2010". Încercarea de dezinformare şi manipulare poate fi verificată şi prin accesarea proprietăţilor documentului (File>Properties>Description) unde se vede data la care a fost creat documentul: 02.04.2010 ora 08:32.

În continuare, reprezentanţii CNAS nu par să înţeleagă un simplu argument juridic: era datoria CNAS să anunţe din timp forma finală a Contractului cadru şi a Normelor precum şi perioada de semnare a prelungirii vechiului contract sau de semnare a noului contract, astfel încât la 1 aprilie să fi existat contract semnat între CNAS şi medicii de familie. Nu se pot antedata contracte şi nu se poate lucra fără contract, cu semnarea ulterioară. Este ilegal. Se poate observa pe toate siteurile CNAS si filiale că nu a existat nici o invitaţie anterior datei de 1 aprilie, nu exista nici acum şi, în plus, forma finala a contractului şi normelor a fost publicată abia pe 31.03.2010, respectiv 02.04.2010.

Legislatie: Normele contractului cadru pe anul 2009

Pe siteul CNAS au aparut Normele de aplicare ale contractului cadru pe anul 2009, publicate in Monitorul Oficial.

Acestea contin modificarile cerute la negocieri de catre reprezentantii medicilor de familie, Societatea Nationala de Medicina Familiei si Patronatul National al Medicilor de Familie, prezente in protocolul incheiat cu Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

De ce protesteaza medicii de familie ?

Sunt necesare cateva lamuriri, in special in urma articolelor care au aparut in presa in aceste zile.
Protestul initial al medicilor de familie, din luna februarie 2009, a pornit de la scaderea cu 40%, mentionata in foaia de buget pe 2009, a bugetului pentru asistenta primara (care include si medicii de familie dar si serviciile medicale de tip "ambulator" si Unitatile Primiri Urgente sau serviciul de Ambulanta). De la inceput, medicii de familie nu au cerut "mai multi bani", ci doar aceeasi finantare, aceleasi venituri ale cabinetelor, nu salarii, din 2008. Nu s-au cerut venituri mai mari, nu s-a cerut indexarea veniturilor cu inflatia sau cu cresterea pretului Euro.

Protestul din luna februarie a luat sfarsit in urma negocierilor dintre reprezentantii medicilor de familie (Societatea Nationala de Medicina de Familie/Medicina Generala si Patronatul National al Medicilor de Familie) si reprezentantii Ministerului Sanatatii si ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, care au semnat un proces verbal. Conform acestui proces verbal, medicii au acceptat o scadere de 13% a bugetului, si promisiunea ca vor fi acceptati la negocieri reale pentru Contractul-Cadru si Normele de aplicare pe anul 2009, acte care reglementeaza activitatea medicala si finantarea.

In ciuda promisiunilor Ministerului si Casei de Asigurari, pe 25 martie 2009 a fost finalizat prin Hotarare de Guvern Contractul-cadru 2009, care nu continea niciuna din propunerile reprezentantilor medicilor de familie sau ale CMR. Pe 28 martie 2009 a fost convocata Adunarea Generala Extraordinara a SNMF in cadrul Conferintei Nationale a Medicilor de Familie, au fost prezentate prevederile Contractului-Cadru 2009 si s-a supus la vot semnarea acestuia. Votul in unanimitate a fost "Nu semnam !", nu in aceste conditii.

Care sunt nemultumirile medicilor de familie legate de noul Contract-cadru ?

• reprezentatii medicilor de familie nu sunt acceptati la negocieri reale cu Ministerul Sanatatii si CNAS privind Contractul-cadru sau orice alte acte normative privind activitatea medicilor de familie

• obligativitatea asigurarii asistentei medicale de urgenta, in centre de permanenta si pe Salvare

Argumentatia Colegiului Medicilor din Romania impotriva acestei prevederi:

- centrele de permanenta si-au dovedit ineficienta acolo unde au functionat
- nu exista spatii in care sa fie amenajate,
- nu pot fi acoperite si decontate, costurile de functionare si personal,
- varianta cu cabinetul MF ca centru de permanenta nu poate fi acceptat pentru simplul motiv, ca nici un medic nu va accepta ca in cabinetul sau sa lucreze in fiecare zi altcineva;
- asocierea ar presupune cel putin 7 medici pentru a respecta conditiile de timp de lucru si timp de odihna impuse de directivele UE,
- arealul ar fi foarte mare si practic adresabilitatea reala ar fi doar din localitatea unde s-ar afla sediul
- functionarea pe timp de noapte a unui cabinet (n.n. sau asistenta pe Salvare!) ar necesita in mod obligatoriu asigurarea cu paza pentru protectia medicilor de familie care sunt in cea mai mare parte femei, lucrand cu asistente tot femei, care s-ar expune unor riscuri usor de imaginat

Argumentatia reprezentantilor medicilor de familie:
- medicina de urgenta este o specialitate separata de medicina de familie, cu curricula separata, specialitate cu pregatire prin rezidentiat, timp de 5 ani, urmat de examen pentru obtinerea specialitatii de medic de urgenta.

• prescrierea medicamentelor pe DCI (denumire comerciala internationala)

Argumentatia Colegiului Medicilor din Romania impotriva acestei prevederi:
- prescriptia este act medical in portofoliul medicului si vizeaza libertatea de exercitare a profesiei
- protectia asiguratului prin consimtamant informat al pacientului la nivelul furnizorului de servicii medicale, lucru ce nu poate fi realizat in farmacii
- pretul de referinta la acre se deconteaza medicamentele prescrise ramane acelasi ca si in cazul prescriptiei pe DCI deci nu influenteaza fondul FNUAS cu aceasta destinatie
- farmaciile elibereaza foarte rar medicamentele in formele comerciale cele mai ieftine in cadrul DCI-ului, inducand cheltuieli pentru buzunarul pacientului care suporta diferenta dintre pretul de referinta si pretul medicamentului eliberat.
- In cabinetul medicului pacientul este informat sub semnatura in legatura cu pretul formei comerciale pe care o prescrie medicul;

• lipsa finantarii pentru trimestrul IV al anului 2009 din Contractul-cadru = contract semnat "in alb"

Toate acestea fiind zise, va invitam sa cititi un articol interesant din Evenimentul Zilei, Protestul în viziune românească: noi vrem doar bani.

Medicii de familie nu protesteaza pentru salarii mai mari. Ei vor respectul autoritatilor, vor dreptul de a munci conform specializarii lor, de medicina de familie, nu de urgenta, vor oprirea birocratizarii excesive a activitatii medicale, pentru a oferi timpul cuvenit consultarii si tratarii pacientilor, si nu completarii de formulare, vor garantarea finantarii cabinetelor medicale, pentru a putea asigura in continuare asistenta medicala pacientilor lor, pentru a putea investi in cabinete, pentru a putea achita ratele cabinetelor construite in zonele unde nu existau cabinete medicale.

Legislatie - Activitatea medicului de familie

Preluat din Normale de aplicare ale Contractului-Cadru 2008, contract semnat intre medicul de familie si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Mai jos sunt prezentate serviciile din pachetul de servicii medicale de baza, de care beneficiaza pacientii asigurati conform normelor CNAS. Consultati linkul de mai sus pentru Pachetul de servicii medicale minimal si facultativ de care beneficiaza pacientii neasigurati si cei care se asigura facultativ.

"PACHETUL DE SERVICII MEDICALE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ
CAP. I PACHET DE SERVICII MEDICALE DE BAZĂ

A. Servicii profilactice:
1. Urmărirea dezvoltării fizice şi psihomotorie a copilului prin examene de bilanţ:
a) la externarea din maternitate - la domiciliul copilului;
b) la 1 lună - la domiciliul copilului;
c) la 2 luni;
d) la 4 luni;
e) la 6 luni;
f) la 9 luni;
g) la 12 luni;
h) la 15 luni;
i) la 18 luni.

NOTĂ:
Examenul de bilanţ până la vârsta de 12 luni inclusiv, cuprinde obligatoriu şi promovarea activă a alimentaţiei exclusive la sân a copilului până la vârsta de 6 luni şi continuarea acesteia până la minim 12 luni.

2. Supravegherea gravidei şi stabilirea gradului de risc conform normelor metodologice emise de Ministerul Sănătăţii Publice:
a) luarea în evidenţă în primul trimestru;
b) supravegherea, lunar, din luna a 3-a până în luna a 7-a;
În situaţia în care luarea în evidenţă a gravidei are loc în luna a 3-a, pentru această lună se va raporta casei de asigurări de sănătate numai luarea în evidenţă a gravidei, nu şi supravegherea;
c) supravegherea, de două ori pe lună, din luna a 7-a până în luna a 9-a inclusiv;
d) urmărirea lehuzei la externarea din maternitate - la domiciliu;
e) urmărirea lehuzei la 4 săptămâni de la naştere;
f) consiliere pre şi post testare pentru HIV şi lues a femeii gravide.

NOTĂ:
În cadrul supravegherii gravidei se va face şi promovarea alimentaţiei exclusive la sân a copilului până la vârsta de 6 luni şi continuarea acesteia până la minim 12 luni.

3. Examen de bilanţ anual al copiilor de la 2 la 18 ani.
4. Control medical al asiguraţilor în vârstă de peste 18 ani pentru prevenirea bolilor cu consecinţe majore în morbiditate şi mortalitate.
Controlul medical cuprinde:
- consultaţie (anamneză, examen obiectiv, diagnostic);
- recomandare pentru examene paraclinice atunci când există argumente clinice de suspiciune a unei stări patologice consemnate în foaia de observaţie.
- încadrarea medicală a asiguratului într-o grupă de risc.

NOTĂ: Serviciile medicale prevăzute la punctele 3 şi 4 nu se acordă persoanelor care beneficiază în anul 2008 de examenul medical de evaluare a stării de sănătate în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui C.N.A.S. nr.994/354/2007 privind aprobarea Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activităţilor specifice din cadrul Programului naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară, cu modificările şi completările ulterioare

5. Imunizări:
I. conform programului naţional de imunizări:
a) antituberculoasă - vaccin BCG;
b) revaccinare BCG, după caz, după verificarea cicatricei post primo vaccinare;
c) testarea PPD;
d) antihepatită B;
e) antipoliomielitică VPO şi VPI;
f) împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive - DTP (sau DT la cazurile la care vaccinarea DTP este contraindicată);
g) antirujeolică şi antirujeolică – antirubeolică - antiurliană;
h) împotriva difteriei şi tetanosului - DT (revaccinare);
i) împotriva difteriei şi tetanosului la adulţi - dT (revaccinare);
j) împotriva tetanosului - dT sau VTA;
k) antirubeolică.
II. antitetanos la gravide, pentru profilaxia tetanosului la nou-născut;
III. alte vaccinări în caz de necesitate, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii publice.

6. Educaţie medico-sanitară şi consiliere pentru prevenirea şi combaterea factorilor de risc, precum şi consilierea antidrog.

7. a) Controale periodice - epicriză de etapă pentru afecţiunile care necesită dispensarizare conform normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice:
- insuficienţă cardiacă cronică clasa III şi IV - NIHA
- diabet zaharat tip II - pentru asiguraţii aflaţi în tratament cu antidiabetice orale
- HTA cu AVC
b) Controale periodice - epicriză de etapă pentru afecţiunile care necesită dispensarizare conform normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice, altele decât cele menţionate la lit. a).

8. Bolnav TBC nou, descoperit activ de medicul de familie, trimis şi confirmat de specialist.

9. Servicii de planificare familială:
- consiliere de planificare familială;
- indicarea unei metode contraceptive la persoanele fără risc.

B. Servicii medicale curative:

1. Consultaţie (anamneză, examen obiectiv, diagnostic) în caz de boală sau accident.

2. Manevre de mică chirurgie şi tratament injectabil, după caz.

3. Prescriere de tratament medical şi igienico-dietetic.

4. Recomandare de investigaţii paraclinice pentru stabilirea diagnosticului şi monitorizare, prin bilet de trimitere, ca o consecinţă
a actului medical propriu.

5. Eliberare de bilet de trimitere pentru cazurile care depăşesc competenţa medicului de familie, cu scurt istoric medical al asiguratului, către alte specialităţi sau în vederea internării. Medicul de familie consemnează în biletul de trimitere
sau va ataşa la acesta rezultatele investigaţiilor paraclinice efectuate în regim ambulatoriu atunci când acestea au fost necesare pentru a susţine şi/sau confirma diagnosticul menţionat pe biletul de trimitere în vederea internării şi data la care au
fost efectuate, care completează tabloul clinic pentru care se solicită internarea.

6. Luarea în evidenţă a bolnavului TBC confirmat de medicul de specialitate, urmărirea şi aplicarea tratamentului strict supravegheat, până la scoaterea din evidenţă pe baza schemei TSS şi numai pentru situaţiile în care medicul de familie
este direct implicat în administrarea acestei scheme. Pentru persoanele care refuză aplicarea tratamentului medicii de familie vor apela la sprijinul organelor de poliţie şi al autorităţilor publice locale.

7. Asistenţă medicală la domiciliu în cadrul programului de lucru stabilit pentru aceasta, pentru situaţiile în care medicul de familie consideră necesară această deplasare.

8. Monitorizarea tratamentului şi a evoluţiei stării de sănătate a bolnavilor cronici.

9. Monitorizarea şi managementul hemodinamic prin metoda bioimpedanţei toracice pentru HTA esenţială.

10. Consultaţii la domiciliul asiguraţilor în afara programului de lucru – maximum 5 consultaţii/săptămână/medic.

C. Servicii medicale pentru situaţiile de urgenţă:
a) asistenţă medicală în urgenţe medico-chirurgicale (anamneză, examen clinic şi tratament), în limita competenţei medicului de familie şi a posibilităţilor tehnice medicale;
b) trimitere, pentru cazurile care depăşesc competenţa medicului de familie, către alte specialităţi sau în vederea internării, după caz.
Asiguraţii beneficiază de aceste servicii, indiferent de medicul de familie pe lista căruia sunt înscrişi. Medicaţia pentru cazurile de urgenţă se asigură din trusa de urgenţă.

Serviciile medicale pentru situaţiile de urgenţă se acordă:
1) în cabinetul medicului de familie, în cadrul programului de lucru stabilit,
2) în centrele de permanenţă, în afara programului de lucru stabilit al medicilor de familie; serviciile medicale furnizate de medicii de familie în centrele de permanenţă se acordă în baza unor contracte distincte încheiate între aceştia şi casele de asigurări de sănătate. Condiţiile de acordare şi modalităţile de plată sunt stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi reformei administrative.

D. Activităţi de suport:
Eliberare de acte medicale: certificat de concediu medical, certificat de deces, cu excepţia situaţiilor de suspiciune care necesită expertiză medico-legală, certificat medical pentru îngrijirea copilului bolnav, conform prevederilor legale; adeverinţe medicale pentru copii necesare înscrierii în colectivităţi; scutiri medicale pentru copii în caz de îmbolnăviri; adeverinţe medicale solicitate de personalul sanitar pentru exercitarea profesiei precum şi de celălalt personal angajat în sistemul sanitar şi al asigurărilor sociale de sănătate.

E. Activităţi necesare în limita domeniului de competenţă a asistenţei medicale primare."