Medicul satului

România Liberă a publicat două interviuri cu dr. Cătălin Petrencic, medic de familie în Mânăstirea jud. Călăraşi și dr. Mihaela Pop, medic de familie în Grația, jud. Teleorman. Titlul articolului este deosebit de sugestiv: Cine îi face bine pe tanti Joiţa şi nea Alecu.

Interviu Dr. Adrian Dărăbanțiu

Pe Arad Online poate fi citit un interviu cu președintele Patronatului Medicilor de Familie Arad, dr. Adrian Dărăbanțiu, despre Contractul 2011-2012 și ce noutăți aduce pentru pacienți.

Interviul poate fi citit aici.

Ce înseamnă plata per capita (pe listă)

Ce înseamnă plata “per capita”, greșit denumită plată “pe listă”

Pe scurt, este un abonament, similar celui din sistemul medical privat, achitat însă de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, și nu direct de către pacient, cabinetelor de medicina familiei.

Cât costă abonamentul ?

În plata “per capita” cabinetului de medicina familiei i s-au plătit de către CNAS, în anul 2010, 2,7 lei/lună pentru fiecare pacient înscris, cu excepția sugarilor și vârstnicilor, pentru care CNAS a plătit 4,2 lei/lună.

Până în anul 2010, când a fost schimbat drastic contractul-cadru, în plata “per capita” erau incluse toate consultațiile oferite de medicul de familie. Altfel spus, un abonament care includea consultații nelimitate.

Ce include abonamentul ?

Din anul 2010, în plata “per capita”, deci în plata “abonamentului”, sunt incluse următoarele servicii și consultațiile aferente acestora:
o vaccinările copiilor și adulților
o examenele specifice ale gravidei (12 consultații pentru o sarcină)
o examenele specifice ale sugarului (9 consultații între 1-18 luni)
o examenul anual al pacienților
o controlul trimestrial al majorității pacienților cronici
o depistarea cazurilor noi de TBC, boli endemoepidemice
o consultațiile pentru urgențele medico-chirurgicale
o serviciile de consiliere pentru promovarea sănătății - educație medico-sanitară, consiliere pentru prevenirea și combaterea factorilor de risc, precum și consilierea antidrog
o serviciile de planificare familiala.
Restul consultațiilor au fost plătite de CNAS în anul 2010 prin plata “per serviciu”, însă limitate la 20 consultații/zi:
o consultație pentru boală acută sau cronică – 4,95 lei
o consultație pentru monitorizarea (evaluarea) anumitor boli cronice – 4,95 lei
o consultație la domiciliu – 13,5 lei

Până în anul 2010, în plata “per capita”, erau incluse toate consultațiile.
Câteva servicii medicale erau plătite de CNAS distinct (plata “per serviciu”):
o vaccinare (6 lei),
o examenele specifice ale gravidei (12 lei) și ale sugarului (9-22 lei),
o examen anual al pacienților (5 lei),
o control trimestrial al unor pacienți cronici - diabet, insuficiență cardiacă și AVC (5 lei),
o depistarea unui caz nou de TBC (30 lei) sau boli endemoepidemice (5 lei),
o consultații la domiciliu (15 lei),
o consultații pentru urgențe medico-chirurgicale (9 lei),
o serviciile de planificare familiala (5 lei).

Care sunt sumele totale plătite de CNAS cabinetelor de medicina familiei ?

Variază, în funcție de numărul de pacienți, de categoriile de vârstă, de cererea de consultații și de gradul profesional al medicului. Până la anularea sporurilor pentru mediul rural, variază și în funcție de aceste sporuri.

Până în anul 2010, pentru servicii, CNAS plătea în general o sumă între 500 și 1000 lei/cabinet, iar abonamentul “per capita”, pentru 1600 de pacienți (media pe țară), aproximativ 5000 lei lunar.

Din anul 2010, pentru servicii (consultații), CNAS plătește maximum 2349 lei (sumă aferentă pentru limita maximă impusă de 20 consultații/zi și o consultație la domiciliu/zi) și pentru abonamentul “per capita” maximum 7000 lei (sumă aferentă pentru numărul maxim de pacienți înscriși, 2200). În realitate însă, puține cabinete ating valorile maxime, media fiind 1500 lei pentru servicii (consultații) și 4000 lei pentru „per capita”.

Sumele efective în lei plătite cabinetelor pentru fiecare serviciu, consultație sau pacient, pe care vi le-am prezentat în acest document, rezultă în urma unor formule de calcul existente în Normele de aplicare ale Contractului-Cadru. Aceste formule au la baza
- un număr de puncte “per capita” (PC) aferent fiecărei categorii de vârstă și
- un număr de puncte “per serviciu” (PS) aferent tipurilor de consultații,
care se înmulțesc cu valorile în lei ale punctelor (valori hotărâte anual prin norme, de CNAS) pentru a obține suma efectivă plătită cabinetelor.

De exemplu:
• consultația la domiciliu are 15 puncte “per serviciu” aferente iar cea la cabinet 5,5
• în 2010 valoarea în lei a punctului “per serviciu” a fost de 0,9 lei
Deci consultația la domiciliu este plătită cabinetelor de medicina familiei cu 15*0,9 = 13,5 lei iar consultația la cabinet cu 5,5*0,9 = 4,95 lei

o pentru categoria de vârstă 4-59 ani sunt alocate anual 7,2 puncte “per capita”
o în 2010 valoarea în lei a punctului “per capita” a fost de 4,5 lei
Deci “abonamentul” plătit de CNAS cabinetului de medicina familiei, pentru un pacient cu vârsta între 4-59 ani, este de 7,2*4,5 = 32,4 lei anual, adică 2,7 lei lunar.

Surse:
http://www.cnas.ro/informatii-publice/valoarea-punctelor/valoarea-definitiva-a-punctului
http://www.cnas.ro/norme-contract-cadru/norme
http://www.cnas.ro/norme-contract-cadru/contract-cadru

Preluat din comunicatul de presă al Societății Naționale de Medicina Familiei din 12 februarie 2011.

UPDATE iunie 2011: Începând cu 1 iunie 2011, o parte din consultațiile din "abonamentul" per capita vor fi decontate de CNAS distinct, ca servicii (consultații), deoarece și plata aferentă per capita s-a diminuat în 2011.

Cu cât finanțează medicul de familie proiectul eSănătate al statului român

Președinții caselor județetene de asigurări de sănătate și chiar și șeful CNAS declară în presă că acuzațiile reprezentanților medicilor de familie sunt nefondate, informatizarea nereprezentând un efort financiar așa mare pentru cabinetul de medicina familiei.

Lucian Duță declară pentru evz.ro "cititorul de carduri nu costă mai mult de 100 euro". Realitatea însă îl contrazice, ca de obicei: în Franța cititoarele pornesc de la prețul de 130 euro fără TVA pentru modelele fixe și 300 euro fără TVA pentru modelele portabile. Probabil în România CNAS va solicita cititoare portabile, pentru a controla dacă medicii de familie chiar văd pacienții la domiciliu, unul din motivele introducerii cardului fiind acest control al serviciilor. Și probabil că prețurile cititoarelor vor fi mult mai mari decât în Franța, date fiind taxele și comisioanele. De ce am ales modelul francez ? Pentru că acesta se pare că va fi cel folosit și în România, conform licitației pentru cipuri a Ministerului.

Pentru acces internet sunt necesare două surse, conform Ordinului 1571/2010 pentru implementarea eSănătate, care prevede "soluţii de internet de bandă largă şi de back-up pentru acestea". Ordinul nu cere și o viteză minimă, dar probabil 2Mbps sunt suficienți, fiind și viteza maximă care este, cu indulgență, disponibilă și în satele unde medicii de familie se încăpățânează să asigure asistentă medicală, în ciuda dezinteresului politicienilor. Această soluție fixă de internet, prin cabluri de cupru, disponibilă cât timp cablurile nu se fură, costă 3,5 - 5,5 euro/luna, TVA și modem incluse.

Pentru varianta de rezervă există soluții mobile de internet de bandă largă, de tip EDGE/3G. Disponibilitatea variază în funcție de acoperire, care face să varieze și prețul. Probabil că 20 euro/lună este o apreciere corectă a costului soluției de rezervă. Cu siguranță că aproximativ 25 euro/lună pentru accesul internet nu reprezintă o cheltuială foarte mare, însă se adaugă la restul cheltuielilor cabinetului medical, în condițiile în care veniturile au scăzut în ultimii trei ani cu 52%. Și reprezintă o cheltuială obligatorie, prin lege, la fel ca cele pentru autorizații, evaluări, certificări, apărute în acest an.

Update: Conform declarațiilor președintelui Băsescu din aprilie 2010, accesul la comunicații electronice pe bandă largă, pentru comunicațiile mici, urbane și rurale se dorește să atingă un procent de 55% până în 2012. Conform ANCOM, in iunie 2010, doar 50% din gospodăriile din mediul rural aveau acces la internet fix, iar in noiembrie 2009, gradul de penetrare al serviciilor de internet mobil la suta de locuitori era de doar 32%. Medicii de familie din toate localitățile României, inclusiv cele din mediul rural, sunt obligați să aibă până la 31 martie 2010 două surse de internet.

În plus, există fonduri europene pentru informatizare, mai ales în mediul rural, pe care un cabinet medical nu le poate accesa, dar o soluție la nivelul autorităților statului s-ar fi putut găsi, dacă se dorea. Iar transmisia de date se anunța în 2008 ca fiind una securizată, aflată în grija Serviciului de Transmisiuni Special (STS), care în prezent a dispărut din frăția SIUI.

Pentru acces continuu la electricitate, mai ales în zonele rurale, este nevoie de un UPS, pentru care prețurile variază între 40 și 200 euro. Iar în zonele unde întreruperile de curent sunt de mai lungă durată, este necesar un generator, care costă între 100 și 300 euro, plus costul benzinei.

Ordinul prevede și necesitatea de a achiziționa tehnică de calcul, însă aceasta a fost asigurată în 2008 de Ministerul Sănătății, pentru implementarea programului de evaluare a stării de sănătate, inițiat de ministrul Eugen Nicolăescu. Calculatoarele și imprimantele asigurate medicilor prin contract de comodat sunt folosite zilnic de o treime din medicii de familie, conform declarației dr. Sandra Alexiu, secretar SNMF, și după cum se poate observa și în reportajele televiziunilor din cabinetele medicilor de familie. Toți medicii de familie însă raportează electronic serviciile medicale către CNAS de aproximativ 10 ani, și de 3 ani în sistemul SIUI. Calculatoarele primite în urmă cu 3 ani pot necesita îmbunătățiri pentru o bună funcționare a soluțiilor software impuse de CNAS (de exemplu creșterea memoriei RAM, aproximativ 20 euro), iar cele mai multe au necesitat deja înlocuirea bateriei, adică alți aproximativ 70 euro.

Același ordin 1571/2000 prevede și necesitatea certificatului digital (semnătura electronică) pentru raportarea serviciilor medicale. Acest certificat este necesar și în relația cu alte instituții, cum ar fi ANAF, însă reprezintă o cheltuială suplimentară de 40-50 euro fără TVA anul acesta și 30 euro fără TVA apoi anual.

În afara costurilor, este cel puțin ciudată și decizia Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, de a se purta precum un angajator cu medicii de familie. Proiectul de Norme pentru implementarea cardului de sănătate prevede:

"Art 7 - (3) Informaţiile medicale minime stocate în format electronic, vor fi editate de medicul de familie pe listele căruia figurează asiguratul."

Medicul de familie nu este salariat nici al MS, nici al CNAS, nu i se pot trasa sarcini nici măcar prin hotărâri de guvern. Cabinetul medicului de familie are un contract de furnizare de servicii cu CNAS. Editarea datelor pe card ar putea reprezenta un serviciu, plătit separat, stipulat în contract. Plata acestui serviciu ar putea finanța angajarea unui operator PC care să se ocupe de aceste lucruri, astfel încât medicul să își dedice întreaga atenție pacientului, în cele 15 minute alocate consultației de CNAS, și să scape astfel și de birocrația reclamată chiar de ministrul Cseke Attila la preluarea mandatului !

"Doresc să redăm medicului de familie demnitatea şi să-i dăm posibilitatea de a-şi exercita meseria, nu de a fi un funcţionar care completează reţete şi borderouri cum se întâmplă acum."

Probabil ordinul de a completa, în plus, și datele de pe cardul de sănătate, face parte din planul d-lui ministru de a reda demnitatea medicului ?

Revenind cu privirea spre alte zări, poate fi folosit modelul francez: medicii de familie francezi nu au fost obligați să se informatizeze, ci stimulați prin recompense financiare ! Aceeași viziune, a stimulării financiare a medicilor pentru informatizare, există și în Statele Unite. Lucian Duță, președintele CNAS, chiar declară în articolul evz.ro că "Asemenea proteste [n.n. la adresa informatizării] s-au întâmplat în toată lumea". Doar despre proteste a aflat, despre masurile luate de casele de asigurări din toată lumea nu a aflat dl. președinte Duță ?

Sănătate de 10 lei

10 lei. Atât consideră Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății că valorează starea de sănătate a pacienților cu boli cronice. În proiectul de Norme de aplicare a Contractului-cadru, aprobat pe 11 februarie, apare următorul paragraf:

"1. Pentru evaluare clinică şi paraclinică, prescrierea tratamentului şi urmărirea evoluţiei bolnavilor cu afecţiuni cronice, casele de asigurări de sănătate decontează pentru un bolnav cu una sau mai multe afecţiuni cronice, o consultaţie şi prescripţia/prescripţiile medicale aferente, trimestrial, respectiv lunar, în funcţie de schema de monitorizare a fiecărei boli cronice;"

Trecând peste faptul că nu există un document elaborat de CNAS referitor la schema de monitorizare pentru fiecare boala cronică și că recomandările din ghidurile de tratament variază, schema de monitorizare ar putea eventual fi stabilită de medic. De exemplu, pentru hipertensiunea arterială, boală extrem de frecventă, ar putea fi 3 luni. Conform paragrafului citat, pacientul va putea fi consultat de medicul de familie doar o data la 3 luni, ocazie cu care va primi și rețete compensată pentru tratamentul recomandat.

Însă în urma modificării de anul trecut a listei de medicamente compensate, prețul plătit de pacient, ca diferență între valoarea compensată de CNAS și prețul medicamentelor, este foarte mare. Pacienții cu venituri reduse abia își pot permite să plătească lunar această diferență. Pentru medicamentele aferente unei perioade de 3 luni, suma depășește cu mult posibilitățile majorității pacienților. Ce vor face pacienții cu boli cronice în aceste condiții ? Își vor întrerupe tratamentul, vor lua o pastilă la 3 zile sau doar o parte din tratament, după posibilități. Starea de sănătate li se va agrava.

De ce au ales CNAS și MS această variantă ? În scopul economiei ! O consultație la medicul de familie este plătită de CNAS cu 5 lei. Prin acest paragraf, CNAS economisește 10 lei pe care i-ar fi plătit pentru 2 consultații în fiecare trimestru medicului de familie. Dar angajații CNAS care au semnat documentul nu s-a gândit și la pacienții care nu au bani să își cumpere medicamentele conform planului CNAS. Sau poate s-au gândit - cu mult cinism.

Sănătoși cu doctor Otilia

Dr. Otilia Țigănaș, medic de familie în comuna Hășmaș, jud. Arad, prezintă emisiunea "Sănătoși cu doctor Otilia" pe postul Baricada TV.

"Vreau să explic oamenilor termenii medicali pe limba lor. Este o emisiune interactivă. O parte din explicațiile mele vor fi cele pe care le presupun. Cam știu ce nedumeriri au oamenii. O alta parte vor fi răspunsuri la întrebările lor, de obicei cu invitați pe care o să-i aduc în emisiune. ", a declarat dr. Țigănaș pentru același post.

Emisiunea poate fi urmărită în direct în fiecare vineri începând cu ora 17, sau în arhivă.

Schema de vaccinare 2011

Actualizare: noua schemă de vaccinare din 22 august 2012 este disponibilă aici

Calendar de vaccinare 2011 conform Programului Național de Imunizare, finanțat de Ministerul Sănătății

Vârsta recomandată -   Vaccin       - Comentarii
Primele 24 de ore -  Hep B -  În maternitate
2-7 zile - BCG - În maternitate
2 luni - DTPa-VPI-Hib, Hep B - Simultan - la medicul de familie
4 luni - DTPa-VPI-Hib - Simultan - la medicul de familie
6 luni - DTPa-VPI-Hib, Hep B - Simultan - la medicul de familie
12 luni - DTPa-VPI-Hib, RRO - Simultan - la medicul de familie
4 ani - DTPa - la medicul de familie
7 ani (în cls I-a) - RRO - Campanii şcolare
9 ani (în cls III-a) - VPI - Campanii şcolare
14 ani (în cls VIII-a) - dT - Campanii şcolare


Abrevieri:
DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular
VPI = vaccin polio inactivat
Hep B = vaccin hepatitic B
DTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B
RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion
BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin
dT = vaccin diftero-tetanic pentru adulţi

Aceste vaccinări se efectuează fără costuri suplimentare, fiind finanțate de Ministerul Sănătății. Dacă părinții doresc un alt tip de vaccin (de la alt producător) decât cel furnizat medicilor de familie de către Direcțiile de Sănătate Publică din subordinea ministerului, sau alte vaccinuri suplimentare, își pot cumpăra vaccinurile din farmacii sau de la distribuitori. Atenție ! Vaccinurile trebuie păstrate și transportate în anumite condiții, menționate pe ambalaj. Întrebați în farmacie sau distribuitorul.
Este recomandat ca vaccinările să se efectueze în spații dedicate (puncte de vaccinare, camere de tratament) din unități sanitare autorizate, în urma unei consultații medicale realizate de medicul de familie sau pediatru.

Consiliere telefonică - 1363 CallMed

Medicii de familie pot fi sunați de pacienții lor începând din ianuarie 2011 folosind CallMed. Acesta este un serviciul de consiliere medicală telefonică, disponibil prin apelarea unui număr scurt cu suprataxă (0,95 euro/minut + TVA). Numărul CallMed este 1363 și este apelabil din rețelele Vodafone, Orange, Cosmote și Romtelecom. La primul apel, pacientul trebuie să tasteze codul unic al medicului său de familie. De la al doilea apel, conectarea cu medicul de familie se face automat.

Pentru a afla codul unic al medicului de familie, pacientul își poate întreba medicul sau poate verifica pe siteul www.callmed.ro, unde poate afla și alte detalii despre CallMed.

CallMed este un serviciu lansat de Patronatul Medicilor de Familie București-Ilfov și susținut de Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie.

Conform unui articol din Gândul, "În curând, nu doar medicii de familie vor fi incluşi în sistem, dar şi medicii specialişti. "Porţiunea aceasta de serviciu este în fază de proiect şi de testare pentru că necesită resurse de IT suplimentare. Dar nu va mai dura mult până vom reuşi şi lucrul acesta. Pacientul va forma tot 1363 şi imediat zero. Atunci va apărea un robot care îi va spune: tastaţi codul medicului căutat şi pacientul va tasta codul cardiologului, care îi va răspunde", spune Marina Pîrcălabu."

"Asta dorim. Să fim aproape de ei (n.n. pacienți). S-ar putea ca unii să nu apeleze niciodată la acest serviciu. Însă existenţa acestui serviciu generează o siguranţă. Când am o problemă, pot să-mi apelez medicul de familie la orice oră, iar el îmi va răspunde. Este motivat să-mi răspundă, iar eu îmi plătesc această solicitare. Este un serviciu privat."

Declarațiile contradictorii ale dl. Dorin Ionescu

Dl. Dorin Ionescu, director general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a facut următoarele precizări, legate de contractul cadru pentru 2011-2012:

"În cazul serviciilor medicale efectuate la cererea asiguraţilor, s-a prevăzut explicit că niciun furnizor de servicii medicale nu poate elibera bilete de trimitere sau prescripţii medicale utilizate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate ori decontate de casele de asigurări de sănătate, aceste servicii fiind acordate în afara sistemului de asigurări sociale de sănătate. Deşi erau prevăzute şi în Legea sănătăţii, medicii nu înţelegeau, aşa că am făcut precizarea explicit. Serviciile medicale la cerere se plătesc"

Să recapitulăm ce nu înteleg medicii:
- De la 1 aprilie 2010 a intrat în vigoare ordinul prin care consultațiile la medicul de familie pot fi acordate doar în urma programării și trebuie sa aibă o durată medie de 15 minute.
- Programul contractat de casa de asigurări cu medicii de familie este de 5 ore la cabinet și 2 ore pe teren (vizite la domiciliu).
- Singurele consultații care nu trebuie programate sunt cele pentru urgențe medico-chirurgicale. Rezolvarea acestora poate dura însă în medie mai mult de 15 minute, care se scurg tot din totalul de 5 ore.
- Ceea ce nu reprezintă consultație programată sau pentru urgență medico-chirurgicală, reprezintă serviciu medical la cerere, se taxează și nu se pot elibera rețete compensate sau bilete de trimitere.

Din toate cele de mai sus rezultă că:
- medicii de familie pot consulta, conform legii, nu mai mult de 20 de pacienți în timpul programului de 5 ore;
- serviciile la cerere (neprogramate, care nu sunt urgențe medico-chirurgicale) pot fi taxate.

Poate explica atunci dl. Dorin Ionescu de ce CNAS afirma în urmă cu câteva luni că taxele percepute de medicii de familie erau ilegale ? Și de ce afirma chiar domnia sa într-o emisiune că se pot elibera rețete compensate și bilete de trimitere tuturor celor care le solicită, chiar și peste numărul de 20 pacienți pe zi, dacă legea era așa de clară chiar și înainte de aceste precizări ?

Articolul Mediafax despre noutățile contractului cadru și normelor de aplicare pentru 2011-2012 poate fi citit aici.

Nici o săptămână fără o nouă lege

Ministerul Sănătății a emis în ultimele săptămâni foarte multe proiecte de legi și ordonanțe care vizează medicina de familie. Întotdeauna s-a declarat că medicina de familie este foarte importantă, deci nu ar trebui să mire toată această atenție concentrată.

Totul a început cu dorința de a modifica modul în care se acordă sporurile de rural, prin tăierea acestora.

A continuat cu proiectul prin care Ministerul dorea ca orice medic din România, care opta sa devină medic specialist de medicina familiei, să o poată face printr-o simplă reconversie profesională de 6 luni, ignorând chiar legile pe care tot Ministerul Sănătății le-a emis, prin care specialitatea de medicină de familie se obține numai după pregătirea specifică, după trei ani de rezidențiat !

O nouă săptămână, o nouă hotărâre de guvern de data aceasta. Fără proiect și dezbateri, în această privință Ministerul a fost hotărât: medicii de familie (în calitatea lor de furnizori) vor cumpăra din fonduri proprii internet de bandă largă, sisteme de back-up, sisteme de rețelistică, adică tot ce este necesar pentru implementarea informatizării sistemului sanitar.

Printre aceste proiecte si hotărâri, tot Ministerul a emis, împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Contractul Cadru pentru furnizarea serviciilor medicale, în care apare cea mai dură ripostă la adresa protestelor medicilor de familie din anii precedenți - amenințarea că refuzul de a semna contractul va duce la preluarea activității (specifice!) a medicilor de familie de către medicii din ambulatoriul de specialitate. Desigur, Ministerul și CNAS nu s-au gândit să întrebe și pe respectivii medici dacă pot sau măcar dacă își doresc să preia această activitate. Probabil nici foarte multe întrebări despre regimul în care se aplică astfel de tactici nu și-au pus.

Ultimul proiect, apărut astăzi, readuce la lumină de fapt un proiect vechi de doi ani, combătut intensiv la vremea sa - obligarea medicilor de familie să asigure permanența și servicii de medicină de urgență în centrele de permanență. Discuții pe această tema au fost prezentate pe blog aici și aici.

Oare ce proiect reapare săptămâna viitoare ? Call centre ? Programul de screening de cancer de col uterin, în care medicii de familie sunt simplii poștași ?

De ce nu recunoaște CNAS problemele SIUI ?

Am scris deseori pe blog despre Sistemul Informatic Unic Integrat. Am prezentat toate problemele sistemului și dezinformările CNAS. Iată că după relansarea oficială a SIUI apar și dovezile că a fost prost conceput și că nu s-a ținut cont de feedback-ul oferit de utilizatori, dintre care medicii de familie reprezintă jumătate.

În ziarul Adevărul a apărut un articol despre raportul de Audit Intern realizat de CNAS pentru SIUI în 2009. Aflăm din acest articol și de ce CNAS ține cu dinții de SIUI și nu recunoaște că are probleme:

"Conform raportului de audit, contractul pentru realizarea SIUI are numeroase clauze care dezavantajează clar CNAS. Auditorii au subliniat că în cazurile de reziliere, cea care suportă pagublele este numai CNAS, sub forma sumelor facturate anterior şi neplătite, dar şi a contravalorii bunurilor şi serviciilor comandate, dar încă nelivrate."

Există o limită

"Sunt medicul tău de familie. M-ai vazut de mult, prea multe ori, trist sau îngândurat, neliniștit sau, dimpotrivă, resemnat, de prea puține ori vesel cu adevarat. Niciodată nu ți-am spus de ce ! Daca vei citi petiția, vei vedea doar o particică din cauzele stărilor mele. Daca ai auzit sau ai citit ceea ce ți se pregătește ție - PACIENTUL meu, iți vei da seama că vom fi toți colegi în suferințe, dar și vinovați că nu am făcut mai mult pentru a preveni sau trata boala cu singurul medicament care este compensat 100% - ATITUDINEA !

Daca esti de acord cu mine, urmează linkul și susține efortul meu și al colegilor mei și poate ne va fi mai bine.

Te asigur că, indiferent de rezultatul demersurilor, voi fi în continuare același medic de familie pentru tine, oricând vei avea nevoie."

http://www.petitieonline.ro/petitie/rabdarea_si_intelegerea_noastra_nu_este_fara_limite-p08467056.html

(Mesaj scris de Dr. Nicoleta Lambrino)

Noul an si noul contract...

Din pacate, noul an nu aduce liniște pentru medicii de familie și pentru pacienți, ci din nou probleme. În Monitorul Oficial a fost publicat Contractul-Cadru pentru anii 2011-2012. Prima noutate este cea legată de durată - doi ani în loc de unul. În teorie, un lucru bun, pentru ca se asigură continuitate. În practică, durata extinsă aduce numai deservicii, pentru ca noul contract este în defavoarea pacienților și a medicilor și de "beneficiile" sale ne vom bucura fără drept de protest timp de doi ani, dacă va fi acceptat și semnat în forma actuală.

La o primă citire, noile probleme sunt:

- medicii vor trebui sa se încadreze într-un plafon de medicamente, similar celui existent pe vremuri la farmacii;

- finanțarea cabinetelor scade pentru al treilea an consecutiv;

Vă amintiți cozile de la farmacii din trecut ? Drumurile de la o farmacie la alta, poate măcar una mai avea bani de medicamente gratuite și compensate ? Imaginați-vă cum va fi dacă medicii vor fi obligați să decidă ei cui să dea medicamente, ca să ajungă pentru toată lumea. CNAS va face probabil în curând precizări, din birourile directorilor, că plafonul este doar orientativ, nu limitează cu nimic activitatea, dar îi mai poate crede cineva ? Ce rost are plafonul, dacă nu vor exista controale și dacă scopul nu este limitarea prescrierilor ? Frauda, atât de des invocată de CNAS dar niciodată dovedită, și frecvent contrazisă cu dovezi pe aces blog și în presă, poate fi deja oprită cu ajutorul SIUI și a raportărilor electronice pe care le fac farmaciile de foarte mulți ani.

De ce oare durează atât de mult eliberarea unei rețete la farmacie ? Pentru ca farmacia trebuie sa raporteze în format electronic toate informațiile de pe rețete: CNP-ul pacientului, codul de parafa al medicului, medicamentele prescrise. Controlul exista ! Plafonul nu are alt rost decât acela al "economiei", făcută cu prețul sănătății pacienților și cu mana medicilor obligați de CNAS să nu-și mai respecte jurământul și să devină contabili ai casei de asigurări. Medicii s-au opus și anul trecut plafonului de medicamente.

Cealaltă problemă, a finanțării, apare prin schimbarea modului în care se plătesc banii unui cabinet. Continuă să scadă, pentru al doilea an, banii primiți în funcție de numărul de pacienți înscriși, pentru serviciile preventive acordate acestora (vaccinări, controale, screening și altele), și se promite că vor fi mai mulți bani pentru consultațiile bolnavilor acuți și cronici. Scăderea este deci sigură, creșterea doar o promisiune. Și, așa cum am mai explicat, numărul de consultații este limitat, deci care este rostul acestei modificări ? Alte economii pentru CNAS ? Unde este beneficiul pacienților ? Cum își vor asigura plata cheltuielilor cabinetului medicii care au mai puțini pacienți, și deci nici așa multe consultații pe zi ? Cum sunt răsplătiți medicii cu mulți pacienți, foarte solicitați, care au și 40 de consultații pe zi, dar sunt plătiți doar pentru 20 ?

Cabinete renovate

Iată o nouă serie de cabinete medicale din mediul rural renovate cu fonduri din programe de responsabilitate socială corporativă. În cadrul acestui tip de programe, autoritatea administrativă locală poate contribui cu o parte din finanţare sau doar ca partener, pentru a asigura durabilitatea investiţiei. Proiectele sunt adesea iniţiate de medicii de familie, care trebuie să solicite primăriei acordul pentru a înscrie proiectul în program, deoarece primăria este proprietarul clădirii.

Cabinetul medical din Tohanul Vechi, Zărneşti, jud. Braşov

Cabinetul medical din Căcuciu, Beica de Jos, jud. Mureş - 2 - 3

Cabinetul medical din Ciuruleasa, jud. Alba - 2 - 3

Cabinetul medical din Hăşmaş, jud. Alba - 2

Cabinetul medical din Meseşenii de Jos, jud. Sălaj - 2 - 3

Cabinetul medical din Amara, Balta Albă, jud. Buzău - 2

Cabinetul medical din Valea Lungă, jud. Alba

Am mai prezentat pe blog şi cabinete medicale renovate exclusiv din fondurile medicilor de familie, adesea obţinute prin credite bancare:

Cabinetul medical din Turnu, jud. Arad

Cabinetul medical din Baia Mare, jud. Maramureş

Cabinetul medical din Nicşeni, jud. Botoşani

Cabinetul medical din Mănăstirea, jud. Călăraşi

Cabinetul medical din Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara (finanţare Banca Mondială)

O situaţie specială, şi se pare că nu unică, este cea a dr. Maria Ignat din Arad, care a construit un cabinet medical nou în 2008, cu ajutorul unui credit bancar. Vechiul cabinet s-a deteriorat şi, încrezătoare în veniturile crescute din 2008, doctoriţa a decis să investească într-un nou cabinet, printr-un credit ipotecar de 80000 euro pe 25 de ani. Scăderea continuă a veniturilor, anunţată şi pentru 2011, au determinat-o să plece în Germania să lucreze, departe de familia rămasă în ţară, de unde trimite 1000 euro lunar în România numai pentru a reuşi să acopere cheltuielile cabinetului, printre care se află şi salariul medicului angajat, în grija căruia au fost lăsaţi pacienţii şi rata bancară.

Cine a furat ?

Dacă preşedintele Băsescu spune astăzi la televizor că atunci "când adunai toţi pacienţii care erau înscrişi la medicii de familie, România avea 27 de milioane de înscrişi" iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate spune, într-un document oficial, că la medicii de familie erau înscrişi doar 18 milioane, către cine sau ce instituţie trebuie direcţionată acuzaţia de fraudă, din declaraţia preşedintelui, "Şapte milioane... Fraudă!" ?

Aşa cum am prezentat şi în urmă cu 3 luni, eroarea din baza de date a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi frauda nu au fost realizate de medicii de familie. Acest lucru este tehnic imposibil, date fiind programele informatice furnizate chiar de CNAS. Singurul loc unde a fost posibil să se greşească este la serverul central al CNAS, care ar fi trebuit să verifice CNP-urile pacienţilor înscrişi la medicii de familie şi să semnaleze erorile. Aşa cum am mai prezentat pe blog, medicii de familie raportează electronic din anul 2000, astfel încât nu există nici un motiv pentru care CNAS să fi sesizat erorile din baza de date abia în 2008 sau septembrie 2010 ! Erori există cu siguranţă, însă nu în listele de înscrişi raportate de medicii de familie, ci în baza de date cu asiguraţi a CNAS, iar cuvintele fraudă şi medici de familie nu au ce să caute alăturate.

Medicii de familie au fost obligaţi încă din anul 2000 să folosească diverse programe agreate de casele judeţene de asigurări, apoi, din 2008, şi SIUI. De menţionat că până în iulie 2010 raportarea electronică a pacienţilor înscrişi şi a serviciilor efectuate s-a realizat în multe judeţe "la dublu", adică şi în SIUI şi în vechiul program, tocmai pentru a permite caselor judeţene să uniformizeze bazele de date ! Medicii de familie şi Colegiul Medicilor din România au cerut CNAS încă din 2008, de la apariţia SIUI, să se rezolve problemele SIUI şi să se lucreze într-un singur program.

Într-un document existent pe pagina Casei Naţionale de Asigurari de Sănătate scrie care era numărul persoanelor "înscrise pe listele medicilor de familie la 30.09.2009 - 18 876 145" ! Merită menţionat că SIUI era implementat în toată ţara şi funcţional la acea dată, conform unui comunicat de presă al CNAS din mai 2009, şi 80% funcţional conform declaraţiilor preşedintelui CNAS în iunie 2010.

Unde erau deci cei 27 milioane de înscrişi, dacă în documentele oficiale ale CNAS şi chiar şi în declaraţiile preşedintelui CNAS apar doar 18 milioane ? Cu siguranţă nu pe listele medicilor de familie !

Despre Sistemul Informatic Unic Integrat în general şi problemele SIUI în special găsiţi foarte multe articole pe acest blog.

Nu ar fi prima oară, şi probabil nici ultima, când Casa de Asigurări de Sănătate dezinformează, apoi revine asupra celor spuse. Important este însă ca plătitorii de asigurări de sănătate să ştie adevărul, cine şi cum le administrează banii. Trimiteţi acest articol şi prietenilor, dacă îl consideraţi interesant.

CNAS susține că la 1 ianuarie SIUI va fi complet implementat

"Potrivit unui raport recent al CASMB, timpul de raspuns al sistemului este foarte mare, intampinandu-se probleme precum: “blocari frecvente, resetarea zilnica a sistemului, ergonomie in utilizare dezastruoasa, echipamente subdivizionate si nefolosite”.

Cu toate acestea, presedintele CNAS sustine ca in doua saptamani va fi implementat SIUI-ul la nivelul intregii tari, informatizarea Sanatatii fiind unul dintre obiectivele sale de la inceput de mandat. "

Preluare PaginaMedicală.ro.

Detalii despre SIUI puteți găsi în articolele precedente. În luna decembrie, Sistemul Informatic Unic Integrat a fost oprit timp de o săptămână, între 7 și 14 decembrie, pentru actualizare. Anunțul a fost făcut pe 4 decembrie, în ciuda existenței programărilor pentru raportare în săptămâna următoare. Furnizorii de servicii medicale nu au putut raporta activitatea, fiind astfel împinsă spre sfârșitul lunii și perioada de decontare a serviciilor.

Banii din taxa pe viciu

"La mijlocul anului 2006, Parlamentul României a adoptat Legea 95, a Sănătăţii. La Titlul XI - „Finanţarea unor cheltuieli de sănătate", este introdusă ceea ce s-a numit „taxa pe viciu", sumele strânse având trei direcţii precise:
- investiţii în infrastructura sistemului de sănătate;
- finanţarea programelor naţionale de sănătate;
- rezerva MSP pentru situaţii speciale.
Mulţi au fost sceptici cu taxa pe viciu. Nu intrăm în detalii acum. Cert este că în jumătate de an din 2006 s-au strâns 250 milioane euro pentru sănătate, mai mult decât dublu faţă de veniturile prognozate. În 2007 - 450 milioane, în 2008 - 500 milioane. Nu avem datele pe 2009 şi 2010, dar se pare că sumele sunt chiar mai mari. Există experţi care susţin că în aceşti patru ani de când funcţionează taxa pe viciu s-au strâns chiar trei miliarde euro. Şi asta, în condiţiile în care producătorii de alcool au plătit taxa de viciu de şase ori mai puţin decât cei de tutun."

Articol complet in Cotidianul.ro.

În 2007-2008, din taxa pe viciu, ministrul Nicolăescu a finanțat programul național de evaluare a stării de sănătate, de care au beneficiat peste 55% din locuitorii țării. În urma acestui program, medicii de familie au primit în comodat laptopuri si imprimante, pe care le folosesc și astăzi în activitatea zilnică.

În februarie 2009, ministrul Bazac anunța pregătirea a două programe naționale de prevenție. Cel pentru prevenția cancerului de col uterin îi transforma pe medicii de familie în postași iar cel pentru prevenția bolilor cardiovasculare nu a fost demarat nici până în prezent. Medicii de familie au inițiat propriul program de prevenire a bolilor cardiovasculare, fără finanțare de la Ministerul Sănătății.

Satisfacția pacienților în sondaje

Satisfacția pacienților privind serviciile medicale și, în special, sistemul sanitar public, este un subiect îndelung discutat în ultimii ani. Lipsa finanțării, a dotărilor, corupția, birocrația și accesul îngreunat la medicamente și servicii medicale, și în ultima vreme chiar și lipsa medicilor și cadrelor medicale medii, contribuie la nemulțumirile pacienților.

În presă apar frecvent declarații cu tentă negativă și acuzatoare ale reprezentanților Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Din pacate, mass-media nu cere dovezi pentru aceste afirmații, făcând adesea jocul autorităților. De cele mai multe ori medicii sunt atacați, acuzați că nu își fac bine meseria, sunt acuzați de fraude privind actele medicale dar și cele financiar-contabile. Rar sunt date exemple concrete, de cele mai multe ori aceștia vorbesc despre un medic, care adesea reprezintă un caz particular sau o excepție.

Efectul de culpabilizare în bloc a medicilor este însă garantat, la fel și de mutare a atenției publicului, pacienților, de la problemele reale ale sistemului public de sănătate și de la lipsa totală de soluții reale și de strategii pe termen mediu și lung. De fapt, este mutată atenția de la incompetența absolută a autorităților și de la lipsa completă de viziune privind sistemul de sănătate în general, fie el public sau privat.

Sondaje despre satisfația pacienților au fost realizate, chiar în ultimii doi ani, de diverse instituții neguvernamentale și de Colegiul Medicilor din România. În toate aceste sondaje, încrederea și satisfacția pacienților legate de medicul de familie au fost de peste 50% și chiar peste 80%.

În sondajul realizat de Colegiul Medicilor anul trecut, 60,6% dintre pacienți au multă și foarte multă încredere în medicii de familie, 24,4% având potrivit de multă încredere. Procentele le depășesc atât pe cele referitoare la medicii din spitale, cât și pe cele referitoare la medicii din sistemul privat.

În urma unui sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie realizat în anul 2010, a reieșit că peste 80% dintre pacienți sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de medicii de familie. Același sondaj a relevat că 47% din problemele de sănătate sunt rezolvate în totalitate de medicul de familie, și alte 44% sunt rezolvate parțial. Peste 80% dintre pacienții chestionați au declarat că medicul de familie le acorda suficient timp pentru consultație, discuții și informare. Referitor la accesul la medicul de familie, 66% dintre respondenți au declarat că au acces de fiecare dată și 15% de cele mai multe ori.

Luna trecută a fost publicat raportul Cercetarea calității vieții în România 2010, realizat de Institutul de cercetare a calității vieții al Academiei Române. "Asistența medicală primară este, în general, pozitiv evaluată, 56% dintre respondenți apreciind‐o ca fiind bună sau foarte bună, 28% considerând că este satisfăcătoare iar 16% apreciind‐o ca fiind proastă sau foarte proastă." Același studiu arată că 54% dintre români au o parere negativă despre sistemul sanitar în ansamblu.

Poate și presa trebuie să se obișnuiască să ceară dovezi, să caute informații din surse neutre și să ceară părerea tuturor părților implicate atunci când realizează reportaje despre sistemul sanitar în general și medicii de familie în special.

Cseke Attila nu știe ce semnează ?

Ministrul Sănătății, Cseke Attila, a declarat pentru Evenimentul Zilei "Nu vreau să fiu înţeles greşit, dar medicii de familie trebuie să le acorde pacienţilor mai multe servicii medicale, mai multe tratamente la domiciliul bolnavului, îngrijiri la domiciliu pre şi postspitaliceşti, şi atunci aceştia cu siguranţă nu se vor adresa ambulanţei sau spitalului de urgenţă când apare o problemă. (...) Dacă vor fi efectuate servicii medicale poate să existe o creştere a veniturilor pentru medicii de familie în anii următori. ".

Un alt articol din această săptămână arată că medicii de familie din județul Arad au efectuat peste 1,3 milioane de servicii (consultații) în primele 8 luni ale anului 2010, pentru 430.000 de pacienți. Din aceste cifre reies, în medie, 3 consultații pentru fiecare pacient în cele 8 luni.

Domnul ministru este prost informat ? Nu cunoaște aceste date despre activitatea medicilor de familie ? Probabil că nu știe nici că în contractul cadru, care poartă și semnatura sa, există o limită de 20 de consultații la cabinet pe zi care pot fi acordate de medicii de familie și de o singură consultație la domiciliu pe zi.

În plus, tratamentele și îngrijirile la domiciliu sunt furnizate, în baza aceluiași contract cadru care poartă și semnătura domnului ministru, de către firme de îngrijiri la domiciliu. Presa semnala în urmă cu două luni că fondurile cu această destinație sunt insuficiente.

În afară de toate aceste detalii care i-au scăpat domnului ministru Cseke Attila, ar mai fi de menționat unul singur: pacienții se adresează ambulanței și unităților de primiri urgențe pentru servicii de urgență, nu pentru tratamente și îngrijiri la domiciliu.

CNAS recunoaște că pacientul 21 există

În urmă cu câteva luni, CNAS reclama prin intermediul Știrilor Pro TV taxele ilegale pe care le-ar fi perceput medicii de familie pacientului 21, despre care directorul CNAS, Adina Geană, susținea pentru Mediafax că nu există. În același reportaj se menționa că medicii nici măcar nu le dau pacienților taxați rețete compensate sau bilete de trimitere, cum ar fi legal.

Iată că în proiectul contractului cadru pentru anul 2011 CNAS a decis să menționeze pentru a doua oară ceea ce deja era stipulat în contract, de data aceasta într-un articol distinct, și anume că taxele sunt perfect legale. În același articol CNAS a decis și că pacienții taxați nu au dreptul la rețete compensate și bilete de trimitere.

Art 16, f) să încaseze contravaloarea serviciilor medicale la cerere, inclusiv pentru situaţiile programabile, dacă asiguratul solicită efectuarea serviciilor respective înaintea datei programate; În aceste situaţii furnizorii de servicii medicale nu eliberează bilete de trimitere sau prescripţii medicale utilizate în sistemul de asigurări sociale de sănătate si decontate de casele de asigurari de sanatate.

Motivația acestor modificări este, conform CNAS, "gestionarea eficientă şi în concordanţă cu reglementările legale în vigoare a fondurilor cu destinaţie servicii medicale, medicamnete şi dispozitive medicale."

Proiectul contractului cadru 2011 poate fi consultat aici.