CNAS recunoaște că pacientul 21 există

În urmă cu câteva luni, CNAS reclama prin intermediul Știrilor Pro TV taxele ilegale pe care le-ar fi perceput medicii de familie pacientului 21, despre care directorul CNAS, Adina Geană, susținea pentru Mediafax că nu există. În același reportaj se menționa că medicii nici măcar nu le dau pacienților taxați rețete compensate sau bilete de trimitere, cum ar fi legal.

Iată că în proiectul contractului cadru pentru anul 2011 CNAS a decis să menționeze pentru a doua oară ceea ce deja era stipulat în contract, de data aceasta într-un articol distinct, și anume că taxele sunt perfect legale. În același articol CNAS a decis și că pacienții taxați nu au dreptul la rețete compensate și bilete de trimitere.

Art 16, f) să încaseze contravaloarea serviciilor medicale la cerere, inclusiv pentru situaţiile programabile, dacă asiguratul solicită efectuarea serviciilor respective înaintea datei programate; În aceste situaţii furnizorii de servicii medicale nu eliberează bilete de trimitere sau prescripţii medicale utilizate în sistemul de asigurări sociale de sănătate si decontate de casele de asigurari de sanatate.

Motivația acestor modificări este, conform CNAS, "gestionarea eficientă şi în concordanţă cu reglementările legale în vigoare a fondurilor cu destinaţie servicii medicale, medicamnete şi dispozitive medicale."

Proiectul contractului cadru 2011 poate fi consultat aici.

Lipsă de deontologie: PRO TV, Andreea Esca

Într-o ştire difuzată în această seară de Andreea Esca şi într-un articol apărut pe siteul PRO TV, redactorii PRO TV dau din nou dovadă de o totală lipsă de deontologie profesională. Nu este de mirare, nefiind prima oară când PRO TV publică ştiri tendenţioase la adresa medicilor de familie. Oare ştirile, aceasta fiind o ştire, nu un editorial, nu trebuie să prezinte doar faptele şi declaraţiile părţilor implicate - în acest caz Casa de Asigurări, asiguraţii şi medicii de familie ?

Ştirea originală, aparută în urmă cu 4 zile, arăta că în evidenţele Casei de Asigurări apar 27 de milioane de români, dintre care doar 20 de milioane erau înscrişi pe listele medicilor de familie. PRO TV interpretează tendenţios ştirea şi acuză medicii de familie de raportări false, cu "sute de CNPuri false şi oameni care muriseră". Cum pot fi medicii de familie responsabili pentru excesul de 7 milioane de persoane din evidenţele Casei de Asigurări ?

PRO TV nu a cerut explicaţii şi de la medicii de familie, de unde ar fi aflat că este imposibil să existe în raportările făcute de aceştia "CNPuri false", deoarece medicii de familie raportează în diverse sisteme electronice furnizate de CNAS, cu mult înainte de apariţia SIUI, iar acele sisteme nu permiteau introducerea de CNPuri false. Iar pacienţii decedaţi au fost scoşi lunar de pe liste de casele de asigurări, în colaborare cu evidenţa populaţiei, atunci când medicii de familie nu au fost informaţi de familiile decedaţilor. Este posibil să existe şi excepţii la anumite case judeţene şi chiar şi printre medicii de familie, însă sunt doar atât, excepţii.

O altă dezinformare grosolană este legată de banii primiţi pe "lista de pacienţi", în realitate bani acordaţi pentru unele servicii medicale (vaccinări, controale anuale), modalitate de plată existentă în toată lumea, pe care redactorii PRO TV îi calculează atât de simplist înmulţind valoarea unui punct per capita cu numărul de pacienţi. În realitate, lucru care ar fi putut fi explicat de medicii de familie, dacă ar fi fost contactaţi, sau chiar printr-o simplă căutare pe acest blog, formula de calcul este mult mai complexă, iar la un număr de 1000 de pacienţi nu sunt acordaţi 4500 lei, cum se afirmă în articol, ci maxim 3000 lei.

PRO TV nu specifică, desigur, că aceşti bani reprezintă venitul cabinetului, şi nu banii medicului, informaţie repetată în toată media în ultimii 2 ani de medicii de familie. PRO TV probabil a uitat de această informaţie, la fel ca şi de ştirile difuzate acum câteva luni în care anunţa că medicii de familie nu vor mai avea dreptul să aibă pe listă mai mult de 2200 de pacienţi. Şi totuşi, în ştirea de astăzi, tot PRO TV anunţă că "unii medici de familie ajung la peste 25000 lei doar pentru pacienţi", ceea ce chiar şi cu modul de calcul înţeles de reporterii PRO TV, ar însemna peste 5500 de pacienţi.

Este de neînţeles cum una dintre cele mai vechi televiziuni "libere" din România şi cea mai cunoscută prezentatoare de ştiri, Andreea Esca, difuzează asemenea "ştiri".

Cardul de asigurat şi coplata - din ianuarie 2011

Ministerul Sănătăţii a anunţat într-o conferinţă de presă data finală pentru apariţia cardului de asigurat, promis din ianuarie 2008: luna ianuarie 2011. Conform declaraţiilor ministrului, cardul "va conţine date de identificare a persoanei - cod numeric personal - , dovada contribuţiei asigurării de sănătate la zi, care va fi importantă în sensul în care nu va trebui ca cetăţeanul să se deplaseze la casele de asigurări de sănătate pentru a scoate o adeverinţă pentru a dovedi plata contribuţiilor la zi, numărul de solicitări de servicii medicale prin codul furnizorului şi diagnosticele medicale cu risc vital. Practic, acest card care va avea şi un cip electronic încadrat, va oferi personalului medical, presatorului de servicii medicale informaţii cu privire la tratamentele şi diagnosticele medicale aplicate sau avute de către pacientul respectiv."

Primele carduri vor fi emise salariaţilor şi celor care plătesc direct asigurări de sănătate şi vor fi trimise prin poştă. Ele vor fi realizate de către Compania Naţională “Imprimeria Naţională”.

Ministrul a anunţat şi o nouă dată pentru coplată - ianuarie 2011.

Mai multe informaţii despre cardul de asigurat şi coplată.

O strategie naţională

La conferinţa eHealth desfăşurată astăzi, la fel ca şi la cea din luna aprilie, reprezentantul Ministerului Sănătăţii, Cristian Irimie, a transmis mesajul ministrului Cseke Attila - speranţa ca la aceste conferinţe să se găsească şi soluţii pentru informatizarea sistemului sanitar românesc. La conferinţe au fost prezenţi reprezentanţi ai producătorilor de software şi de soluţii integrate pentru informatizare, reprezentanţi ai autorităţilor locale, furnizori de servicii medicale şi reprezentanţi ai pacienţilor. Toţi participanţii şi-au manifestat speranţa ca opiniile şi experienţa lor să fie luate în considerare atunci când se elaborează de către minister şi CNAS politici de sănătate şi planuri de informatizare, menţionând că acest lucru nu s-a întâmplat până acum.

Poate cea mai importantă intervenţie a fost cea a lui Dan Farcaş, expert în domeniul informaticii medicale, de la Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară, din echipa care a fost consultata pentru scurt timp de minister. Acesta a reclamat la ambele conferințe absența unei strategii naționale pentru informatizarea sistemului sanitar, care să includă și standarde de elaborare a soluțiilor software, elaborate și cu colaborarea tuturor beneficiarilor informatizării dar și a celor care o vor implementa. Acesta a mai remarcat și că deciziile nu trebuie luate doar de către Ministerul Sănătății, și cu atât mai puțin de către CNAS, informatizarea fiind o problemă de interes național, care ar trebui să includă și Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Comunicațiilor și un organism care să supervizeze respectarea standardelor și a strategiei naționale.

Consilierul secretarului de stat din Ministerul Sănătăţii a declarat că ieri a fost înfiinţat grupul de lucru pentru e-Sănătate.

Recomandări pentru caniculă

Pe siteul Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti au fost publicate recomandările Ministerului Sănătăţii pentru populaţie, în perioadele cu temperaturi extreme.

Acestea pot fi consultate aici.

Medicul de familie vă poate acorda informaţii suplimentare, luând în considerare şi istoricul dvs. medical. Pentru probleme medicale care nu sunt urgenţe medico-chirurgicale este recomandat să vă adresaţi medicului de familie, şi nu serviciilor de ambulanţă sau camerelor de gardă ale spitalelor, acestea fiind supraaglomerate în această perioadă. Medicul dvs. de familie, care vă cunoaşte istoricul medical, poate aprecia dacă este necesar să va prezentaţi la camera de gardă a spitalului sau nu, în urma unei consultaţii la cabinet sau telefonic, după caz.

1 iulie nu mai aduce coplata, ci scumpirea medicamentelor.

La fel ca şi implementarea cardului electronic de asigurat, coplata (tichetul moderator) în sistemul sanitar este amânată de către Ministerul Sănătăţii până la data de 1 ianuarie 2011, conform declaraţilor lui Cseke Atilla din această săptămână.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate anunţă însă schimbarea modului de compensare a medicamentelor de la 1 iulie 2010. Asociaţiile de pacienţi, producătorii de medicamente şi furnizorii de servicii medicale avertizează că această decizie va duce atât la creşterea costurilor pentru pacienţi cât şi la creşterea pe termen lung a costurilor pentru sistemul sanitar, prin agravarea stării de sănătate a pacienţilor care nu îşi vor mai putea permite achiziţionarea tratamentului.

Este greu de înţeles de ce într-un an de criză, al doilea în care finanţarea de la bugetul de stat a sectorului medical a scăzut dramatic, decidenţii preferă să ia măsuri discutabile legate de medicamentele compensate, în loc să implementeze cardul electronic de sănătate, care ar aduce un control imediat şi eficient al cheltuielilor şi abuzurilor şi ar ajuta în identificarea problemelor şi în găsirea soluţiilor eficiente. În final, pacienţii şi asiguraţii au de suferit de pe urma acestor decizii.

Reţete pentru 3 luni

Reţetele compensate sau gratuite pentru bolile cronice pot fi prescrise pentru una, două sau trei luni. Deşi cei mai mulţi pacienţi preferă reţeta pentru o singură lună, totuşi posibilitatea prescrierii reţetei pentru trei luni există pentru toate tratamentele bolilor cronice.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a organizat astăzi o dezbatere publică privind noul sistem de compensare a medicamentelor de la 1 iulie 2010. Producătorii de medicamente şi Colegiul Medicilor din România au avertizat că acest nou sistem va duce la o scumpire exagerată a medicamentelor.

CNAS promite că pe lista de compensare se vor introduce noi medicamente şi că în final preţul plătit de pacient va fi acelaşi sau chiar mai mic. Dar pentru acest lucru pacienţii vor fi nevoiţi să solicite medicului care le-a inţiat tratamentul să schimbe medicamentele, conform noii liste de compensare. Pentru unii pacienţi acest lucru nu va fi posibil, deoarece la schema actuală de tratament au ajuns după ce au încercat mai multe medicamente. CNAS nu pare să înţeleagă acest lucru.

Poate este indicat ca pacienţii să se folosească de dreptul de a beneficia de reţetă pentru trei luni şi să solicite acest lucru medicului lor, pentru a se asigura că măcar pentru câteva luni au medicamentele necesare.

De altfel, după apariţia noului Contract cadru, CNAS a sugerat de mai multe ori că pacientul cu boli cronice trebuie să ia reţeta pe trei luni şi să vină la consultaţie la medic doar din 3 în 3 luni. Medicii de familie nu au fost de acord cu această recomandare, deoarece îşi cunosc foarte bine pacienţii şi ştiu că cei mai mulţi nu îşi permit să facă un efort financiar aşa mare într-o lună, plătind diferenţa dintre preţul compensat şi preţul real pentru medicamentele pe 3 luni.

CNAS, abuzurile şi dezinformările...

Medicii de familie, reprezentaţi prin Societatea Naţională de Medicina Familiei (organizaţie profesională) şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (organizaţie patronală), au reclamat prin două comunicate de presă abuzurile şi dezinformările Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Primul comunicat s-a referit la declaraţiile reprezentanţilor CNAS privind "ilegalitatea" taxării consultaţiilor nedecontate de CNAS. Conform actelor normative în vigoare, taxarea este legală iar CNAS ar trebui să informeze asiguraţii asupra acestui lucru, şi nu să creeze stări tensionale între aceştia şi medici prin dezinformări.

Al doilea comunicat s-a referit la controalele şi amenzile abuzive efectuate în toate judeţele de către CNAS, privind concediile medicale eliberate de medicii de familie, ca urmare a modificării legii privind concediile medicale.

Ambele comunicate de presă pot fi citite pe siteul SNMF.

Ce înseamnă o consultaţie medicală ?

Medicii învaţă din al treilea an de facultate care sunt elementele unei consultaţii, cum se desfăşoară o consultaţie. Pe scurt, aceste părţi sunt discuţia cu pacientul (numită ştiinţific anamneză), manevrele medicale (inspecţia, ascultarea cu stetoscopul, palparea, măsurarea tensiunii arteriale ş.a.), stabilirea diagnosticului (prezumptiv sau cert) şi prescrierea tratamentului sau solicitarea altor investigaţii sau trimiterea către medici de alte specialităţi sau pentru internarea în spital. În cadrul unei consultaţii de control, discuţia poate fi mai scurtă decât cea iniţială, manevrele medicale şi ele reduse, tratamentul poate fi pur si simplu continuat, după caz. Dar aceasta reprezintă totuşi o consultaţie.

Cum defineşte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate consultaţia medicală, în Normele de aplicare ale Contractului cadru ?

Consultaţie în caz de boală pentru afecţiuni acute intercurente sau cronice programabile care cuprinde:
- anamneza, examenul clinic general,
- unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare,
- recomandare pentru investigaţii paraclinice în vederea stabilirii diagnosticului şi pentru monitorizare,
- manevre de mică chirurgie, după caz.
- stabilirea conduitei terapeutice şi/sau prescrierea tratamentului medical şi igienodietetic, precum şi instruirea în legătură cu măsurile terapeutice şi profilactice.
- recomandare pentru consultatie la medicul de specialitate din ambulatoriu sau pentru internare pentru cazurile care necesită aceasta sau care depăşesc competenţa medicului de familie,
- recomandare pentru tratament de recuperare-reabilitare după caz.
- recomandare pentru dispozitive medicale de protezare stomii şi incontinenţă urinară, după caz;
- recomandare pentru îngrijiri medicale la domiciliu, după caz.

Aceste lucruri fiind clare, de ce în emisiunea Antena 3 Special cu Paula Rusu din data de 4 iunie 2010, dr. Dorin Ionescu, director general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, insistă să afirme că o consultaţie finalizată cu un bilet de trimitere nu este de fapt o consultaţie ? Sau că o consultaţie finalizată cu prescrierea reţetei pentru o boală cronică, chiar şi lună de lună, nu reprezintă de fapt o consultaţie ? Oare domnia sa nu ştie ce scrie în normele elaborate de instituţia pe care o conduce şi reprezintă ?

Presa: Comunităţile rămân fără medic

Într-un articol recent din ziarul Adevărul este prezentată situaţia unor medici de familie tineri, care au ales să profeseze în mediul rural, însă se văd nevoiţi să renunţe şi să plece în strainătate, la fel ca mulţi colegi de alte specialităţi, de toate vârstele, "ajutaţi" în decizia lor şi de prevederile noului Contract-cadru.

"Cei mai tineri dintre medicii de familie fie au plecat, fie sunt pe picior de plecare în altă ţară. Radu Alina este medic specialitatea medicină de familie la Dispensarul din Govora-sat, comuna Mihăeşti. Locuitorii vorbesc despre ea ca fiind un medic foarte bun, cu mult suflet. „Mă rog zi şi noapte la Dumnezeu să ne-o ţină aici şi să nu plece, că altminteri nu mai pot să ajung la dispensarul din Buleta, că nu am bani de autobuz şi nici nu pot merge câţiva kilometri pe picioare, că sunt foarte bolnavă", a spus Vasilica Burcă, de 59 de ani.

Femeia aşteaptă pe tinda unei case vechi şi dărăpănate, care ţine loc de dispensar, să vină doctorul, care cu precizia unui ceasornic vine la program. „Am în jur de 750 de pacienţi şi abia aştept să vină factura de la Casa Asigurărilor de Sănătate (CAS). Oricum am luat decizia să nu mai rămân în România. Sunt tânără şi vreau să mă descurc singură. Voi pleca într-o ţară unde se vorbeşte engleza şi voi face o altă specializare. E rău ce se întâmplă cu noi. Nu-mi permit decât să plătesc asistenta cu jumătate de normă, lumina, dezinfectantul, lemnele m-au costat enorm de mult, taxele la asociaţie. Voi pleca să iau viaţa de la început , dar de uitat... n-am să uit niciodată !""

Cu aproape două luni în urmă, ministrul sănătăţii declara că noul contract vine în ajutorul medicilor tineri, facilitând intrarea acestora în sistem. Probabil domnul ministru a uitat să menţioneze în sistemul din care ţară.

Mit - taxarea pacientului 21

"Medicul de familie nu are dreptul să taxeze pacientul 21 !"

FALS !

Contractul Cadru 2010

ART. 15 În relaţiile contractuale cu casele de asigurări de sănătate, furnizorii de servicii medicale au următoarele drepturi:
c) să încaseze contravaloarea serviciilor medicale care nu se decontează de casele de asigurări de sănătate din Fond, conform prevederilor legale în vigoare;
e) să încaseze sumele reprezentând fie contribuţia personală pentru unele servicii medicale, fie coplata pentru alte servicii medicale de care au beneficiat asiguratii, conform prevederilor legale în vigoare.
f) să încaseze contravaloarea serviciilor medicale la cerere, inclusiv pentru situaţiile programabile, dacă asiguratul solicită efectuarea serviciilor respective înaintea datei programate;

ART. 14 În relaţiile contractuale cu casele de asigurări de sănătate, furnizorii de servicii medicale au următoarele obligaţii:
f) să asigure utilizarea formularelor cu regim special unice pe ţară – bilet de trimitere către alte specialităţi sau în vederea internării, conform prevederilor actelor normative referitoare la sistemul de asigurări sociale de sănătate;
r) să asigure eliberarea actelor medicale, în condiţiile stabilite în norme;

Norme aplicare Contract cadru 2010

Anexa I, cap III, Pachetul de servicii medicale de bază
"J. Activităţi de suport. Eliberare de acte medicale: certificat de concediu medical, bilete de trimitere, prescripţii medicale, certificat de deces, cu excepţia situaţiilor de suspiciune care necesită expertiză medico-legală, conform prevederilor legale, scutiri medicale pentru copii în caz de îmbolnăviri."

Deci consultaţiile neprogramate, şi pentru care pacientul refuză programarea (deci la cerere), pot fi taxate, cf. Art 15, lit f., şi, în urma acestei consultaţii la cerere, medicul de familie poate acorda bilet de trimitere sau reţetă compensată sau gratuită, dacă este cazul, cf. Art 14, lit. f şi r din Contractul Cadru, şi literei J din Anexa I, cap III din Norme.

Contractul cadru 2010 şi normele pot fi consultate pe pagina http://www.cnas.ro/ . De menţionat că reprezentanţii medicilor de familie au cerut clarificări scrise, prin registratura CNAS, însă nu s-a primit nici un răspuns oficial scris, semnat şi ştampilat, ci doar declaraţii verbale, neoficiale, ale reprezentanţilor CNAS, prin presă. Controalele şi eventualele activităţi neconforme contractului se pot dovedi doar prin documente scrise şi publicate în Monitorul Oficial, nu prin declaraţii pompieristice în presă.

Alianţa pentru Sănătate

A fost înfiinţată Alianţa pentru Sănătate, un parteneriat al asociaţiilor reprezentative din domeniul sanitar, printre care Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor (iniţiator), Societatea Naţională de Medicină a Familiei, Colegiul Farmaciştilor din România. Detalii în articolul PaginaMedicală.ro

"Alianta noastra doreste sa vindece sanatatea. Evident, prin aceasta alianta medicii, farmacistii, pacientii si distribuitorii au un singur scop: acela de a aduce serviciile medicale la conditiile de normalitate. Incercam sa aducem un strigat care sa responsabilizeze societatea", a precizat Rodica Tanasescu, presedintele Societatii Nationale de Medicina a Familiei.

Fişa medicală electronică la medicul de familie

Medicii de familie au fost pionerii informatizării sistemului medical românesc, în ceea ce priveşte bazele de date cu asiguraţi ai caselor de sănătate. Chiar şi acum, după ani de zile de poveşti ale guvernanţilor despre informatizare şi sute de milioane de euro investiţi în software, tot medicii de familie sunt cei care au iniţiat fişele medicale electronice ale pacienţilor, pe cheltuiala proprie, şi chiar şi cardurile electronice în scop medical.

1 octombrie 1999 - se deschid listele de pacienţi ale medicilor de familie, foştii medici "de circă" sau "de dispensar", transformaţi de legea asigurarilor sociale în medici care lucrează în sistem privat, cu cabinet propriu, dar în contract cu casele de asigurări. Înscrierea pacienţilor se realiza printr-o cerere scrisă a pacientului şi o copie după buletin. La sfârşitul lunii, medicii aveau obligaţia de a raporta casei de asigurări numele, CNP, adresa şi data înscrierii pentru toţi pacienţii înscrişi pe listă, atât pe hârtie cât şi electronic. În 1999, raportarea electronică se efectua cu ajutorul unui fişier .xls (Microsoft Office Excel).

Din anul 2000 apar diverse soft-uri ale caselor de asigurări judeţene, oferite contra-cost (licenţa)medicilor de familie, deşi raportarea în aceste softuri era obligatorie. Bazele de date folosite de casele judeţene sunt cele furnizate de medicii de familie în lunile anterioare. În fiecare an softurile suferă diferite modificări, datorate noilor cerinţe ale contractului-cadru sau erorilor programului, testat "în masă" pe medicii de familie-utilizatori. În unii ani şi în unele judeţe, softurile se schimbă radical, casele de asigurări schimbând furnizorul softului.

Poate cel mai important de menţionat este că medicii de familie nu au beneficiat de nici un fel de curs de pregătire pentru utilizarea calculatorului, training sau calculatoare oferite de casa de asigurări. Obligaţia contractuală era de raportare electronică. Modul în care medicul de familie realiza această obligaţie era în exclusivitate responsabilitatea medicului. Este adevărat că în primii ani cabinetele beneficiau de un "buget de practică", înainte ca acesta să se desfiinţeze, însă, ca şi acum, sumele erau insuficiente pentru orice fel de investiţii, abia ajungând pentru cheltuielile uzuale ale cabinetului. Iar în 1999 un calculator costa o mică avere şi procentul de utilizare al calculatorului de către populaţia ţării era extrem de mic.

Anul 2008 - ministrul sănătăţii, dl. Eugen Nicolăescu, înţelege necesitatea informatizării şi achiziţionează 11000 de laptopuri şi imprimante matriciale pe care le distribuie medicilor de familie prin contract de comodat, pentru implementarea Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate, ce necesita raportarea datelor medicale ale întregii populaţii. Programul utilizat a fost unul complet nou, fără legătură cu bazele de date ale caselor de asigurări, astfel încât a fost nevoie ca şi datele de identificare ale pacienţilor să fie reintroduse.

Tot în acest an, începe implementarea Sistemului Informatic Unic Integrat, un program exclusiv de raportare, fără capacităţi de soft de cabinet. Acesta preia bazele de date ale caselor de asigurări, realizate de medicii de familie în decursul anilor precedenţi, însă le confruntă cu cele ale altor 11 instituţii, printre care Evidenţa Populaţiei, primării, case de pensii, Ministerul Educaţiei, iar rezultatul este dezastruos. Paciente căsătorite de mai mulţi ani, care apar cu numele nou în baza de date a medicului de familie, apar în SIUI cu numele de fată. Pacienţi pensionaţi, care apareau corect în bazele de date ale medicilor de familie, apar în SIUI ca fiind salariaţi.

Datele (incorecte) furnizate de celalalte instituţii au prioritate în faţa datelor (corecte) furnizate de medicii de familie, astfel încât evidenţa electronică de ani de zile a medicilor devine inutilă, ca şi cum n-ar fi fost, iar informatizarea ar fi început cu SIUI. Mai mult, deoarece plata medicilor are legătură cu datele electronice, veniturile scad dramatic, din cauza "unor probleme de soft". Casele de asigurări judeţene, ameninţate cu procese, ridică din umeri, aruncând vina pe casa naţională, singura care poate face modificări ale softului. CNAS răspunde numeroaselor sesizări negând evidenţa şi susţinând că SIUI funcţionează fără probleme majore. În tot acest timp, pacienţii asiguraţi nu pot beneficia de servicii medicale, fiind consideraţi neasiguraţi, iar medicii care nu respectă evidenţa greşită oferită de SIUI sunt penalizaţi de casele judeţene pentru acordarea serviciilor medicale unor "neasiguraţi". În plus, actualizarea SIUI cu modificările contractului cadru sau ale listelor de medicamente este extrem de lentă, generând probleme în activitatea zilnică a medicilor.

Introducerea SIUI a adus însă pe piaţă numeroase softuri de cabinet, care ofera posibilitatea formării fişelor medicale ale pacienţilor, tipărirea reţetelor şi altor tipizate care sufocă activitatea medicilor, sortarea listelor de pacienţi după diagnostice, consultaţii, vârste şi multe alte facilităţi utile medicului. Ministrul Eugen Nicolăescu a înţeles necesitatea unui astfel de soft în cabinetul medicului de familie şi a iniţiat o licitaţie pentru a furniza aceste softuri medicilor. Licitaţia a fost oprită o data cu schimbarea guvernului, iar mulţi medici de familie au ales să-şi cumpere singuri softurile de cabinet şi astfel au luat naştere fişele medicale electronice în România, pe scara largă, medicii de familie acoperind toată populaţia ţării. Ironic, unii medici au fost amendati de casa de asigurari pentru evidenta incompleta, deoarece nu mai aveau si evidenta pe hartie.

Anul 2010 a adus cardul electronic medical, prin iniţiativa unei firme private. Tot mai mulţi pacienţi au achiziţionat acest card, pe care îl folosesc atât la medicul de familie, cât şi în alte ramuri ale sistemului medical, unde acesta a fost implementat de firma privată.

SIUI pentru medicii de familie nu a mai fost actualizat din 12 febuarie 2010, deşi s-au schimbat listele de medicamente de 3 ori şi s-a schimbat radical contractul-cadru, iar ministerul sănătăţii promite implementarea cardului de asigurat la 1 ianuarie 2011. Ministerul sănătăţii a mai promis introducerea tichetului de coplată, iniţial de la 1 iunie 2009, apoi 1 septembrie 2009, acum 1 iulie 2010...

Controlul medical anual la medicul de familie

Rolul principal al medicului de familie este acela de a preveni îmbolnăvirile, vorbindu-se deseori despre "medicina omului sănătos". Pentru a preveni, medicul îşi poate învăţa pacientul cum să aibă grijă de sănătatea sa, poate recomanda vaccinări, diverse tratamente preventive (profilactice) sau renunţarea la diverse obiceiuri care reprezintă factori de risc pentru anumite boli, şi poate face controale periodice ale stării de sănătate, numite în termeni medicali examene de bilanţ.

Fiecare asigurat are dreptul la un control anual gratuit (decontat de casa de asigurări), efectuat prin intermediul medicului de familie, în baza contractului dintre acesta şi casa de asigurări. În cadrul controlului se face un examen clinic general şi pot fi recomandate analize de sânge sau altfel de examene paraclinice (electrocardiograma - EKG, ecografie ş.a.). Dacă este cazul, pot fi recomandate şi consulturi alte altor specialităţi. Aceste examene şi consulturi sunt decontate de casa de asigurări pentru pacienţii asiguraţi.

Medicul de familie are o viziune globală asupra stării de sănătate a pacientului său, deoarece cunoaşte amănunţit atât istoricul medical personal al pacientului, adeseori chiar de la naştere, cât şi istoricul medical al familiei pacientului şi condiţiile socio-economice de viaţă ale pacientului. Toate acestea îi oferă medicului de familie informaţii preţioase necesare diagnosticului şi tratamentului, în plus faţă de cele furnizate de examenul de bilanţ.

Începând cu 1 aprilie 2010, toate consultaţiile oferite de medicii de familie şi medicii din ambulatoriul de specialitate (policlinici) sunt realizate obligatoriu în urma unei programări. Numărul de telefon trebuie afişat la cabinet. Accesul la medicul de familie a devenit astfel mult mai uşor, eliminându-se cozile.

Tot ce trebuie să faceţi pentru a beneficia de controlul anual gratuit este să solicitaţi acest lucru medicului dvs. de familie.

Problemele SIUI, criticate şi de Traian Băsescu

Problemele Sistemului Informatic Unic Integrat, de evidenţă a asiguraţilor medical şi de raportare a serviciilor medicale decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, au fost recent semnalate şi de preşedintele Traian Băsescu.

"Sistemul informatic de 120 mil. euro care ar trebui sa ajute statul sa tina evidenta asiguratilor si platitorilor de contributii la sanatate este nefunctional la aproape zece ani de la demararea proiectului, a spus in urma cu o saptamana Traian Basescu, presedintele Romaniei, la un forum dedicat solutiilor de guvernare electronica. Seful statului nu este bine informat, pentru ca sistemul IT este functional, iar singura lui problema este ca trebuie extins, spun, insa folosind o formulare diplomatica, firmele si institutiile implicate."

Articol integral

Mai multe despre SIUI

Ce este diferit în noul contract-cadru ?

Ce este diferit faţă de anii trecuţi în contractul încheiat anul acesta între cabinetele medicilor de familie şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în baza căruia pacienţii pot beneficia de servicii medicale decontate din Fondul de Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate, adică servicii pentru care nu trebuie să plătească în plus (până când se va introduce coplata) ?

În primul rând trebuie menţionat că acest contract a fost şi este în continuare unul de prestări servicii, cabinetul medicului de familie (şi toate celelalate ramuri sanitare care încheie contracte)fiind numit chiar furnizor de servicii medicale. Este clar deci că vorbim despre plata furnizorului, a cabinetului, nu despre salariul medicului de familie şi nu despre un contract de muncă între medic şi Stat sau Casă.

Şi spitalele sunt numite tot furnizori de servicii medicale iar managerul spitalului este cel care are grijă să fie îndeplinite obligaţiile contractuale şi cel care administrează fondurile spitalului primite ca plată pe contractul de prestări servicii încheiat cu casa de asigurări. Diferenţa este că, în cazul spitalelor, medicii din spital sunt angajaţi ai spitalelor, cu contract de muncă şi trebuie să respecte fişa postului şi cerinţele managerului, care respectă cerinţele contractului.

Principala modificare pentru contractele medicilor de familie este introducerea noţiunii de serviciu-consultaţie şi schimbarea raportului prin care se efectuează plata. Până în 2010, cabinetele primeau 90% din plată pentru numărul de pacienţi înscrişi (numită plată per capita), şi doar 10% pentru numărul de servicii efectuate acestor pacienţi (adică plată per serviciu). Consultaţiile nu erau plătite distinct, fiind incluse în cei 90%, astfel încât era indiferent dacă un cabinet oferea pe zi 5 sau 50 de consultaţii pacienţilor. Distinct erau plătite doar cele 10% servicii, adică vaccinările, controalele anuale (examen de bilanţ) şi lunare (sugari, gravide), depistarea bolilor endemice, TBC, vizitele la domiciliu.

Noul contract prevede o modificare a raportului 90% per capita - 10% per serviciu în 70% per capita - 30% per serviciu-consultaţie. Beneficiul este că 30% din plată este acum acordată pentru consultaţiile efective care sunt acordate de cabinet, numită acum plata per serviciu-consultaţie, astfel încât un cabinet care acordă mai multe consultaţii este plătit mai bine - plata pe performanţă. Medicii de familie au fost de acord cu aceste modificări încă de anul trecut, când CNAS a propus acest lucru şi au existat consultări în acest sens. Cabinetul primeşte 5 lei pentru un serviciu-consultaţie.

Ceea ce medicii de familie au aflat abia pe 31 martie seara, pe surse, deoarece pe pagina CNAS nu s-a publicat nimic până pe 1 aprilie, a fost că serviciile care erau incluse în anii precedenţi în per serviciu, adică vaccinările, controalele, depistarea bolilor endemice, nu sunt considerate serviciu-consultaţie şi deci nu sunt plătite distinct, plata lor fiind inclusă în cei 70% per capita. Decizia CNAS este cel puţin ciudată, având în vedere că în definiţia medicinei de familie apare prevenţia, adică exact vaccinările, controalele, care reprezintă un număr considerabil din consultaţiile acordate de medicii de familie. A fost acceptată însă şi această modificare, considerându-se că sunt plătite pauşal, în cei 70%, la fel ca şi consilierea privind factorii de risc, educaţia medico-sanitară, anti-drog. Pentru un sugar, care necesită 7 controale pe an, dintre care 2 la domiciliu şi 4 vaccinări, cabinetul primeste 50 lei/an.

Care sunt însă consultaţiile-serviciu plătite prin contract ? Consultaţiile iniţiale şi, după caz, de control pentru bolile acute, intercurente, cronice programabile şi urgenţe care pot fi rezolvate de medicul de familie. Se mai plătesc consultaţiile acordate o data la trei luni pentru anumite boli cronice (din anexa 39a a normelor) şi câte o consultaţie la domiciliu, în medie, pe zi. Dar numărul este limitat pe zi la 20-28 de consultaţii, în funcţie de programul cabinetului, de 5 sau 7 ore, deoarece consultaţia trebuie să aibă o durată medie de 15 minute, conform unui ordin în vigoare. Deci poate fi vorba doar despre plata pe perfomanţă maximă, stabilită de CNAS.

O altă noutate, nemenţionată nici de Ministerul Sănătăţii nici de CNAS, în calitatea lor de elaboratori ai contractului şi actelor normative, este că din serviciile decontate au fost eliminate şi adeverinţele necesare înscrierii în colectivitate, adică avizele epidemiologice pentru gradiniţă şi cele pentru orele de sport, solicitate de şcoli. Nu a fost menţionat în presă nici că refuzul pacientului de a se programa, în situaţia în care numărul de 20-28 de consultaţii decontate este acoperit deja de pacienţi programaţi, duce la plata consultaţiei, aceasta fiind în afara contractului cu CNAS, deci în regim privat.

Contractul-cadru 2010 pentru toţi furnizorii de servicii medicale, normele de aplicare ale contractului, modificările aduse normelor prin negocierile cu medicii de familie şi medicii din ambulatorul de specialitate precum şi instrucţiunile de aplicare a contractului furnizate pe 15 aprilie pot fi consultate pe pagina CNAS.

Modificări la concediul medical

În şedinţa de Guvern din 14 aprilie 2010 a fost aprobată Ordonanţa de Guvern care modifică modalitatea de acordare a concediilor medicale (Ordinul 158 2005).

Noutăţile aduse în cabinetul medicului de familie sunt reducerea numărului de zile pentru care poate fi acordat concediu medical de către medicul de familie, de la 45 la 30 de zile şi obligaţia pacientului de a semna o declaraţie pe proprie răspundere.

Conform Ministerului Sănătăţii, "declaraţia pe propria răspundere cuprinde numele si prenumele beneficiarului de concediu medical, CNP-ul acestuia , unitatea angajatoare şi functia pe care o ocupă. Prin aceasta pacientul declară că este de acord cu următoarele: să anunţe angajatorul cu privire la incapacitatea de muncă în termen de 24 de ore de la obţinerea certficatului de concediu medical precum şi datele medicului, să indice adresa de reşedinţă aleasă pe toată perioada concediului medical, să fie prezent la adresa indicată cu excepţia situaţiilor justificate cu documente medicale pentru efectuarea de tratament medical, că poate fi vizitat, la adresa indicată, de persoanele îndrituite de lege, în intervalele orare 08.00-11.00; 12.00-17.00 si 18.00-20.00. Tot în aceasta declaraţie beneficiarul concediului medical semnează că este de acord ca în cazul nerespectarii condiţiilor de mai sus, să respecte rigorile legii. În declaraţia pe proprie răspundere medicul prescriptor va menţiona dacă există vreun tratament care impune părăsirea domiciliului sau a adresei indicate." O copie a declaraţiei poate fi solicitată de angajator sau de CNAS.

O altă noutate este creşterea cuantumului amenzilor pentru acordarea nejustificată a concediului medical, între 5000 şi 10000 lei.

Recomandăm şi articolul Despre concediile medicale, cu informaţii despre actele necesare şi condiţiile în care se poate beneficia de concediu medical, precum şi despre practica ilegală a unor angajatori de a solicita emiterea concediilor medicale de un anumit medic, agreat de angajator.

Ghidul pacientului român

Jurnalul Naţional şi Houston NPA au lansat marţi, 13 aprilie 2010, Ghidul pacientului român, o publicaţie de 264 de pagini, cu informaţii deosebit de utile pentru pacienţi.

Conform Agerpres, "ghidul se adresează publicului larg, atât celor care doresc să afle informaţii medicale de actualitate în vederea menţinerii sau îmbunătăţirii stării de sănătate, cât şi celor care doresc să ştie cum se pot descurca în sistemul de sănătate românesc. Lucrarea conţine informaţie medicală structurată pe diferite afecţiuni, zonă practică şi legislativă, interviuri cu medici şi lideri de opinie, informaţii despre activitatea asociaţiilor de pacienţi, precum şi alte date importante pentru public."

Secţiunea legislativă a ghidului, referitoare la calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale, a fost realizată cu sprijinul Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie.

Ghidul promovează şi campania "Înscrie-te în asociaţia de pacienţi!"

Pacientul 21

Pacientul 21 este rodul ultimelor decizii luate de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Un ordin intrat în vigoare de la 1 aprilie prevede o durată a consultaţiei în medicina primară de 15 minute. CNAS cere medicilor de familie să ofere consultaţii timp de 5 ore pe zi în cabinete şi încă 2 ore la domiciliul pacienţilor, dacă există solicitări de la pacienţi imobilizaţi. Contractul cere să se respecte şi ordinul şi programul pentru decontarea consultaţiilor, adică atunci când medicii îşi justifică banii solicitaţi pentru munca prestată.

Dacă socotim, rezultă că doar 20 de pacienţi pe zi pot beneficia de consultaţii gratuite la medicul de familie, decontate de CNAS. Până acum, media consultaţiilor la medicul de familie era de 30 pe zi. Uneori şi 40, alteori doar 20. CNAS şi ministerul au decis să facă economii, îmbrăcând frumos intenţia într-o aparentă atenţie pentru calitatea actului medical, manifestată prin hotărârea, am zice arbitrară, ca o consultaţie să dureze 15 minute şi fără să dea foarte multe detalii despre cum se poate pune în practică ordinul.

Medicii de familie au protestat săptămâna trecută şi legat de această prevedere. Într-o primă fază a negocierilor, au obţinut 25 de consultaţii pe zi. Ulterior, CNAS şi ministerul s-au razgândit şi au revenit la 20.

Apare întrebarea: ce se întâmplă cu pacientul 21 ?

Şi Adevărul scrie despre pacientul 21.

Emisiuni ce merită atenţie

Emisiuni pe tema sistemului sanitar din România şi a deciziilor luate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de Ministerul Sănătăţii.

Arena publică (TVR1) joi, 8 aprilie.

Reporter special (Antena 3) duminică, 28 martie.

Reporter special (Antena 3) duminică, 4 aprilie.