CNAS, abuzurile şi dezinformările...

Medicii de familie, reprezentaţi prin Societatea Naţională de Medicina Familiei (organizaţie profesională) şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (organizaţie patronală), au reclamat prin două comunicate de presă abuzurile şi dezinformările Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Primul comunicat s-a referit la declaraţiile reprezentanţilor CNAS privind "ilegalitatea" taxării consultaţiilor nedecontate de CNAS. Conform actelor normative în vigoare, taxarea este legală iar CNAS ar trebui să informeze asiguraţii asupra acestui lucru, şi nu să creeze stări tensionale între aceştia şi medici prin dezinformări.

Al doilea comunicat s-a referit la controalele şi amenzile abuzive efectuate în toate judeţele de către CNAS, privind concediile medicale eliberate de medicii de familie, ca urmare a modificării legii privind concediile medicale.

Ambele comunicate de presă pot fi citite pe siteul SNMF.

Ce înseamnă o consultaţie medicală ?

Medicii învaţă din al treilea an de facultate care sunt elementele unei consultaţii, cum se desfăşoară o consultaţie. Pe scurt, aceste părţi sunt discuţia cu pacientul (numită ştiinţific anamneză), manevrele medicale (inspecţia, ascultarea cu stetoscopul, palparea, măsurarea tensiunii arteriale ş.a.), stabilirea diagnosticului (prezumptiv sau cert) şi prescrierea tratamentului sau solicitarea altor investigaţii sau trimiterea către medici de alte specialităţi sau pentru internarea în spital. În cadrul unei consultaţii de control, discuţia poate fi mai scurtă decât cea iniţială, manevrele medicale şi ele reduse, tratamentul poate fi pur si simplu continuat, după caz. Dar aceasta reprezintă totuşi o consultaţie.

Cum defineşte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate consultaţia medicală, în Normele de aplicare ale Contractului cadru ?

Consultaţie în caz de boală pentru afecţiuni acute intercurente sau cronice programabile care cuprinde:
- anamneza, examenul clinic general,
- unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare,
- recomandare pentru investigaţii paraclinice în vederea stabilirii diagnosticului şi pentru monitorizare,
- manevre de mică chirurgie, după caz.
- stabilirea conduitei terapeutice şi/sau prescrierea tratamentului medical şi igienodietetic, precum şi instruirea în legătură cu măsurile terapeutice şi profilactice.
- recomandare pentru consultatie la medicul de specialitate din ambulatoriu sau pentru internare pentru cazurile care necesită aceasta sau care depăşesc competenţa medicului de familie,
- recomandare pentru tratament de recuperare-reabilitare după caz.
- recomandare pentru dispozitive medicale de protezare stomii şi incontinenţă urinară, după caz;
- recomandare pentru îngrijiri medicale la domiciliu, după caz.

Aceste lucruri fiind clare, de ce în emisiunea Antena 3 Special cu Paula Rusu din data de 4 iunie 2010, dr. Dorin Ionescu, director general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, insistă să afirme că o consultaţie finalizată cu un bilet de trimitere nu este de fapt o consultaţie ? Sau că o consultaţie finalizată cu prescrierea reţetei pentru o boală cronică, chiar şi lună de lună, nu reprezintă de fapt o consultaţie ? Oare domnia sa nu ştie ce scrie în normele elaborate de instituţia pe care o conduce şi reprezintă ?

Presa: Comunităţile rămân fără medic

Într-un articol recent din ziarul Adevărul este prezentată situaţia unor medici de familie tineri, care au ales să profeseze în mediul rural, însă se văd nevoiţi să renunţe şi să plece în strainătate, la fel ca mulţi colegi de alte specialităţi, de toate vârstele, "ajutaţi" în decizia lor şi de prevederile noului Contract-cadru.

"Cei mai tineri dintre medicii de familie fie au plecat, fie sunt pe picior de plecare în altă ţară. Radu Alina este medic specialitatea medicină de familie la Dispensarul din Govora-sat, comuna Mihăeşti. Locuitorii vorbesc despre ea ca fiind un medic foarte bun, cu mult suflet. „Mă rog zi şi noapte la Dumnezeu să ne-o ţină aici şi să nu plece, că altminteri nu mai pot să ajung la dispensarul din Buleta, că nu am bani de autobuz şi nici nu pot merge câţiva kilometri pe picioare, că sunt foarte bolnavă", a spus Vasilica Burcă, de 59 de ani.

Femeia aşteaptă pe tinda unei case vechi şi dărăpănate, care ţine loc de dispensar, să vină doctorul, care cu precizia unui ceasornic vine la program. „Am în jur de 750 de pacienţi şi abia aştept să vină factura de la Casa Asigurărilor de Sănătate (CAS). Oricum am luat decizia să nu mai rămân în România. Sunt tânără şi vreau să mă descurc singură. Voi pleca într-o ţară unde se vorbeşte engleza şi voi face o altă specializare. E rău ce se întâmplă cu noi. Nu-mi permit decât să plătesc asistenta cu jumătate de normă, lumina, dezinfectantul, lemnele m-au costat enorm de mult, taxele la asociaţie. Voi pleca să iau viaţa de la început , dar de uitat... n-am să uit niciodată !""

Cu aproape două luni în urmă, ministrul sănătăţii declara că noul contract vine în ajutorul medicilor tineri, facilitând intrarea acestora în sistem. Probabil domnul ministru a uitat să menţioneze în sistemul din care ţară.

Mit - taxarea pacientului 21

"Medicul de familie nu are dreptul să taxeze pacientul 21 !"

FALS !

Contractul Cadru 2010

ART. 15 În relaţiile contractuale cu casele de asigurări de sănătate, furnizorii de servicii medicale au următoarele drepturi:
c) să încaseze contravaloarea serviciilor medicale care nu se decontează de casele de asigurări de sănătate din Fond, conform prevederilor legale în vigoare;
e) să încaseze sumele reprezentând fie contribuţia personală pentru unele servicii medicale, fie coplata pentru alte servicii medicale de care au beneficiat asiguratii, conform prevederilor legale în vigoare.
f) să încaseze contravaloarea serviciilor medicale la cerere, inclusiv pentru situaţiile programabile, dacă asiguratul solicită efectuarea serviciilor respective înaintea datei programate;

ART. 14 În relaţiile contractuale cu casele de asigurări de sănătate, furnizorii de servicii medicale au următoarele obligaţii:
f) să asigure utilizarea formularelor cu regim special unice pe ţară – bilet de trimitere către alte specialităţi sau în vederea internării, conform prevederilor actelor normative referitoare la sistemul de asigurări sociale de sănătate;
r) să asigure eliberarea actelor medicale, în condiţiile stabilite în norme;

Norme aplicare Contract cadru 2010

Anexa I, cap III, Pachetul de servicii medicale de bază
"J. Activităţi de suport. Eliberare de acte medicale: certificat de concediu medical, bilete de trimitere, prescripţii medicale, certificat de deces, cu excepţia situaţiilor de suspiciune care necesită expertiză medico-legală, conform prevederilor legale, scutiri medicale pentru copii în caz de îmbolnăviri."

Deci consultaţiile neprogramate, şi pentru care pacientul refuză programarea (deci la cerere), pot fi taxate, cf. Art 15, lit f., şi, în urma acestei consultaţii la cerere, medicul de familie poate acorda bilet de trimitere sau reţetă compensată sau gratuită, dacă este cazul, cf. Art 14, lit. f şi r din Contractul Cadru, şi literei J din Anexa I, cap III din Norme.

Contractul cadru 2010 şi normele pot fi consultate pe pagina http://www.cnas.ro/ . De menţionat că reprezentanţii medicilor de familie au cerut clarificări scrise, prin registratura CNAS, însă nu s-a primit nici un răspuns oficial scris, semnat şi ştampilat, ci doar declaraţii verbale, neoficiale, ale reprezentanţilor CNAS, prin presă. Controalele şi eventualele activităţi neconforme contractului se pot dovedi doar prin documente scrise şi publicate în Monitorul Oficial, nu prin declaraţii pompieristice în presă.

Alianţa pentru Sănătate

A fost înfiinţată Alianţa pentru Sănătate, un parteneriat al asociaţiilor reprezentative din domeniul sanitar, printre care Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor (iniţiator), Societatea Naţională de Medicină a Familiei, Colegiul Farmaciştilor din România. Detalii în articolul PaginaMedicală.ro

"Alianta noastra doreste sa vindece sanatatea. Evident, prin aceasta alianta medicii, farmacistii, pacientii si distribuitorii au un singur scop: acela de a aduce serviciile medicale la conditiile de normalitate. Incercam sa aducem un strigat care sa responsabilizeze societatea", a precizat Rodica Tanasescu, presedintele Societatii Nationale de Medicina a Familiei.

Fişa medicală electronică la medicul de familie

Medicii de familie au fost pionerii informatizării sistemului medical românesc, în ceea ce priveşte bazele de date cu asiguraţi ai caselor de sănătate. Chiar şi acum, după ani de zile de poveşti ale guvernanţilor despre informatizare şi sute de milioane de euro investiţi în software, tot medicii de familie sunt cei care au iniţiat fişele medicale electronice ale pacienţilor, pe cheltuiala proprie, şi chiar şi cardurile electronice în scop medical.

1 octombrie 1999 - se deschid listele de pacienţi ale medicilor de familie, foştii medici "de circă" sau "de dispensar", transformaţi de legea asigurarilor sociale în medici care lucrează în sistem privat, cu cabinet propriu, dar în contract cu casele de asigurări. Înscrierea pacienţilor se realiza printr-o cerere scrisă a pacientului şi o copie după buletin. La sfârşitul lunii, medicii aveau obligaţia de a raporta casei de asigurări numele, CNP, adresa şi data înscrierii pentru toţi pacienţii înscrişi pe listă, atât pe hârtie cât şi electronic. În 1999, raportarea electronică se efectua cu ajutorul unui fişier .xls (Microsoft Office Excel).

Din anul 2000 apar diverse soft-uri ale caselor de asigurări judeţene, oferite contra-cost (licenţa)medicilor de familie, deşi raportarea în aceste softuri era obligatorie. Bazele de date folosite de casele judeţene sunt cele furnizate de medicii de familie în lunile anterioare. În fiecare an softurile suferă diferite modificări, datorate noilor cerinţe ale contractului-cadru sau erorilor programului, testat "în masă" pe medicii de familie-utilizatori. În unii ani şi în unele judeţe, softurile se schimbă radical, casele de asigurări schimbând furnizorul softului.

Poate cel mai important de menţionat este că medicii de familie nu au beneficiat de nici un fel de curs de pregătire pentru utilizarea calculatorului, training sau calculatoare oferite de casa de asigurări. Obligaţia contractuală era de raportare electronică. Modul în care medicul de familie realiza această obligaţie era în exclusivitate responsabilitatea medicului. Este adevărat că în primii ani cabinetele beneficiau de un "buget de practică", înainte ca acesta să se desfiinţeze, însă, ca şi acum, sumele erau insuficiente pentru orice fel de investiţii, abia ajungând pentru cheltuielile uzuale ale cabinetului. Iar în 1999 un calculator costa o mică avere şi procentul de utilizare al calculatorului de către populaţia ţării era extrem de mic.

Anul 2008 - ministrul sănătăţii, dl. Eugen Nicolăescu, înţelege necesitatea informatizării şi achiziţionează 11000 de laptopuri şi imprimante matriciale pe care le distribuie medicilor de familie prin contract de comodat, pentru implementarea Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate, ce necesita raportarea datelor medicale ale întregii populaţii. Programul utilizat a fost unul complet nou, fără legătură cu bazele de date ale caselor de asigurări, astfel încât a fost nevoie ca şi datele de identificare ale pacienţilor să fie reintroduse.

Tot în acest an, începe implementarea Sistemului Informatic Unic Integrat, un program exclusiv de raportare, fără capacităţi de soft de cabinet. Acesta preia bazele de date ale caselor de asigurări, realizate de medicii de familie în decursul anilor precedenţi, însă le confruntă cu cele ale altor 11 instituţii, printre care Evidenţa Populaţiei, primării, case de pensii, Ministerul Educaţiei, iar rezultatul este dezastruos. Paciente căsătorite de mai mulţi ani, care apar cu numele nou în baza de date a medicului de familie, apar în SIUI cu numele de fată. Pacienţi pensionaţi, care apareau corect în bazele de date ale medicilor de familie, apar în SIUI ca fiind salariaţi.

Datele (incorecte) furnizate de celalalte instituţii au prioritate în faţa datelor (corecte) furnizate de medicii de familie, astfel încât evidenţa electronică de ani de zile a medicilor devine inutilă, ca şi cum n-ar fi fost, iar informatizarea ar fi început cu SIUI. Mai mult, deoarece plata medicilor are legătură cu datele electronice, veniturile scad dramatic, din cauza "unor probleme de soft". Casele de asigurări judeţene, ameninţate cu procese, ridică din umeri, aruncând vina pe casa naţională, singura care poate face modificări ale softului. CNAS răspunde numeroaselor sesizări negând evidenţa şi susţinând că SIUI funcţionează fără probleme majore. În tot acest timp, pacienţii asiguraţi nu pot beneficia de servicii medicale, fiind consideraţi neasiguraţi, iar medicii care nu respectă evidenţa greşită oferită de SIUI sunt penalizaţi de casele judeţene pentru acordarea serviciilor medicale unor "neasiguraţi". În plus, actualizarea SIUI cu modificările contractului cadru sau ale listelor de medicamente este extrem de lentă, generând probleme în activitatea zilnică a medicilor.

Introducerea SIUI a adus însă pe piaţă numeroase softuri de cabinet, care ofera posibilitatea formării fişelor medicale ale pacienţilor, tipărirea reţetelor şi altor tipizate care sufocă activitatea medicilor, sortarea listelor de pacienţi după diagnostice, consultaţii, vârste şi multe alte facilităţi utile medicului. Ministrul Eugen Nicolăescu a înţeles necesitatea unui astfel de soft în cabinetul medicului de familie şi a iniţiat o licitaţie pentru a furniza aceste softuri medicilor. Licitaţia a fost oprită o data cu schimbarea guvernului, iar mulţi medici de familie au ales să-şi cumpere singuri softurile de cabinet şi astfel au luat naştere fişele medicale electronice în România, pe scara largă, medicii de familie acoperind toată populaţia ţării. Ironic, unii medici au fost amendati de casa de asigurari pentru evidenta incompleta, deoarece nu mai aveau si evidenta pe hartie.

Anul 2010 a adus cardul electronic medical, prin iniţiativa unei firme private. Tot mai mulţi pacienţi au achiziţionat acest card, pe care îl folosesc atât la medicul de familie, cât şi în alte ramuri ale sistemului medical, unde acesta a fost implementat de firma privată.

SIUI pentru medicii de familie nu a mai fost actualizat din 12 febuarie 2010, deşi s-au schimbat listele de medicamente de 3 ori şi s-a schimbat radical contractul-cadru, iar ministerul sănătăţii promite implementarea cardului de asigurat la 1 ianuarie 2011. Ministerul sănătăţii a mai promis introducerea tichetului de coplată, iniţial de la 1 iunie 2009, apoi 1 septembrie 2009, acum 1 iulie 2010...

Controlul medical anual la medicul de familie

Rolul principal al medicului de familie este acela de a preveni îmbolnăvirile, vorbindu-se deseori despre "medicina omului sănătos". Pentru a preveni, medicul îşi poate învăţa pacientul cum să aibă grijă de sănătatea sa, poate recomanda vaccinări, diverse tratamente preventive (profilactice) sau renunţarea la diverse obiceiuri care reprezintă factori de risc pentru anumite boli, şi poate face controale periodice ale stării de sănătate, numite în termeni medicali examene de bilanţ.

Fiecare asigurat are dreptul la un control anual gratuit (decontat de casa de asigurări), efectuat prin intermediul medicului de familie, în baza contractului dintre acesta şi casa de asigurări. În cadrul controlului se face un examen clinic general şi pot fi recomandate analize de sânge sau altfel de examene paraclinice (electrocardiograma - EKG, ecografie ş.a.). Dacă este cazul, pot fi recomandate şi consulturi alte altor specialităţi. Aceste examene şi consulturi sunt decontate de casa de asigurări pentru pacienţii asiguraţi.

Medicul de familie are o viziune globală asupra stării de sănătate a pacientului său, deoarece cunoaşte amănunţit atât istoricul medical personal al pacientului, adeseori chiar de la naştere, cât şi istoricul medical al familiei pacientului şi condiţiile socio-economice de viaţă ale pacientului. Toate acestea îi oferă medicului de familie informaţii preţioase necesare diagnosticului şi tratamentului, în plus faţă de cele furnizate de examenul de bilanţ.

Începând cu 1 aprilie 2010, toate consultaţiile oferite de medicii de familie şi medicii din ambulatoriul de specialitate (policlinici) sunt realizate obligatoriu în urma unei programări. Numărul de telefon trebuie afişat la cabinet. Accesul la medicul de familie a devenit astfel mult mai uşor, eliminându-se cozile.

Tot ce trebuie să faceţi pentru a beneficia de controlul anual gratuit este să solicitaţi acest lucru medicului dvs. de familie.

Problemele SIUI, criticate şi de Traian Băsescu

Problemele Sistemului Informatic Unic Integrat, de evidenţă a asiguraţilor medical şi de raportare a serviciilor medicale decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, au fost recent semnalate şi de preşedintele Traian Băsescu.

"Sistemul informatic de 120 mil. euro care ar trebui sa ajute statul sa tina evidenta asiguratilor si platitorilor de contributii la sanatate este nefunctional la aproape zece ani de la demararea proiectului, a spus in urma cu o saptamana Traian Basescu, presedintele Romaniei, la un forum dedicat solutiilor de guvernare electronica. Seful statului nu este bine informat, pentru ca sistemul IT este functional, iar singura lui problema este ca trebuie extins, spun, insa folosind o formulare diplomatica, firmele si institutiile implicate."

Articol integral

Mai multe despre SIUI

Ce este diferit în noul contract-cadru ?

Ce este diferit faţă de anii trecuţi în contractul încheiat anul acesta între cabinetele medicilor de familie şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în baza căruia pacienţii pot beneficia de servicii medicale decontate din Fondul de Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate, adică servicii pentru care nu trebuie să plătească în plus (până când se va introduce coplata) ?

În primul rând trebuie menţionat că acest contract a fost şi este în continuare unul de prestări servicii, cabinetul medicului de familie (şi toate celelalate ramuri sanitare care încheie contracte)fiind numit chiar furnizor de servicii medicale. Este clar deci că vorbim despre plata furnizorului, a cabinetului, nu despre salariul medicului de familie şi nu despre un contract de muncă între medic şi Stat sau Casă.

Şi spitalele sunt numite tot furnizori de servicii medicale iar managerul spitalului este cel care are grijă să fie îndeplinite obligaţiile contractuale şi cel care administrează fondurile spitalului primite ca plată pe contractul de prestări servicii încheiat cu casa de asigurări. Diferenţa este că, în cazul spitalelor, medicii din spital sunt angajaţi ai spitalelor, cu contract de muncă şi trebuie să respecte fişa postului şi cerinţele managerului, care respectă cerinţele contractului.

Principala modificare pentru contractele medicilor de familie este introducerea noţiunii de serviciu-consultaţie şi schimbarea raportului prin care se efectuează plata. Până în 2010, cabinetele primeau 90% din plată pentru numărul de pacienţi înscrişi (numită plată per capita), şi doar 10% pentru numărul de servicii efectuate acestor pacienţi (adică plată per serviciu). Consultaţiile nu erau plătite distinct, fiind incluse în cei 90%, astfel încât era indiferent dacă un cabinet oferea pe zi 5 sau 50 de consultaţii pacienţilor. Distinct erau plătite doar cele 10% servicii, adică vaccinările, controalele anuale (examen de bilanţ) şi lunare (sugari, gravide), depistarea bolilor endemice, TBC, vizitele la domiciliu.

Noul contract prevede o modificare a raportului 90% per capita - 10% per serviciu în 70% per capita - 30% per serviciu-consultaţie. Beneficiul este că 30% din plată este acum acordată pentru consultaţiile efective care sunt acordate de cabinet, numită acum plata per serviciu-consultaţie, astfel încât un cabinet care acordă mai multe consultaţii este plătit mai bine - plata pe performanţă. Medicii de familie au fost de acord cu aceste modificări încă de anul trecut, când CNAS a propus acest lucru şi au existat consultări în acest sens. Cabinetul primeşte 5 lei pentru un serviciu-consultaţie.

Ceea ce medicii de familie au aflat abia pe 31 martie seara, pe surse, deoarece pe pagina CNAS nu s-a publicat nimic până pe 1 aprilie, a fost că serviciile care erau incluse în anii precedenţi în per serviciu, adică vaccinările, controalele, depistarea bolilor endemice, nu sunt considerate serviciu-consultaţie şi deci nu sunt plătite distinct, plata lor fiind inclusă în cei 70% per capita. Decizia CNAS este cel puţin ciudată, având în vedere că în definiţia medicinei de familie apare prevenţia, adică exact vaccinările, controalele, care reprezintă un număr considerabil din consultaţiile acordate de medicii de familie. A fost acceptată însă şi această modificare, considerându-se că sunt plătite pauşal, în cei 70%, la fel ca şi consilierea privind factorii de risc, educaţia medico-sanitară, anti-drog. Pentru un sugar, care necesită 7 controale pe an, dintre care 2 la domiciliu şi 4 vaccinări, cabinetul primeste 50 lei/an.

Care sunt însă consultaţiile-serviciu plătite prin contract ? Consultaţiile iniţiale şi, după caz, de control pentru bolile acute, intercurente, cronice programabile şi urgenţe care pot fi rezolvate de medicul de familie. Se mai plătesc consultaţiile acordate o data la trei luni pentru anumite boli cronice (din anexa 39a a normelor) şi câte o consultaţie la domiciliu, în medie, pe zi. Dar numărul este limitat pe zi la 20-28 de consultaţii, în funcţie de programul cabinetului, de 5 sau 7 ore, deoarece consultaţia trebuie să aibă o durată medie de 15 minute, conform unui ordin în vigoare. Deci poate fi vorba doar despre plata pe perfomanţă maximă, stabilită de CNAS.

O altă noutate, nemenţionată nici de Ministerul Sănătăţii nici de CNAS, în calitatea lor de elaboratori ai contractului şi actelor normative, este că din serviciile decontate au fost eliminate şi adeverinţele necesare înscrierii în colectivitate, adică avizele epidemiologice pentru gradiniţă şi cele pentru orele de sport, solicitate de şcoli. Nu a fost menţionat în presă nici că refuzul pacientului de a se programa, în situaţia în care numărul de 20-28 de consultaţii decontate este acoperit deja de pacienţi programaţi, duce la plata consultaţiei, aceasta fiind în afara contractului cu CNAS, deci în regim privat.

Contractul-cadru 2010 pentru toţi furnizorii de servicii medicale, normele de aplicare ale contractului, modificările aduse normelor prin negocierile cu medicii de familie şi medicii din ambulatorul de specialitate precum şi instrucţiunile de aplicare a contractului furnizate pe 15 aprilie pot fi consultate pe pagina CNAS.

Modificări la concediul medical

În şedinţa de Guvern din 14 aprilie 2010 a fost aprobată Ordonanţa de Guvern care modifică modalitatea de acordare a concediilor medicale (Ordinul 158 2005).

Noutăţile aduse în cabinetul medicului de familie sunt reducerea numărului de zile pentru care poate fi acordat concediu medical de către medicul de familie, de la 45 la 30 de zile şi obligaţia pacientului de a semna o declaraţie pe proprie răspundere.

Conform Ministerului Sănătăţii, "declaraţia pe propria răspundere cuprinde numele si prenumele beneficiarului de concediu medical, CNP-ul acestuia , unitatea angajatoare şi functia pe care o ocupă. Prin aceasta pacientul declară că este de acord cu următoarele: să anunţe angajatorul cu privire la incapacitatea de muncă în termen de 24 de ore de la obţinerea certficatului de concediu medical precum şi datele medicului, să indice adresa de reşedinţă aleasă pe toată perioada concediului medical, să fie prezent la adresa indicată cu excepţia situaţiilor justificate cu documente medicale pentru efectuarea de tratament medical, că poate fi vizitat, la adresa indicată, de persoanele îndrituite de lege, în intervalele orare 08.00-11.00; 12.00-17.00 si 18.00-20.00. Tot în aceasta declaraţie beneficiarul concediului medical semnează că este de acord ca în cazul nerespectarii condiţiilor de mai sus, să respecte rigorile legii. În declaraţia pe proprie răspundere medicul prescriptor va menţiona dacă există vreun tratament care impune părăsirea domiciliului sau a adresei indicate." O copie a declaraţiei poate fi solicitată de angajator sau de CNAS.

O altă noutate este creşterea cuantumului amenzilor pentru acordarea nejustificată a concediului medical, între 5000 şi 10000 lei.

Recomandăm şi articolul Despre concediile medicale, cu informaţii despre actele necesare şi condiţiile în care se poate beneficia de concediu medical, precum şi despre practica ilegală a unor angajatori de a solicita emiterea concediilor medicale de un anumit medic, agreat de angajator.

Ghidul pacientului român

Jurnalul Naţional şi Houston NPA au lansat marţi, 13 aprilie 2010, Ghidul pacientului român, o publicaţie de 264 de pagini, cu informaţii deosebit de utile pentru pacienţi.

Conform Agerpres, "ghidul se adresează publicului larg, atât celor care doresc să afle informaţii medicale de actualitate în vederea menţinerii sau îmbunătăţirii stării de sănătate, cât şi celor care doresc să ştie cum se pot descurca în sistemul de sănătate românesc. Lucrarea conţine informaţie medicală structurată pe diferite afecţiuni, zonă practică şi legislativă, interviuri cu medici şi lideri de opinie, informaţii despre activitatea asociaţiilor de pacienţi, precum şi alte date importante pentru public."

Secţiunea legislativă a ghidului, referitoare la calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale, a fost realizată cu sprijinul Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie.

Ghidul promovează şi campania "Înscrie-te în asociaţia de pacienţi!"

Pacientul 21

Pacientul 21 este rodul ultimelor decizii luate de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Un ordin intrat în vigoare de la 1 aprilie prevede o durată a consultaţiei în medicina primară de 15 minute. CNAS cere medicilor de familie să ofere consultaţii timp de 5 ore pe zi în cabinete şi încă 2 ore la domiciliul pacienţilor, dacă există solicitări de la pacienţi imobilizaţi. Contractul cere să se respecte şi ordinul şi programul pentru decontarea consultaţiilor, adică atunci când medicii îşi justifică banii solicitaţi pentru munca prestată.

Dacă socotim, rezultă că doar 20 de pacienţi pe zi pot beneficia de consultaţii gratuite la medicul de familie, decontate de CNAS. Până acum, media consultaţiilor la medicul de familie era de 30 pe zi. Uneori şi 40, alteori doar 20. CNAS şi ministerul au decis să facă economii, îmbrăcând frumos intenţia într-o aparentă atenţie pentru calitatea actului medical, manifestată prin hotărârea, am zice arbitrară, ca o consultaţie să dureze 15 minute şi fără să dea foarte multe detalii despre cum se poate pune în practică ordinul.

Medicii de familie au protestat săptămâna trecută şi legat de această prevedere. Într-o primă fază a negocierilor, au obţinut 25 de consultaţii pe zi. Ulterior, CNAS şi ministerul s-au razgândit şi au revenit la 20.

Apare întrebarea: ce se întâmplă cu pacientul 21 ?

Şi Adevărul scrie despre pacientul 21.

Emisiuni ce merită atenţie

Emisiuni pe tema sistemului sanitar din România şi a deciziilor luate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de Ministerul Sănătăţii.

Arena publică (TVR1) joi, 8 aprilie.

Reporter special (Antena 3) duminică, 28 martie.

Reporter special (Antena 3) duminică, 4 aprilie.

Protestul s-a încheiat, se va semna contractul

După 7 zile fără contract, 4 zile de negocieri şi 13 ore de negocieri pe 7 aprilie, medicii de familie au ajuns la un acord cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi cu Ministerul Sănătăţii. În protocolul semnat se menţionează modificarea anumitor articole din contract şi din norme referitoare la obligaţiile furnizorilor şi CNAS, modul de calcul al punctajelor, clarificări ale unor articole, precum şi eliminarea plafonului de medicamente la medicul de familie, astfel încât pacienţii să poată beneficia de medicamente oricând şi de câte ori este nevoie. Nu s-a reuşit obţinerea a 25 de consultaţii decontate pentru pacienţi pe zi, CNAS limitând numărul de consultaţii decontate la 20 pe zi. În protocol se precizează că medicii de familie vor fi parte activă în elaborarea actelor normative privind medicina de familie, precum şi că viitorul contract-cadru, pentru anul 2011, va fi elaborat în perioada iunie-septembrie.

Medicii de familie îşi continuă activitatea, neîntreruptă pe perioada protestului, şi reiau de joi, 8 aprilie 2010, activitatea în contract cu CNAS.

Susţinere

Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor susţine protestul medicilor de familie, a declarat dl. Vasile Barbu, reprezentantul ANPP.

Şi Colegiul Medicilor din România şi-a manifestat sprijinul faţă de medicii de familie, printr-un comunicat de presă în care condamnă "modalitatea pompieristica si neprofesionista prin care Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, impreuna cu Ministerul Sanatatii au creat un focar conflicual in sistemul sanitar romanesc". Comunicatul mai arată că "CMR este alaturi de medicii de familie in sustinerea cauzei lor, inclusiv in ceea ce priveste protectia pacientilor. Atat medicii de familie, cat si pacientii nu trebuie sa plateasca pentru inadvertentele legislative si balbaielile MS si a CNAS."

După 6 ore de negocieri la sediul Ministerului Sănătăţii, între reprezentanţii medicilor de familie, cei ai Ministerului Sănătăţii şi cei ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, nu s-a ajuns la un acord, urmând ca în cursul zilei de miercuri să urmeze o nouă rundă de negocieri în care se vor stabili detaliile tehnice. Pe parcursul negocierilor, medicii de familie au protestat marţi în faţa Ministerului Sănătăţii într-un mod inedit, iar miercuri va avea loc un alt protest inedit în Piaţa Revoluţiei, unde sute de medici din mai multe judeţe ale ţării vor acorda consultaţii gratuite în corturile amplasate în piaţă, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii.

Cezar Corâci: Contractul este ilegal !

Într-o intervenţie la emisiunea Realitatea de la 14, dl Cezar Corâci, preşedintele UGIR-1903 şi reprezentant al patronatelor în Consiliul de Administrare al CNAS, a luat apărarea medicilor de familie, declarând că prezentarea excepţiilor în cazul veniturilor cabinetelor medicilor de familie de către CNAS şi televiziuni este o manipulare şi că acest contract pe care medicii de familie refuză să-l semneze este un contract ilegal, normele de aplicare ale acestuia nefiind prezentate spre consultare Consiliului de Administrare al CNAS.

Dr. Doina Mihăilă, reprezentanta medicilor de familie, a sintetizat o parte din prevederile noului contract, cu care medicii de familie nu sunt de acord:
- plafon la medicamente prescrise pacienţilor la medicul de familie
- limitarea numărului de consultaţii pe zi la 20, peste acest număr pacienţii fiind nevoiţi să plătească
- limitarea numărului de pacienţi la un medic, deci o parte din pacienţi vor trebui să îşi caute medic nou

Alte noi prevederi ale contractului:
- limitarea la 3 consultaţii/an pentru o boală
- plata avizelor epidemiologice pentru gradiniţă, necesare după fiecare vacanţă şcolară
- durata medie a consultaţiei de 15 minute

Noul contract prevede, în doar 16 pagini, 39 de obligaţii, 22 penalităţi, 36 de situaţii în care se reziliază contractul, 13 situaţii de încetare a contractului cu casa.

Dr. Doina Mihăilă a mai precizat că medicii de familie vor continua să consulte pacienţii gratuit şi voluntar şi în zilele ce urmează şi vor prescrie reţete simple, iar pacienţii au posibilitatea de a cere CNAS decontarea chitanţelor de la farmacie.

Simona Gheorghe - intruchiparea neprofesionalismului !

În emisiunea Realitatea de la 10, "jurnalista" Simona Gheorghe a dus un atac furibund la adresa medicilor de familie, inexplicabil pentru un om de televiziune. Cu atât mai mult pentru un "jurnalist" care pretinde pe pagina proprie de prezentare că "un ziarist trebuie să-şi verifice informaţiile. E un lucru ştiut de toată lumea. Ce nu ştie multă lume e că începi să fii ziarist prin a te verifica pe tine însuţi. Asta nu cere un talent anume. Nu e semnul unui dar special. E, pur şi simplu, o îndatorire a breslei, fără eroi şi vedete."

Orice telespectator care a privit zilele acestea interviurile medicilor de familie şi chiar şi ale reprezentanţilor "taberei adverse", preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ministrului Sănătăţii, a putut sesiza cu uşurinţă că venitul cabinetului, sumele de zeci sau, rareori, sute de milioane de lei vechi, este diferit de câştigul net, în mână, al medicului de familie. La un venit al cabinetului de 8000 lei, medicul de familie abia dacă rămâne cu 1500 lei în mână. Şi acest venit este obţinut la un număr de 2000 de pacienţi, dar cei mai mulţi medici au abia 1500 de pacienţi sau mai puţini !

Ce a înţeles totuşi Simona Gheorghe, "jurnalist" de profesie, cu o anumită pregătire în înţelegerea şi preluarea declaraţiilor oficiale, aşa cum chiar ea declară pe pagina personală ? Că medicul de familie câştigă 10000 Euro pe lună ! Bani în mână ! A spus acest lucru în mod repetat pe post, chiar şi peste protestele reprezentantei medicilor de familie, dr. Rodica Tănăsescu, care încerca prin telefon, uşor siderată, în direct, să-i explice Simonei Gheorghe că exemplul dat şi repetat de Simona Gheorghe este o simplă excepţie, uşor de verificat ! Iar când a părut că Simona Gheorghe a înţeles în sfârşit cum stau lucrurile, când reprezentanta medicilor i-a spus că banii rămaşi medicului în mână sunt 1500 lei, Simona Gheorghe întreabă, sigură pe ea şi pe capacitatea ei intelectuală de a înţelege, "1500 de euro ?".

Este de înţeles că Simona Gheorghe nu poate concepe câştiguri în lei, salariile în televiziune fiind de obicei în euro, iar salariul ei fiind probabil peste 1000 de euro, ca o "jurnalistă" de excepţie ce este. Dar nu este de înţeles cum a putut prelua o declaraţie dintr-o sursă oficială, a scos-o din context (venitul de 10000 euro era dat ca excepţie chiar şi de CNAS) şi a prezentat-o ca adevăr.

Nu este de înţeles ipocrizia cu care apare atât de nepregătită la locul de muncă şi face asemenea declaraţii pe post, live, când chiar ea declară pe pagina personală "De fapt, de când fac presă am învăţat că între declaraţiile oficiale şi lumea reală e o distanţă lungă. Foarte lungă. Distanţă pe care eu una o acopăr de fiecare dată cu întrebări şi căutari, cu telefoane şi discutii nu totdeauna calme. Şi azi, în redacţia Realitatea TV, primul meu instinct e să pun mâna pe telefon şi astfel să verific, să întreb, să compar. De cele mai multe ori descopăr că ştirea adevarată e ascunsă printre rândurile seci ale comunicatelor de presa, dar şi printre declaraţiile ameţitoare ale autorităţilor."

Subiectul câştigului medicului de familie este doar unul dintre cele tratate cu o completă lipsă de profesionalism de către "jurnalista" Simona Gheorghe în emisiunea menţionată, dar ar ieşi un articol mult prea lung dacă am analiza fiecare frază rostită de "jurnalistă" în emisiune.

CNAS: "Aceleaşi venituri ca în 2009"... ?

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă, a declarat că acţiunile medicilor de familie sunt nejustificate, finanţarea fiind aceeaşi ca în anul 2009 iar medicii sunt influenţaţi de zvonuri nefondate.

Ceea ce nu se precizează este că veniturile din 2009 nu au fost adecvate, lucru intens dezbătut cu CNAS şi MS anul trecut, an în care veniturile cabinetelor au fost diminuate considerabil si medicilor li s-a promis că vor primi finanţare adecvată cu ajutorul programelor naţionale de prevenţie şi a coplăţii, care trebuiau să fie implementate şi funcţionale încă de la 1 iunie 2009. Anul acesta, se promite implementarea coplăţii de la 1 iulie 2010. Deja-vu ?

În plus, deoarece plata per capita a fost restructurată şi a scăzut drastic, pentru toate cabinetele, nu doar cele cu număr mare de pacienţi, chiar în condiţiile aceluiaşi buget alocat pentru anul 2010, repartiţia banilor este complet diferită, veniturile cabinetului fiind potenţial aceleaşi doar daca pacienţii vor solicita un număr maxim de consultaţii decontate de CNAS. Chiar şi aşa, venitul este insuficient pentru achitarea cheltuielilor de funcţionare.

Poate din birourile CNAS, privind pe cifre şi statistici, nu se observă că multe cabinete medicale sunt falimentare deja, pacienţii beneficiind în continuare de servicii medicale doar printr-o extraordinare dăruire a medicului, care ajunge nu numai să presteze muncă voluntară, dar şi să finanţeze cabinetul "aducând bani de acasa".

Preocuparea ministerului pentru medicii tineri

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat într-un interviu acordat Radio România Actualităţi că noua prevedere a contractului cadru de limitare a numărului de persoane înscrise pe lista unui medic de familie la 2200 a fost introdusă în scopul facilitării accesului în sistem al tinerilor medici specialişti de medicină de familie, reclamând situaţia unor medici cu experienţă cu liste de 5000 de pacienţi.

Este cel puţin ciudată această menţiune făcută de ministru în aceste zile, având în vedere că medicii de familie reclamă doar nefinalizarea la timp a noului contract, din cauza Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, subfinanţarea continuă şi în anul 2010 şi absenţa dreptului de negociere a contractului, aşa cum ar fi normal, fiind un contract de prestări servicii între două părţi, ceea ce a dus la multiple prevederi inacceptabile în noul contract. Însă cea privitoare la numărul maxim de pacienţi pe listă nu a fost niciodată reclamată de medicii de familie, deşi poate fi considerată o încălcare a dreptului pacientului de a alege medicul.

În acelaşi timp, accesul medicilor tineri în sistem este îngrădit chiar de către CNAS, Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale. Primele două, prin subfinanţarea asistenţei medicale primare, ceea ce duce la imposibilitatea menţinerii în funcţionare a unui cabinet nou de medicina familiei în contract cu CNAS. Au reale probleme chiar şi cabinetele actuale existente pe piaţă, cu liste chiar şi de 1800 de pacienţi, media recomandată de CNAS. Este evident că acest număr de pacienţi este atras în timp, nicidecum peste noapte, chiar CNAS prevăzând o perioadă minimă de 1 an pentru atingerea pragului minim de 1000 de pacienţi, necesari încheierii contractului. Autorităţile locale, prin lipsa oricărui efort de a atrage medicii, chiar dacă în comunitatea locală nu există medic sau nu există suficienţi medici.

Asistenţa medicală primară, o necesitate

Cseke Attila, ministrul sănătăţii, a declarat în repetate rânduri de la preluarea funcţiei că asistenţa medicală primară este o necesitate şi o prioritate. Este îngrijorător însă că această preocupare fată de medicina primară apare doar la nivel declarativ. O preocupare reală ar presupune din partea Ministerului Sănătăţii crearea unor programe naţionale de prevenţie, elaborate împreună cu medicii de familie practicieni, specificul specialităţii acestor medici fiind prevenţia, precum şi o finanţare adecvată a acestor programe, nu cum s-a întâmplat cu programul de screening pentru cancerul de col şi cu centrele de permanenţă în 2009.

Un alt semn al preocupării reale, nu doar declarative, ar fi alocarea pentru medicina primară a unui procent din fondul de asigurări de sănătate de cel puţin 10-12%, apropiat de media europeană care este de 12-15%, şi nu doar 5% cât este în prezent şi a fost şi în anii precedenţi, cu excepţia anului 2008 când s-a înţeles importanţa finanţării adecvate. Procentul de 5% probabil ne situează aproape de media africană. Dacă asistenţa medicală primară este o prioritate şi o necesitate, este de neînţeles de ce peste jumătate din fondurile asigurărilor sociale de sănătate sunt alocate şi cheltuite de spitale.

Recent, ministrul si-a exprimat îngrijorarea că medicina de familie nu îşi îndeplineşte rolul în sistem, acela de prim contact şi de degrevare a spitalelor prin rezolvarea problemelor de sănătate care se pot rezolva la nivelul medicului de familie. Se pare ca ministrul Cseke Attila nu este corect informat. Conform statisticilor, la nivelul cabinetului de medicină de familie, sunt rezolvate 75% din problemele care se adresează cabinetelor iar pacienţii sunt în procent de peste 75% mulţumiţi de medicii de familie. Aceasta cu toate că restrângerile legislative privind prescrierea tratamentului si a investigaţiilor la care este supus medicul de familie sunt importante, iar aparatura este în cele mai multe cazuri minimă, comparativ cu alte state europene.

Şi toate acestea în condiţiile unei subfinanţări cronice, încă de la apariţia medicului de familie, în 1999. Importanţa finantării a fost observată în 2008, când preocuparea pentru medicina de familie nu a fost doar declarativă. Mai mult de jumătate din populaţia României a fost evaluată la nivelul medicilor de familie, obţinându-se date importante despre starea de sănătate a populaţiei şi pentru crearea unor programe naţionale de prevenţie viitoare, iar medicina de familie a devenit probabil singurul segment sanitar cu informatizare implementată şi funcţională într-un procent mai mult decât satisfăcător. Oare unde ar fi ajuns medicina primară astăzi dacă în 2009 şi, iată, şi în 2010, finanţarea nu ar fi coborât iar la nivelul din 2007 iar presa nu ar fi fost intoxicată cu poveşti despre salariile fabuloase ale medicilor de familie, în fapt venituri ale cabinetelor, folosite şi pentru investiţii în cabinete sau achitarea creditelor generate de investiţii ?